Culpa instituţiei publice de neevidenţiere în contabilitate a obligaţiilor de plată aferente sumelor achitate către salariaţi ca drepturi restante. Calitatea procesuală pasivă a ministerului în situaţia în care nu există un raport direct între acesta şi i

Sentinţă civilă 3025 din 25.03.2013


Tip: sentinţă nr. 3025

Şedinţa din 25.03.2013

Autor: Zoican Dorinel

Domeniu asociat:acte ale autorităţilor publice

Acte ale autorităţilor publice

Tribunalul Mehedinţi – sentinţă din 25.03.2013. Culpa instituţiei publice de neevidenţiere în contabilitate a obligaţiilor de plată aferente sumelor achitate către salariaţi ca drepturi restante. Calitatea procesuală pasivă a ministerului în situaţia în care nu există un raport direct între acesta şi instituţia publică pârâtă

Prin cererea înregistrată la data de 27.08.2012 pe rolul Curţii de Apel Craiova, Secţia Contencios administrativ şi Fiscal, sub nr. 1721/54/2012, reclamanta Agenţia Judeţeană pt. Plăţi şi Inspecţie Socială Mehedinţi a chemat în judecată pe pârâta Curtea de Conturi a României, solicitând admiterea contestaţiei împotriva Încheierii nr.70 emisă de pârâtă la data de 16.07.2012, exonerarea A.J.P.I.S. Mehedinţi de la plata penalităţilor de întârziere constatate prin Decizia nr.16/2012 a Camerei de Conturi Mehedinţi şi obligarea chematelor în garanţie MMFPS si ANPIS să plătească către AJPIS contravaloarea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate prin Decizia nr. 16/2012 a Camerei de Conturi Mehedinţi.

În motivarea acţiunii, reclamanta a învederat că prin Decizia nr.2202/29.10.2008 Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Mehedinţi şi ulterior după reorganizare A.J.P.I.S Mehedinţi a fost obligată să plătească salariaţilor instituţiei, reprezentaţi de Sindicatul Liber al Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi, suplimentul postului şi suplimentul treptei, începând cu 05.06.2005 şi până la data pronunţării hotărârii.

Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, în calitate de ordonator principal de credite, nu a asigurat creditele necesare pentru punerea în executare a acestei decizii, deci pentru plata sumelor la care A.J.P.I.S. Mehedinţi a fost obligată şi, astfel, salariaţii creditori au demarat procedura executării silite.

Reclamanta a precizat că auditorii publici externi ai Camerei de Conturi Mehedinţi nu au avut în vedere toate diligenţele şi demersurile întreprinse în repetate rânduri de AJPIS Mehedinţi către MMFPS şi ANPIS, cu referire la executarea silită asupra sumei nete şi nu asupra sumei brute (conform Sentinţei civile nr.2918/05.05.2010 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin), cu referire la drepturile salariale câştigate în instanţă şi pentru care nu s-au efectuat vărsămintele şi contribuţiile către bugetul consolidat.

Instituţia a solicitat în instanţă deblocarea conturilor pe calea ordonanţei preşedinţiale, iar instanţa prin Sentinţa civilă nr.4366/08.09.2010 a respins cererea.

De asemenea, prin adresa nr. 14987/30.11.2010 au fost solicitate la ANPS sumele necesare pentru plata drepturilor cu privire la care a fost demarată procedura executării silite. Nu a fost primit răspuns şi nu au fot primite nici sumele solicitate.

Reclamanta a menţionat că prin adresa nr.300/11.01.2011 au fost din nou solicitate aceste sume, inclusiv contribuţiile aferente, însă nu a fost primit niciun răspuns şi nici nu au fost primite sumele solicitate.

În încheierea criticată s-a reţinut în mod eronat că salariaţii nu au introdus în cauză ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale având în vedere că prin cererea de chemare în judecată şi recursul declarat împotriva Sentinţei nr. 1073/03.07.2008, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, salariaţii au solicitat admiterea acţiunii şi faţă de M.M.F.P.S., însă instanţa a respins acţiunea faţă de acesta şi a admis-o numai faţă de fosta Direcţie de Muncă şi Protecţie Socială.

