Legea nr. 78/2000

Sentinta penala nr. 214

Data : 25.05.2011

Autor: Ghita Ciprian Alexandru

Domeniu asociat: Legea nr. 78/2000 

Titlu :

TRIBUNALUL :

Deliberând asupra cauzei penale de fata;

Prin rechizitoriul nr. 88/P/2005 al D.N.A. Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor :

- J.L. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- C.S. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- O.N.pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.;

- H.E.V. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- D.C. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- B.D.pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- B.D. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- D.V. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- S.N. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- P. M. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- R.I. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- F.C.G. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- N.V. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- R.M. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- Z.T.I. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita, în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen.  cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- S.N. pentru savârsirea infractiunii de luare de mita, în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000  rap. la art. 254 alin. 2 C.pen.  cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

- S.J. pentru savârsirea infractiunii de  luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.

si  S.L. pentru savârsirea  infractiunii de dare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.

În sarcina inculpatilor J.L., C.S., O. N., H.E.V., D.C., B. D., B. D., D.V., S. N., P. M.,R.I., N. V., F.C.G., R.M., S.N. si Z. T.I., s-a retinut ca, in calitate de lucratori vamali la B.V.P., au pretins si primit, în repetate rânduri, bani si bunuri de la declarantii vamali în scopul de a le facilita (urgenta) îndeplinirea formalitatilor vamale pentru societatile comerciale care efectuau operatiuni de import-export.

In sarcina inculpatei S.L.s-a retinut faptul ca aceasta a dat în repetate rânduri, bani si bunuri lucratorilor vamali din cadrul B.V. P. pentru a-i lucra mai repede documentele vamale întocmite clientilor sai, agenti economici, care efectuau operatiuni de import-export si pe care-i reprezenta în relatia cu vama.

  In sarcina inculpatei S.J.s-a retinut faptul ca, în calitate de declarant vamal, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agentii economici, pe care-i reprezenta în relatia cu B. V. P., în scopul de a urgenta (întocmirea documentatiei) formalitatile vamale pentru acestia.

În cursul cercetarii judecatoresti au fost ascultati inculpatii cu privire la infractiunile mai sus-mentionate, ocazie cu care acestia, cu exceptia inculpatei S. L. au declarat ca nu au savârsit faptele pentru care au fost trimisi în judecata.

Tribunalul, examinând materialul probator administrat în cursul urmaririi penale : declaratiile inculpatilor J.L., R.I, B.D.,P. M., F.C.G., B. D.,  S., D. V.,  D. C.,  C. S.,  H. E.,  N.V., O.N.,  S.N.,  Z. T.I.,  S.J., S. L., R. M., încheieri pronuntate de Tribunalul Prahova, prin care s-au dispus autorizarea interceptarii si înregistrarii convorbirilor telefonice si autorizarea înregistrarilor ambientale audio-video, ordonante la Directiei Nationale Anticoruptie prin care s-a dispus autorizarea folosirii unui investigator sub acoperire, procesele-verbale întocmite de catre investigatorul sub acoperire, autodenuntul formulat de Z.C.V. si declaratia acestuia, autodenuntul formulat de N. R. si declaratia acesteia, autodenuntul formulat de S.L. si declaratia acesteia, autodenuntul formulat de M.C. adrese ale M.A.I. - D.G.I.P.I. catre D.N.A.,  declaratiile inculpatilor date la T.B. - Sectia I Penala,  în dosarul nr. 30570/3/2006, încheierea pronuntata la data de 13.09.2006 de T.B. - Sectia I Penala, în dosarul nr. 30570/3/2006, adrese ale I.G.P.R. - Directia Cercetari Penale catre Directia Nationala Anticoruptie, proces-verbal certificat pentru autenticitate cu privire la înregistrarile ambientale audio-video, planse fotografice, proces-verbal certificat pentru autenticitate cu privire la înregistrarile convorbirilor telefonice, listingul de desfasurare al convorbirilor telefonice, declaratiile martorilor, precum si cel din faza cercetarii judecatoresti, respectiv declaratiile inculpatilor S.L.,  H.E., D. C.,  F.C.G., N. V., Z. T.I.,  P. M.,O. N.,  J.L. , B. D., D. V.,  S.N., R.I.  R. M.,  B. D. , S.N., S. J.,  C. S.,  declaratiile martorilor N. E., Z. Constantin, M. C., B. D., C. M., M.V., C.E., A. G., D. F., E. G., P. V., C. A., D. R., A. G. R.N., M. O., A.E., S. N., P. A., C. S., I. M., L.I., T. C., C. M., M. E., M. C., P. I., S. M., S. G., M.D., C. C., A. G., I. M., S.V., C. G., I. M. si  P.L. retine urmatoarele:

