Despăgubiri

Decizie 693/R din 17.07.2009


Prin sentinta civila nr.806/1.02.2008 a Judecatoriei Bacau a  fost admisa în parte actiunea  civila  în pretentii formulata de catre reclamanta P.L. în contradictoriu cu pârâtul BEJ C.F..

A fost obligat pârâtul sa plateasca reclamantei suma de 4338 lei reprezentând  sporul de valoare rezultat prin aplicarea  indicelui mediu al preturilor de consum la suma de 20.000 lei în perioada decembrie  2003-mai 2006.

A fost respinsa ca nefondata cererea de chemare în garantie formulata de catre pârât în contradictoriu cu SC Asigurarea Româneasca Asirom SA.

S-a facut aplicarea art.274 cod procedura civila.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut urmatoarele:

În dosarul de executare nr. 400/2003 privind creditoarea Asociatia de proprietari si debitoarea C.C., executorul judecatoresc C.F. a întocmit în data de 09.12.2003 o publicatie de vânzare prin care a adus la cunostinta generala ca la data de 15.12.2003 la sediul sau din Bacau, str. Trotus nr. 5, va avea loc licitatia publica privind apartamentul cu 2 camere situat în Bacau.

În schimb, în publicatia de vânzare afisata la Primaria Municipiului Bacau s-a indicat ca în data de 15.12.2003 va avea loc vânzarea apartamentului situat în Bacau, proprietatea debitoarei C.C., asa cum rezulta din procesul – verbal nr. 381801/14.01.2004.

Din procesul – verbal de licitatie întocmit în data de 15.12.2003 rezulta ca executorul judecatoresc a organizat în fapt licitatia la locul situarii imobilului, iar nu la sediul biroului, asa cum anuntase prin publicatia de vânzare. Adjudecatar la licitatie a fost declarata reclamanta P.L.O., care a depus la C.E.C. suma de 200.000.000 ROL, astfel ca executorul a întocmit proces – verbal de adjudecare definitiva.

Retinând ca modul eronat de întocmire a actelor de executare a fost de natura a vatama interesele debitoarei C.C., constituind obstacole în participarea altor persoane potential interesate în achizitionarea imobilului si, deci, obstacole în cresterea pretului de vânzare, prin sentinta civila nr. 3112/12.05.2006 instanta a admis contestatia la executare formulata de C.C., anulând procesul – verbal de licitatie si procesul – verbal de adjudecare definitiva întocmite în data de 15.12.2003 în dosarul nr. 400/2003 al BEJ C.F.. Hotarârea a ramas irevocabila prin respingerea recursului conform deciziei civile nr. 328/R/30.03.2007 a Tribunalului Bacau – dosar nr. 2279/110/4674/2006.

Din dosarul de executare nr. 400/2003 (atasat la dosarul nr. 9389/2005 al Judecatoriei Bacau) instanta retine ca suma de 20.000 lei reprezentând pretul imobilului adjudecat nu a fost distribuita creditorilor, ci se afla si în prezent consemnata la C.E.C., astfel ca poate fi ridicata oricând de catre reclamanta.

Reclamanta P.L.O. (adjudecatarul imobilului) a solicitat obligarea BEJ C.F. la acoperirea prejudiciului ce i-a fost produs prin îndeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu de catre executorul judecatoresc. În mod concret, prejudiciul produs consta în devalorizarea sumei de 20.000 lei depusa la C.E.C. de catre reclamanta în data de 15.12.2003 ca pret al imobilului, suma despre care reclamanta a aratat ca la acea data era suficienta pentru achizitionarea unei locuinte, dar care în prezent nu îi mai permite cumpararea unui apartament. În acest sens, reclamanta a depus la dosar adresa nr. 1001/03.01.2008 emisa de Institutul National de Statistica, în care se arata ca suma de 20.000 lei din decembrie 2003 reactualizata în functie de indicele mediu al preturilor de consum reprezinta în noiembrie 2007 suma de 26.364 lei.

Analizând actele dosarului, instanta retine ca, într-adevar, prin neglijenta de care a dat dovada executorul judecatoresc la îndeplinirea actelor de executare s-a adus un prejudiciu patrimonial reclamantei, câta vreme reclamanta a consemnat la C.E.C. suma de 20.000 lei în data de 15.12.2003, însa prin sentinta civila nr. 3112/12.05.2006 a fost anulat procesul – verbal prin care era declarata adjudecatar al imobilului, astfel ca în aceasta perioada reclamanta nu s-a folosit de suma reprezentând pret al apartamentului, suma care s-a devalorizat raportat la economia nationala.