Reclamanta a susţinut că în Decizia nr. 16/2012 şi ulterior în încheierea nr.70/2012, s-a reţinut, în mod eronat, culpa exclusivă a AJPIS Mehedinţi în ceea ce priveşte neconstituirea şi nevirarea la bugetul consolidat a obligaţiilor legale, precum şi culpa exclusivă a AJPIS Mehedinţi în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente.

Reclamanta a considerat că AJPIS Mehedinţi nu este instituţia responsabilă pentru neconstituirea şi nevirarea obligaţiilor bugetare, întrucât AJPIS Mehedinţi nu a avut deschisă prin dispoziţie bugetară disponibilitate financiară în acest sens (cu toate ca au existat numeroase solicitări în acest sens), iar fondurile privind dobânzile şi penalităţile de întârziere calculate trebuie exclusiv asigurate de către MM FPS şi ANPIS.

Având în vedere toate demersurile pe care AJPIS Mehedinţi le-a întreprins faţă de MMMFPS şi ANPIS a solicitat, conform art.60 din Codul de procedură civilă, chemarea în garanţie a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bucureşti, pentru ca în situaţia în care instanţa nu va exonera AJPIS Mehedinţi de la plata dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, să se constate culpa acestor instituţii care nu au asigurat fondurile necesare constituirii şi virării contribuţiilor la bugetul consolidat, fapt ce a condus la penalităţi de întârziere.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.60-63, art. l12 şi urm. din Cod procedură civilă, pe prevederile Hotărârii Curţii de Conturi a României nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi.

Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform dispoziţiilor art.242 alin.2 din Cod procedură civilă.

La dosarul cauzei s-au depus, în copie, următoarele documente: acţiunea formulată de Sindicatul Liber al Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi în contradictoriu cu Direcţia de Protecţie Socială Mehedinţi, înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi la data de 05.06.2008 şi recursul declarat de Sindicatul Liber al Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi împotriva sentinţei nr. 1073 din 03.07.2008, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. 4106/101/2008.

La data de 17.09.2012 Curtea de Apel Craiova a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei.

Prin sentinţa nr. 823/2012 Curtea de Apel Craiova, Secţia Contencios  Administrativ şi Fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi- Secţia Contencios administrativ şi Fiscal. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi- Secţia Contencios  Administrativ şi Fiscal sub nr. 8786/101/2012.

La data de 19.11.2012 pârâta Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a Încheierii nr. 70/16.07.2012 şi a măsurilor dispuse la pct. I.4 din decizia nr. 16/11.05.2012 iar pe cale de consecinţă menţinerea actelor administrative emise de Curtea de Conturi a României ca fiind temeinică şi legală arătând următoarele: auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi Mehedinţi au desfăşurat o acţiune de audit financiar asupra contului de execuţie şi bilanţului contabil pe anul 2011, inclusiv modul de fundamentare a necesarului de surse şi plata unor categorii de prestaţii sociale, la Agenţia Judeţeană pentru  Plăţi şi Inspecţie Socială Mehedinţi şi au încheiat Procesul-verbal de constatare înregistrat sub nr. 415/19.04.2012; au fost examinate abaterile de la legalitate şi regularitate consemnate în acest act de control, a fost emisă Decizia nr. 16/11.05.2012.

A arătat că prin Decizia nr.2202/29.10.2008 a Curţii de Apel Craiova, A.J.P.I.S. Mehedinţi a fost obligată să plătească salariaţilor instituţiei reprezentaţi de Sindicatul Liber al Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi, suplimentul postului şi suplimentul treptei începând cu data de 05.06.2005 şi până la data pronunţării hotărârii

A precizat că în urma executării silite, în cursul anilor 2010 şi 2011, Trezoreria Drobeta Turnu Severin a retras din contul A.J.P.I.S. Mehedinţi şi a virat în contul B.E.J. Popescu Gr. Alin suma totală de 85.748 lei, din care în anul 2010 suma de 34.188 lei iar în anul 2011 suma de 51.560 lei.