Inculpatii mai sus mentionati, în calitate de lucratori vamali la B.V.P., au pretins si primit, în repetate rânduri, în perioada 2004-august 2006, diferite sume de bani si bunuri de la comisionarii vamali si de la reprezentantii societatilor comerciale, în scopul de a le facilita si urgenta îndeplinirea formalitatilor vamale în cadrul operatiunilor de import-export.

B. V.P. din cadrul D. R. V.B. îsi avea sediul în imobilului din S.P.-T., km 72, C.  B. în incinta . I. P. Acest imobil apartinea societatii de comisionariat vamal WIM B.  (fosta D.)si era format din parter si etaj.

La parter îsi desfasurau activitatea un numar de 10 societati de comisionariat vamal printre care W.B., U.S.A., E. P. S.R.L., C.I.S.R.L., S.S.R.L., E.S. S.R.L., D. S.R.L.

Fiecare dintre aceste societati avea angajati în jur de 5-9 declaranti vamali.

La etaj functiona Biroul Vamal Ploiesti cu un numar de aproximativ 20 lucratori vamali repartizati pe 6 compartimente: receptie-selectie, control documentar, control fizic, validare, contabilitate si liber de vama. B. V. P. avea si un punct de lucru în orasul C. care functiona cu 4 (patru) lucratori vamali.

Faptul ca B. V. P. (lucratorii vamali) si societatile de comisionariat vamal (declarantii vamali) îsi desfasurau activitatea în acelasi imobil, si specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relatii neprincipiale, bazate în principal pe cointeresarea materiala a lucratorilor vamali în scopul urgentarii formalitatilor vamale si acordarii liberului de vama în timp foarte scurt. Între societatile de comisionariat vamal a aparut o concurenta acerba în a fi agreati de societatile comerciale si de a îndeplini procedurile vamale prin intermediul lor deoarece, cu cât o societatea de comisionariat vamal îndeplinea mai urgent formalitatile vamale pentru un agent economic, cu atât era mai agreata si inregistra beneficii mai importante.

Pentru acordare unor facilitati societatilor comerciale care efectuau operatiuni de comert exterior prin B. V. P., cum ar fi acordarea liberului de vama în timp foarte scurt sau neefectuarea controlului fizic/documentar, reprezentantii societatilor comerciale care mergeau cu documentele marfurilor pentru import sau export dadeau sume de bani sau bunuri lucratorilor vamali. Aceste sume de bani ori bunuri erau date vamesilor de la Biroul Vamal Ploiesti fie în mod direct de catre reprezentantii societatilor comerciale fie în mod indirect, prin intermediul declarantilor vamali.

Sumele de bani care se dadeau mita pentru solutionarea mai rapida a unei declaratii vamale erau cuprinse între 100.000 - 800.000 lei, iar bunurile care constituiau obiectul mitei constau, de obicei, în produsele fabricate de  societatile respective, de exemplu: miere, vin, sucuri, pahare, vaze, bluze de dama, ciorapi, pantofi, produse cosmetice, etc.

Acest mod de lucru reprezenta un obicei în relatiile dintre societatile comerciale, societatile de comisionariat vamal si lucratorii vamali, astfel ca nu mai era nevoie ca acestia din urma sa ceara.

Odata cu înmânarea documentelor declarantului vamal, agentii economici lasau acestuia si sume de bani ori bunuri pentru a fi date vamesilor care aveau rol în verificarea documentelor. O declaratie vamala însotita de documentele aferente trecea pe la 4-6 vamesi, care o verificau potrivit competentei compartimentului în care lucrau, apoi îsi puneau stampila si fiecare dintre acesti vamesi primea o  suma de bani, cuprinsa între 100.000 - 200.000 lei, sau bunuri, pentru a urgenta verificarea documentelor.

În situatia în care societatile comerciale nu dadeau bani ori bunuri, operatiunile lor de vamuire erau mult întârziate, vamesii invocând pentru aceasta diverse motive.

