Succesiune

Hotărâre 88 din 09.04.2009


Pe rol fiind judecarea apelului declarat de  pârât Administraţia Finanţelor Publice Reghin împotriva sentinţei civile nr.559 din 20 mai 2008 pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr.260/289/2007.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Se constată că mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 2 aprilie 2009, când instanţa a amânat pronunţarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta.

T R I B U N A L U L

Prin sentinţa civilă nr.559/20.05.2008 a Judecătoriei Reghin, s-a admis excepţia calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Reghin, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul S. T., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, a fost obligat pârâtul Statul Român prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, în calitate de succesor al defunctei S. M. conform certificatului de vacanţă succesorală nr.42/2008, să încheie cu reclamantul act autentic de vânzare – cumpărare privind terenul în suprafaţă de 1,82 ha înscris în Titlul de proprietate nr.143414/30.04.2002, tarla 59, parcela 1794/5, în caz contrar hotărârea va ţine loc de act autentic de vânzare – cumpărare apt de întabulare pe numele reclamantul şi s-au respins restul pretenţiilor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice reprezentant la rândul lui de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş – Administraţia Finanţelor Publice Reghin, solicitând desfiinţarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe în vederea efectuării unei expertize tehnice, având ca obiect evaluarea imobilului teren situat în Reghin, în suprafaţă de 1,82 ha, înscris în titlul de proprietate nr.143414/30.04.2002, tarla 59, parcela 1794/5, prin care să se stabilească preţul actual al acestuia.

Intimatul reclamant S. T. a depus la dosar întâmpinare prin care a răspuns criticilor apelantului şi a reiterat argumentele prezentate în faţa primei instanţe, solicitând respingerea apelului ca nefondat şi pe cale de consecinţă, menţinerea hotărârii primei instanţe ca fiind legală şi temeinică.

Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate şi a prevederilor art.295 – 296 Cod procedură civilă, tribunalul îl constată nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel se constată nefondată critica din apel vizând faptul că dreptul la acţiune al reclamantului era prescris, cererea de chemare în judecată fiind înregistrată la data de 08.02.2007, după împlinirea termenului de prescripţiei de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958.

Din probele aflate la dosarul cauzei, respectiv din chiar antecontractul de vânzare – cumpărare încheiat la 22.11.1997 (f.7) şi din declaraţiile martorilor T. Marcel şi M. Ioan (f.81-82), reiese că încă de la încheierea antecontractului reclamantului i-a fost transmisă posesia terenului ce a făcut obiectul convenţiei dintre părţi, posesie pe care reclamantul a exercitat-o din acel moment până în prezent, astfel că acestuia nu i se poate reproşa vreo stare de pasivitate, dreptul său fiind recunoscut de promitenta – vânzătoare S. M. în sensul art.16 lit.a de la încheierea antecontractului, ca atare termenul de prescripţie nici nu a început să curgă în speţă.

Cu privire la susţinerile din apel că prima instanţă era obligată să-i pună în vedere intimatului – reclamant să opteze, fie între încheierea contractului de vânzare – cumpărare, fie pentru rezoluţiunea contractului şi restituirea preţului plătit, în condiţiile în care le-ar fi putut cere şi împotriva vânzătorului promitent decedat, tribunalul de asemenea constată că şi acestea sunt total nefondate.

Prima instanţă era investită cu o acţiune pentru validarea antecontractului de vânzare – cumpărare, hotărârea urmând să ţină loc de contract de vânzare – cumpărare, astfel că potrivit art.129 alin.6 Cod procedură civilă era obligată să se pronunţe asupra obiectului acestei cereri ce fusese dedusă judecăţii şi nu să-l oblige pe reclamant să opteze în sensul dorit de apelant.

Referitor la susţinerile apelantului că prima instanţă ar fi fost obligată să procedeze la evaluarea imobilului teren printr-un raport de expertiză tehnică, prin care să se stabilească preţul real, actual al terenului, la valoarea de circulaţie, având în vedere că antecontractul  de vânzare – cumpărare a fost încheiat la data de 22.11.1997 la preţul de 3.000.000 lei vechi, preţ pe care îl consideră derizoriu, tribunalul constată că şi acestea sunt nefondate.

Statul Român are calitatea de moştenitor al defunctei promitentei vânzătoare S. M. conform art.680 Cod civil şi în această calitate i s-a transmis obligaţia de a respecta conform art.969 Cod civil antecontractul de vânzare – cumpărare încheiat de acesta cu reclamantul la 22.11.1997, preţul de vânzare stabilit de părţi fiind achitat la momentul semnării antecontractului (f.7). Aşadar nu este vorba în speţă de valorificarea unui bun intrat în proprietatea privată a statului conform art.1 din OG nr.14/2007 ci de executarea unei obligaţii de a încheia act autentic de vânzare – cumpărare privind terenul de 1,82 ha înscris în Titlul de proprietate nr.143414/30.04.2002, tarla 59, parcela 1794/5, element de pasiv al moştenirii.

Faţă de cele reţinute anterior tribunalul constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, astfel că în baza art.296 Cod procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII  HOTĂRĂŞTE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta Administraţia Finanţelor Publice Reghin, cu sediul în Reghin, str. Petru Maior, nr.33, jud. Mureş, din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mureş, în calitate de reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, pentru Statul Român, împotriva sentinţei civile nr.559 din 20 mai 2008 pronunţată de Judecătoria Reghin.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi 09 Aprilie 2009.

Domenii speta