A arătat că din suma totală de 85.748 lei, s-au achitat 11.938 lei reprezentând cheltuieli de executare silită şi 73.810 lei reprezentând drepturi de personal (suplimentul postului şi suplimentul treptei) ca sumă netă, de către entitatea verificată din contul de mandat unde fusese virat disponibilul de către executor, cu toate că statele de plată au fost întocmite de la suma brută scăzând contribuţiile individuale şi impozitul pe venit, neevidenţiindu-se în evidenţa contabilă aceste obligaţii de plată şi neachitându-se bugetelor respective.

A precizat că în timpul controlului, pornind de la sumele nete achitate salariaţilor instituţiei, au fost calculate obligaţiile bugetare, dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate pentru neachitarea la scadenţă a acestora.

În drept şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 115 Cod civil, Legea Contenciosului Administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, pct.80 lit.c), pct. 86 lit.b.l) şi urm. din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Plenului -.1/2009, publicată în M.Of. al României nr.78/10.02.2009, Partea I.

La data de 03.12.2012 chematul în garanţie Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată a reclamantei Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată faţă de obiectul acţiunii formulate de reclamant, arătând că A.N.P.I.S. este un organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea M.M.F.P.S. şi are în subordine agenţii pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene.

A precizat că potrivit art. 16 din Ordonanţa de urgenţă nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială în domeniul administrării, gestionării şi plăţii beneficiilor de asistenţă socială şi al susţinerii programelor de servicii sociale, agenţiile teritoriale au atribuţii privind administrarea bugetului aprobat şi organizarea activităţii de evidenţă contabilă a execuţiei bugetare pentru bugetul alocat.

Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Mehedinţi, urmare a reorganizării Direcţiei de Muncă şi Solidaritate Socială Mehedinţi a preluat obligaţiile de plată ale Direcţiei de Muncă şi Protecţia Socială Mehedinţi, privind suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 05.06.2005 şi până la data pronunţării hotărârii.

Astfel că urmare a executării silite, a susţinut că în cursul anilor 2010 şi 2011, Trezoreria Drobeta Turnu Severin a retras din contul A.J.P.S Mehedinţi şi a virat în contul Executorului Judecătoresc, în sumă netă de 73.810 şi cheltuieli de executare în sumă de 11.938 lei, în urma activităţii de audit financiar Camera de Conturi a Judeţului Mehedinţi a constatat că Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mehedinţi nu a evidenţiat în contabilitate aceste obligaţii de plată şi nu le-a achitat bugetelor respective. În acest sens s-a constatat că aceste obligaţii de plată nu au fost evidenţiate în contabilitate şi nu au fost virate nici contribuţiile datorate de angajator. În timpul controlului au fost calculate dobânzi şi penalităţi de întârziere datorate pentru neachitarea la scadenţă a acestor obligaţii bugetare, care însumează la data de 31.03.2012 suma de 13.201 lei.

A precizat că afirmaţiile reclamantei în ceea ce priveşte faptul că A.J.P.I.S Mehedinţi nu este instituţia responsabilă pentru neconstituirea şi nevirarea obligaţiilor bugetare, întrucât A.J.P.I.S Mehedinţi nu a avut deschisă prin dispoziţia bugetară disponibilitatea financiară şi în acest sens a solicitat aprobarea de credite bugetare de la forul superior A.N.P.I.S şi M.M.F.P.S, sunt neîntemeiate, din cauza faptului că obligaţia de constituirea a obligaţiilor legale în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţile de întârziere, îi revenea în mod exclusiv reclamantei.

Referitor la culpa A.N.P.I.S - chemată în garanţie în această cauză, în vederea achitării contravalorii dobânzilor şi penalităţilor de întârziere pentru neconstituirea şi nevirarea la bugetul consolidat a obligaţiilor legale în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţile de întârziere, a precizat că în conformitate cu dispoziţiile Legii finanţelor publice nr. 500/2002, precum şi normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice trebuia înregistrată în contabilitate această cheltuială cu obligaţiile bugetare datorate bugetelor publice. In acest sens arată că persoana responsabilă avea obligaţia să înregistreze în contabilitate în momentul în care a efectuat plata, conform executării silite.