Instanta mai retine ca de la data pronuntarii sentintei civile nr. 3112/12.05.2006, hotarâre definitiva, reclamanta era în masura a-si ridica de la C.E.C. suma consemnata, asa încât prejudiciul pe care l-a suferit trebuie raportat la data de 12.05.2006, iar nu la data actuala, deoarece devalorizarea sumei ulterior datei de 12.05.2006 nu îi mai este imputabila executorului judecatoresc, nemaiavând legatura cu actele îndeplinite de acesta.

Tinând cont de datele oficiale, publice, comunicate de catre Institutul National de Statistica (bazele de date fiind afisate pe site-ul oficial al acestei institutii), instanta constata ca indicele mediul al preturilor de consum pentru perioada decembrie 2003 – mai 2006 este de 121,69%; aplicând acest indice la suma de 20.000 lei rezulta suma de 24.338 lei.

Prin urmare, în cauza sunt întrunite conditiile prevazute de art. 998 - 999 Cod civil pentru atragerea raspunderii civile delictuale a pârâtului, si anume existenta unui prejudiciu (constând în devalorizarea sumei de 20.000 lei indisponibilizate la C.E.C. în perioada 15.12.2003 - 12.05.2006), a unei fapte ilicite (îndeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu de catre pârât), a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu (prejudiciul fiind consecinta directa a faptei pârâtului, din considerentele hotarârii nr. 3112/12.05.2006 rezultând ca actele de executare au fost anulare din cauza modului defectuos de întocmire a acestora de catre executorul judecatoresc), vinovatia celui ce a cauzat prejudiciul (culpa în forma neglijentei, deoarece pârâtul nu a prevazut rezultatul faptei, desi data fiind calitatea sa trebuia si putea sa-l prevada, iar raspunderea civila delictuala opereaza si pentru cea mai usoara culpa) si capacitatea delictuala.

De altfel, pârâtul în apararea sa a invocat doar inexistenta prejudiciului, fara a contesta îndeplinirea celorlalte cerinte, iar cu privire la prejudiciu s-a aratat anterior ca acesta se ridica la suma de 4338 lei (24.338 lei – 20.000 lei).

Pârâtul a invocat în sprijinul cererii sale contractul de asigurare nr. 422/13.01.2005, considerând ca acest contract acopera riscul produs la data de 12.05.2006 (data pronuntarii sentintei civile nr. 3112 în dosarul nr. 9389/2005) câta vreme a formulat cererea de chemare în garantie în data de 18.10.2005.

ASIROM, prin întâmpinare, a facut referire la contractul de asigurare nr. 883/19.01.2006.

În realitate, trebuie stabilit daca între parti existau raporturi contractuale la data de 15.12.2003, data la care a executorul judecatoresc a întocmit defectuos actele de executare ce au condus la admiterea contestatiei la executare formulate de C.C. si la admiterea cererii de chemare în garantie formulate de P.L.O., deoarece evenimentul ce ar fi asigurat îl reprezinta neglijenta, eroarea sau omisiunea în desfasurarea profesiunii asigurate, data producerii acestuia fiind în speta data întocmirii proceselor – verbale ce au fost ulterior anulate. Momentul în care se constata printr-o hotarâre judecatoreasca producerea prejudiciului ca urmare a evenimentului asigurat sau momentul în care partea îndreptatita se îndreapta împotriva asiguratului solicitând despagubiri nu au relevanta din acest punct de vedere.

Din înscrisurile aflate la dosar instanta retine ca între ASIROM si C.F. s-au încheiat urmatoarele contracte de asigurare pentru raspundere civila profesionala: 231/09.01.2004 (perioada asigurata 09.01.2004 – 08.01.2005), 422/12.01.2005 (perioada asigurata 13.01.2005 – 12.01.2006) si 883/19.01.2006 (perioada asigurata 20.01.2006 – 19.01.2007). Pentru perioada 01.12.2002 – 31.11.2003 executorul judecatoresc a fost asigurat la SC ASA Asigurari Atlassib SA, conform politei nr. 355/27.11.2002.