La data de 03.12.2013 a formulat întâmpinare chematul în garanţie Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată şi îndreptată împotriva unei persoane juridica lipsite de calitate procesuală pasivă.

A menţionat că Ordonanţa de urgenţă nr. 113/2011 prevede că Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială funcţionează ca servicii publice descentralizate.

Potrivit art. 16 din Ordonanţa de urgenţă nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială în domeniul administrării, gestionării şi plăţii beneficiilor de asistenţă socială şi al susţinerii programelor de servicii sociale, agenţiile teritoriale au atribuţii privind administrarea bugetului aprobat şi organizarea activităţii de evidenţă contabilă a execuţiei bugetare pentru bugetul alocat

Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Mehedinţi, ca urmare a reorganizării Direcţiei de Muncă şi Solidaritate Sociala Mehedinţi a preluat obligaţiile de plată ale Direcţiei de Muncă şi Protecţia Socială Mehedinţi, privind suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 05.06.2005 şi până la data pronunţării hotărârii.

Ca urmare a executării silite, în cursul anilor 2010 şi 2011, Trezoreria Drobeta Turnu Severin a retras din contul AJPIS Mehedinţi şi a virat în contul Executorului Judecătoresc, în sumă netă de 73.810 şi cheltuieli de executare în sumă de 11.938 lei.

Susţinerile reclamantei că nu este responsabilă pentru neconstituirea şi nevirarea obligaţiilor bugetare, întrucât A.J.P.I.S Mehedinţi nu a avut deschisă prin dispoziţia bugetară disponibilitatea financiară şi în acest sens a solicitat aprobarea de credite bugetare de la forurile superioare A.N.P.I.S şi M.M.F.P.S, sunt neîntemeiate, obligaţia de constituirea a obligaţiilor legale în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţile de întârziere revenindu-i în mod exclusiv reclamantei.

Referitor la cererea de chemare în garanţie, în vederea achitării contravalorii dobânzilor şi penalităţilor de întârziere pentru neconstituirea şi nevirarea la bugetul consolidat a obligaţiilor legale în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţile de întârziere, a precizat că în conformitate cu dispoziţiile Legii finanţelor publice nr. 500/2002, precum şi normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice trebuia înregistrată în contabilitate această cheltuială cu obligaţiile bugetare datorate bugetelor publice. În acest sens arată că persoana responsabilă avea obligaţia să înregistreze în contabilitate în momentul în care a efectuat plata, conform executării silite.

Reclamanta AJPIS Mehedinţi a formulat precizări de acţiune prin care a arătat că a fost obligată să plătească salariaţilor instituţiei, reprezentaţi de Sindicatul Liber al Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi, suplimentul postului şi suplimentul treptei, începând cu 05.06.2005 şi până la data pronunţării hotărârii, în speţă Decizia nr. 2202/29.10.2008.

 Datorită faptului că este ordonator terţiar de credite si neavând disponibil bănesc, nu a putut achita drepturile câştigate în instanţă, iar salariaţii au solicitat executarea judecătorească pentru obţinerea acestor drepturi.

 În luna mai 2010 fost înfiinţată poprirea, a cărei validare a fost aprobată prin Sentinţa civila nr. 2918/05.05.2010 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

 A susţinut că instituţia a formulat o serie de adrese către forurile superioare, pentru deschiderea de credite bugetare, exemplificate în adresele menţionate în cererea de chemare în judecată, acestea rămânând însă fără răspuns.

A precizat că în urma executării silite, conturile instituţiei au fost blocate, iar instituţia a fost in imposibilitate de plată faţă de furnizori.

 A arătat că prin Decizia nr. 16/2012 şi ulterior in încheierea nr. 70/2012, s-a reţinut în mod eronat culpa exclusivă a AJPIS Mehedinţi in ceea ce priveşte neconstituirea si nevirarea la bugetul consolidat a obligaţiilor legale, implicit referitor la dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente acestora.

A învederat că în urma controlului efectuat de către Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Mehedinţi, AJPIS Mehedinţi a revenit cu solicitări pentru acordarea de credite in vederea achitării obligaţiilor legale si a penalităţilor stabilite, prin adresa nr. 6055/17.05.2012 către ANPIS, insa, după cum, se observa, ANPIS a avut tot timpul cunoştinţă despre această situaţie si nu doar în urma acestui control.

Aceasta nu se poate prevala de faptul ca sumele respective nu au fost evidenţiate în contabilitate, pentru că actele contabile care fac dovada că aceste sume s-au regăsit tot timpul în evidenţa contabilă a instituţiei, chiar dacă înregistrarea acestora a fost făcuta in mod eronat, intr-un alt cont, aşa cum se dovedeşte prin actele anexate.

 De asemenea, a precizat din moment ce ANPIS a aprobat plata contribuţiilor, au considerat că au luat în calcul faptul ca erau răspunzători pentru neplata la timp a acestora si implicit, de aici au apărut si penalităţile aferente, încât nu exista nici un impediment în a acorda şi sumele aferente plaţii penalităţilor calculate.

 A arătat în concluzie, atât ANPS cat si MMFPS, in calitatea lor de for tutelar si ordonator de credite, nu au deschis prin dispoziţie bugetara disponibilitate financiara pentru achitarea contribuţiilor aferente sumelor achitate salariaţilor, astfel încât au curs dobânzi si penalităţi pentru neachitarea la timp a acestora.

 Pe cale de consecinţă, au arătat ca instituţia a întreprins toate demersurile pentru obţinerea acestor sume de bani, astfel încât, nu poate fi reţinuta nicio culpă în ceea ce priveşte neachitarea acestor contribuţii, precum nici în ceea ce priveşte penalităţile de întârziere calculate.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Codului de procedura civilă, pe prevederile Hotărârii Curţii de Conturi a României nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi, OUG 113/2011, Legea nr. 554/2004.

La data de 25.03.2013 a formulat concluzii scrise reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mehedinţi prin care a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale având în vedere că a avut cunoştinţă tot timpul despre situaţia sumele de bani şi implicit şi situaţia AJPIS Mehedinţi.

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile C.proc.civ., prev. Hotărârii Curţii de Conturi a României nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi OUG. 113/2011, Legea nr. 554.2004.

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa constată şi reţine următoarele:

Reclamanta AJPIS Mehedinţi a arătat că formulează contestaţie împotriva Încheierii nr.70 emisă de pârâtă la data de 16.07.2012 prin care a fost soluţionată contestaţia împotriva Deciziei nr.16/2012 a Camerei de Conturi Mehedinţi.

 Practic reclamanta a contestat măsura dispusă la punctul I.4 din Decizia nr. 16/11.05.2012, prin care s-a dispus „Conducerea entităţii auditate va întreprinde măsurile necesare pentru constituirea, înregistrarea şi virarea la bugetele publice a obligaţiilor bugetare (aferente drepturilor salariale reprezentând suplimentul postului şi suplimentul de treaptă, plătite în sumă netă de 73810 lei salariaţilor entităţii ca urmare a executării silite), în sumă totală de 60361 lei, dintre care reţineri individuale 31422 lei şi contribuţii datorate de angajator 28939 lei. De asemenea, se vor întreprinde măsuri pentru recuperarea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere în cuantum de 13201 lei datorate pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor bugetare aferente”, solicitând exonerarea de la plata penalităţilor de întârziere constatate şi obligarea chematelor în garanţie MMFPS si ANPIS să plătească către AJFIS contravaloarea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere.

 În fapt, prin Decizia nr. 2202/29.10.2008 pronunţată de către Curtea de Apel Craiova, reclamanta AJPIS Mehedinţi a fost obligată să plătească unor salariaţi ai instituţiei drepturi băneşti reprezentând suplimentul postului şi suplimentul treptei, începând cu data de 05.06.2005 şi până la data pronunţării hotărârii.