Prin urmare, în data de 15.12.2003 executorul judecatoresc C.F. nu avea încheiat contract de asigurare cu chematul în garantie ASIROM, asa încât cererea de obligare a societatii de asigurare la suportarea despagubirilor ce-i revin reclamantei P.L. apare ca fiind nefondata.

Impotriva acestei hotarâri au declarat recurs atât reclamanta cât si pârâtul.

Recurenta reclamanta a criticat hotarârea pronuntata pentru urmatoarele motive:

- instanta de fond, admitând în parte cererea reconventionala nu a analizat si nu s-a pronuntat cu privire la precizarea la actiune pe care reclamanta a facut-o cu privire la ceea ce reprezinta suma de 20.000 lei, care era pretul la care aceasta ar fi putut achizitiona un apartament la data licitatiei.

- instanta a încalcat dispozitiile art.998 cod civil în sensul ca nu a dispus repararea prejudiciului în integritatea sa ci doar partial.

-instanta a depasit cadrul procesual cu care fusese investita stabilind ca prejudiciul consta în devalorizarea sumei de 20.000 lei depusa la CEC, în acest sens se ignora faptul ca sentinta civila nr.3112/2006 a ramas irevocabila în anul 2007, iar pâna la pronuntarea hotarârii recurate reclamanta nu a  putut beneficia de suma  depusa un titlu de pret al imobilului.

- în mod nelegal a fost respinsa cererea de  chemare în garantie formulata de catre BEJ C.F., întrucât acesta avea încheiate contracte de asigurare profesionala.

- hotarârea este nelegala si sub aspectul  cuantumului cheltuielilor de judecata acordate reclamantei.

Recurentul pârât a criticat hotarârea pentru urmatoarele motive:

- instanta a administrat din oficiu probe în favoarea reclamantei, probe care nu au fost depuse la dosar, încalcându-se dreptul la  un proces echitabil si la aparare.

- cererea de chemare în garantie a fost respinsa  în mod nelegal, deoarece la data de 18.10.2005 când a fost  formulata  cererea de chemare în garantie a pârâtului era în vigoare contractul de  asigurare 422/13.01.2005, riscul asigurat  preoducându-se la data de 12.05.2006 când a fost pronuntata  sentinta civila nr. 12.05.2006 a Judecatoriei Bacau.

In aparare nu s-a formulat întâmpinare.

In  recurs nu au fost administrate probe noi.

Examinând actele si lucrarile dosarului prin raportare la motivele de  recurs invocate constata ca acestea sunt nefondate pentru urmatoarele considerente:

I. Recursul reclamantei.

Prin cererea de chemare în judecata (fila 8 dosar fond) reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata unei sume de bani echivalente cu pretul apartamentului pe care l-ar fi putut cumpara la data adjudecarii apartamentului în litigiu,  neprecizând cuantumul sumei solicitate.

In subsidiar s-a solicitat obligarea pârâtului la plata unei sume reactualizate la zi, la data executarii, a celor 200.000.000 lei (Rol)  platiti cu titlu de pret, începând cu data de 15.12. 2003.

Ulterior, cererea de chemare în judecata a fost precizata în sensul ca suma echivalenta cu pretul unui apartament este de 900.000.000 lei iar capatul de cerere subsidiar a fost precizat în sensul ca se solicita obligarea pârâtului la plata sumei de 200.000.000 lei pe care a platit-o,  reactualizata la data executarii si cheltuieli de judecata (fila 24 dosar fond).

Sub asepectul primelor  doua motive de recurs hotarârea este criticata în esenta pentru ca instanta nu s-a  pronuntat în ceea ce priveste precizarea actiunii cu privire la suma de 20.000 lei .

De mentionat este faptul ca în recurs recurenta nu a criticat hotarârea asupra  solutiei  date în ceea ce priveste suma de 90.000 lei solicitata  prin capatul  principal al cererii precizate, motiv pentru care instanta nu se va referi la aceasta.

Instanta de fond s-a pronuntat în limitele investirii cu  respectarea dispozitiilor art.129 alin.6 cod procedura civila care consacra principiul disponibilitatii.

Astfel, suma de 20.000 lei a fost solicitata  ca suma ce a fost depusa la data de 15.12.2003 si reactualizata la data executarii.