 Prin executare silită, în cursul anilor 2010 şi 2011 din contul AJPIS Mehedinţi a fost virate în contul executorului judecătoresc suma totală de 85748 lei din care în anul 2010 suma de 34188 lei, iar în anul 2011 suma de 51560 lei, dintre care drepturi nete către salariaţi de 73810 lei, precum şi cheltuieli de executare silită în sumă de 11938 lei.

Cu toate că prin executare silită au fost retrase aceste sume din conturile sale,  reclamanta nu a procedat la constituirea şi evidenţierea în contabilitate a obligaţiilor legale de plată către bugete, datorate de către angajator precum şi cele reţinute de la salariaţi conform dispoziţiilor legale.

Potrivit art.55 alin.2 lit.j1 din Codul fiscal, regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor: … sume reprezentând salarii, diferenţe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

Potrivit art.2964 alin.1 lit.k din Codul fiscal, baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii, …, reprezintă câştigul brut realizat din activităţi dependente, în ţară şi în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, care include: … sumele reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie.

Potrivit art.29618 alin.1 şi 51 din Codul fiscal, persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira lunar contribuţiile de asigurări sociale obligatorii. În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii acestora, contribuţiile sociale datorate potrivit legii se calculează şi se reţin la data efectuării plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.

 De asemenea, art.119-1201 din C.proc.fiscală reglementează dobânzile şi penalităţile de întârziere.

 În condiţiile în care reclamanta nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii legale şi nu a evidenţiat în contabilitate obligaţiile de plată aferente sumelor menţionate, nu se poate reţine că reclamanta nu are nicio culpă cu privire la neplata acestor sume şi a penalităţilor de întârziere.

Adresele către chemaţii în garanţie Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale prin care s-a solicitat repartizarea sumelor necesare punerii în aplicare a deciziei nr. 2202/29.10.2008 pronunţată de către Curtea de Apel Craiova nu puteau avea vreun efect atât timp cât sumele nu erau evidenţiate în documentele contabile specifice. Fondurile necesare nu puteau fi virate reclamantei atât timp cât alocarea lor nu reieşea din aceste documente. Nu se poate reţine vreo culpă a acestor instituţii atât timp cât necesitatea alocării fondurilor băneşti nu reieşea din bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară pentru anii 2010 şi 2011.

Eventuala înregistrare eronată în contabilitate a sumelor datorate, susţinută de reclamantă prin concluziile scrise (dar neinvocată prin contestaţia formulată împotriva Deciziei Curţii de Conturi sau prin cererea de chemare în judecată), nu are nicio consecinţă asupra culpei reclamantei.

 Neîntemeiate sunt şi susţinerile reclamantei potrivit cărora au fost constituite provizioane pentru obligaţiile legale aferente sumelor nete plătite ca urmare a executării silite.

 Potrivit pct. 2.11 alin.1 din Normele metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2011, aprobate prin O.M.F.P nr. 24/2012, la data de 31 decembrie 2011, instituţiile publice implicate vor efectua o inventariere a datoriilor reprezentând sume prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, a căror plată se va efectua eşalonat în perioada 2012 - 2016, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011. Aceste datorii vor fi înregistrate în contabilitate ca provizioane, potrivit cap. III "Prevederi referitoare la elementele de bilanţ" pct. 3 "Provizioane" din Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/9005, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel cum în mod întemeiat susţine pârâta, aceste dispoziţii nu sunt aplicabile, deoarece în cauza de faţă este vorba de plăţi deja efectuate, precum şi de obligaţii bugetare neconstituite la data plăţii drepturilor nete.

În consecinţă, reţinându-se culpa exclusivă a reclamantei AJPIS Mehedinţi, instanţa va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Cu privire la cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantă împotriva Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, instanţa, având în vedere prevederile art.137 alin.1 C.proc.civ., va analiza cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de acesta.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă). Excepţia lipsei calităţii procesuale este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie.

Potrivit art.1 alin.1-3 din OUG nr.113/2011, se reorganizează Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, prin preluarea activităţii de inspecţie socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, ca Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ... are în subordine agenţii pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti, …, ca servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică.

Potrivit art.3 din OUG nr.113/2011, finanţarea cheltuielilor privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Conform art.6 alin.1 din acelaşi act normativ, pentru realizarea obiectivelor sale în domeniul administrării, gestionării şi plăţii beneficiilor de asistenţă socială şi al susţinerii programelor de servicii sociale, Agenţia are, în principal, următoarele atribuţii:

d) fundamentează şi propune Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale proiectul de buget, ce include fonduri pentru plata beneficiilor de asistenţă socială şi susţinerea programelor privind servicii sociale, precum şi pentru funcţionarea Agenţiei;

e) administrează şi gestionează bugetul propriu, organizează şi asigură plata beneficiilor de asistenţă socială;

f) administrează şi gestionează patrimoniul propriu;

g) prezintă Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale raportul de execuţie bugetară a bugetului alocat.

Conform art.16 alin.1 din acelaşi act normativ, în domeniul administrării, gestionării şi plăţii beneficiilor de asistenţă socială şi al susţinerii programelor de servicii sociale, agenţiile teritoriale au, în principal, următoarele atribuţii:

n) fundamentează şi propun Agenţiei proiectul de buget ce include fonduri pentru plata beneficiilor de asistenţă socială, susţinerea programelor de servicii sociale şi pentru funcţionarea lor;

o) administrează bugetul aprobat şi prezintă Agenţiei raportul de execuţie bugetară;

p) organizează activitatea de evidenţă contabilă a execuţiei bugetare pentru bugetul alocat.

Directorii executivi ai agenţiilor teritoriale au calitatea de ordonatori terţiari de credite (art.14 alin.1 din OUG nr.113/2011)

Din interpretarea acestor texte legale rezultă că reclamanta este subordonată Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, care la rândul ei se subordonează Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. De asemenea, bugetul propriu al AJPIS Mehedinţi este asigurat de către Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. Este adevărat că bugetul Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale este asigurat de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care la rândul său provine din bugetul de stat, însă între reclamanta AJPIS Mehedinţi şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu există raporturi directe.

În consecinţă, în cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantă împotriva Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, acesta nu are calitate procesuală pasivă, deoarece bugetul AJPIS Mehedinţi este asigurat de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale şi nu direct de Minister, astfel că instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale invocată de acesta şi va respinge cererea de chemare în garanţie formulată împotriva Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu privire la cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantă împotriva Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, se reţine că potrivit art. 60 din C.proc.civ., partea poate să cheme în garanţie o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenţiuni cu o cerere în garanţie sau în despăgubire. În aceleaşi condiţii, cel chemat în garanţie poate, la rândul său, să cheme în garanţie o altă persoană.

Aşa cum s-a arătat mai sus, cu toate că prin executare silită au fost retrase aceste sume din conturile sale,  reclamanta nu a procedat la constituirea şi evidenţierea în contabilitate a obligaţiilor legale de plată către bugete, datorate de către angajator precum şi cele reţinute de la salariaţi conform dispoziţiilor legale iar adresele către chemaţii în garanţie Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale prin care s-a solicitat repartizarea sumelor necesare punerii în aplicare a deciziei nr. 2202/29.10.2008 pronunţată de către Curtea de Apel Craiova nu puteau avea vreun efect atât timp cât sumele nu erau evidenţiate în documentele contabile specifice. Fondurile necesare nu puteau fi virate reclamantei atât timp cât alocarea lor nu reieşea din aceste documente. Nu se poate reţine vreo culpă a acestor instituţii atât timp cât necesitatea alocării fondurilor băneşti nu reieşea din bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară pentru anii 2010 şi 2011.

 Întrucât culpa pentru nerespectarea obligaţiilor legale aparţine în exclusivitate reclamantei, nu poate fi obligată Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale la plata dobânzilor şi penalităţilor de întârziere constatate prin Decizia nr.16/2012 a Camerei de Conturi Mehedinţi, astfel că va fi respinsă cererea de chemare în garanţie formulată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ca neîntemeiată

 Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cauza de mai sus este irevocabilă prin respingerea recursului formulat împotriva sentinţei.