In mod judicios instanta de fond a apreciat ca la plata sumei de 20.000 lei pârâtul nu poate fi obligat întrucât reclamanta  poate ridica oricând aceasta suma de bani de la CEC, iar prejudiciul de asemenea a fost  reparat integral prin obligarea pârâtului la plata sporului de valoare al sumei de 20.000 lei pe perioada  cât reclamanta s-a aflat în imposibilitatea utilizarii sale ca urmare a conduitei culpabile a pârâtului.

Acordarea  de catre instanta a mai putin decât  s-a cerut  nu încalca de asemenea principiul disponibilitatii,  aceasta solutie fiind  determinata de dovedirea doar în parte a temeiniciei actiunii.

In  mod  corect a  considerat instanta ca reactualizarea sumei de 20.000 lei trebuie facuta doar pentru perioada 15.12.2003 (data  consemnarii la  CEC a sumei) 12.05.2006 (data ramânerii definitive a sentintei civile nr. 3112/2006 prin care  a fost anulat procesul verbal de adjudecare la licitatie a apartamentului).

Dupa data de 12.05.2006 reclamanta  se putea prezenta pentru ridicarea sumei de 20.000 lei, temeiul consemnarii sale nemaiexistând, prin anularea în mod definitiv a actului de executare contestat, motiv pentru care reactualizarea acestei sume ca si prejudiciu determinat  de fapta ilicita a pârâtului nu poate  fi acordata pâna la ramânerea  irevocabila a hotarârii pronuntata în  contestatia la executare sau pâna la pronuntarea hotarârii recurate.

Critica solutiei de respingere a cererii de chemare în garantie pe care pârâtul a formulat-o împotriva sentintei civile Asirom SA este lipsita de interes pentru  recurenta reclamanta întrucat raporturi juridice între reclamanta si chemata în garantie nu exista. Chiar în ipoteza admiterii cererii  de chemare în garantie, pârâtul ar fi persoana în favoarea careia chemata în garantie ar fi obligata, iar nu reclamanta.

Cheltuielile de judecata au fost corect calculata  si acordate.

Cheltuielile de judecata nu puteau fi acordate în totalitate deoarece  s-a facut aplicarea art.274 si 276 cod procedura civila. Actiunea a fost admisa în parte, astfel ca taxa judiciara de timbru si timbru judiciar au fost acordate  proportional cu suma pentru care a fost admisa actiunea, astfel cum s-a precizat în considerentele hotarârii.

In ceea ce priveste onorariului aparatorului, acesta nu a fost acordat întrucat nu exista chitanta doveditoare. Chitanta nr.8583705/9.06.2004 (fila 47 dosar 2990/ 2004) în valoare de 400 lei este pentru judecata contestatiei la executare , la acel moiment nefiind înca formulata cererea în pretentii ce face obiectul prezentei cauze si care a fost  formulata la data de 18.10.2005.

II.Recursul pârâtului.

Reactualizarea sumei de 20.000 lei conform  indicelui mediu al preturilor de consum a fost solicitata de catre reclamanta.

Faptul ca instanta de fond a acordat aceasta suma pentru o perioada mai redusa decât cea solicitata de câtre reclamanta având în vedere date publice oficiale si faptul ca recurentul nu a motivat în ce mod i-a  fost încalcat dreptul la aparare sau cel la  un proces echitabil si care ar fi fost datele de referinta pe care instanta sa le aiba în vedere,  determina netemeinicia  motivului invocat.

Referitor la cel de-al  doilea motiv  de recurs constata ca nici acesta nu este fondat.

Riscul  asigurat nu consta în pronuntarea sentintei civile nr.3112/12.05.2006 a Judecatoriei Bacau prin care au fost anulate actele de executare contestate.

Riscul asigurat este fapta ilicita a pârâtului care s-a  produs prin întocmirea în mod nelegal a actelor de executare, respectiv la data de 15.12.2003 si 9.12.2003.  Aceasta este conduita culpabila a pârâtului care a determinat  angajarea raspunderii civile delictuale astfel ca în mod corect a stabilit  instanta de fond ca la data de 15.12.2005 s-a produs evenimentul  asigurat si ca în acel moment trebuia sa existe relatii contractuale de asigurare cu intimata chemata în garantie, neavând relevanta în speta contractul de asigurare nr.422/2005.

Pentru aceste considerente în temeiul art. 312 alin. 1 cod procedura civila va respinge ambele recursuri ca nefondate.