Din analiza proceselor-verbale întocmite de catre investigatorul sub acoperire, rezulta ca inculpatii B.D.(zis "M.), R.I., P.M., O.N., N.V., F. C.G., D.C. B. D., R. M., S. N.(zis "G."), D.V., S.N., H. E. au primit în repetate rânduri bani sau bunuri de la inculpata S.L., declarant vamal  la societatea de comisionariat  vamal U.S.A.

Unii dintre inculpati au fost surprinsi chiar de mai multe ori, de catre investigatorul sub acoperire, în timp ce primeau mita sume de bani, de ex. B. D. (procesele-verbale nr. 4, 10, 15, 24, 32, 34, 38, 40, 41), N. V. (procesele-verbale nr. 3, 7, 9, 13, 39, 40, 42), P. M.(procesele-verbale nr. 24, 28, 34, 42), O. N. (procese-verbale nr. 32, 34, 38, 42), F. C.G. (procese verbale nr. 19, 35, 39, 42).

Din continutul  celor 43 de procese-verbale întocmite de investigatorul  sub acoperire, în perioada 16 decembrie 2005 - 20.02.2006 (vol. II, filele 84-129 D.U.P.) rezulta ca, zilnic, inculpata S.L. urca cu câte un plic în care avea bani în birourile vamesilor si tot aproape zilnic aveau loc discutii între declarantii vamali referitoare la spaga pe care trebuiau sa o dea vamesilor.

Din cuprinsul procesului-verbal nr. 12, încheiat la data de 06.01.2006, rezulta ca S.L. a trimis-o, în jurul orelor 1600 pe martora C. E. sa-i duca vamesei C. S. 500.000 lei si a afirmat ca mita pentru contabilitate si ceilalti vamesi se va da luni. Tot în acest proces-verbal se arata ca vamesul D. V. refuza sa faca controale fizice asistat de "Liviu" (investigatorul sub acoperire), deoarece nu are încredere în persoane nou angajate, motiv pentru care S. L. a afirmat ca în acest caz nu îi va mai da mita.

In cuprinsul procesului-verbal nr. 39, întocmit la data de 08.02.2006, sunt redate momentele în care S.L. a dat mita mai multe bancnote de 100.000 lei vamesilor D.C. si F.C.G., iar din discutia purtata între S. . si vamesa B. D. rezulta ca cea din urma a fost nemultumita de mita primita cu o seara înainte.

Din notele de redare a activitatii din cadrul B.V. P., selectate din înregistrarile audio-video efectuate de investigatorul sub acoperire, reiese ca unii declaranti vamali din cadrul S.C. U.S.A. si unii reprezentanti ai societatilor comerciale dadeau mita bani si bunuri lucratorilor vamali si purtau discutii între ei pe aceasta tema (vol. II , filele 218-246 D.U.P.).

De asemenea, din examinarea convorbirilor telefonice interceptate în cauza, rezulta  ca agentii economici dadeau bani sau bunuri (bauturi alcoolice si racoritoare, produse cosmetice, confectii) declarantilor vamali pentru a le da vamesilor în scopul urgentarii formalitatilor vamale.

Elocvente în acest sens sunt discutiile telefonice purtate de inculpatii:  C. S., B. D., Z. T.I. si S.N.

Relevante sunt si discutiile purtate de inculpata C.S. (vol. IV - filele 239, 241, 246 D.U.P.),  la data de 28.11.2005, ora 16.38, cu un barbat notat cu X:

"C.S.: Alo!

X.: Da, fina.

C.S.:Îti ies, unul e la domnu' G., îi da drumu' acum si unu' la P., acu' i l-a dus, da' nu era în birou. Îti da si P. drumu'.

X.: Deci, se rezolva, da?

C.S.: Si unu' a iesit. De A..

X.: Unu' de A.. Da-l în (injurii) ma-sii ca n-am treaba cu el. Da. Asa am zis si eu, zic acesta e exact ala de...Pai...

C.S..: Da. si astea ies, doua. Mai sunt doua, nu?

X.: Doua, doua, doua, pai astea ies astazi...

C.S.: Doua, ies, ies.

X.: ...ca mâine trebuie sa-l încarc p'ala  la C.(?) si una, la la S..

C.S.: Îhâm, îhâm, îhâm.

X.: Bine, fina.

C.S.: Da, bine, bine, bine.

X.: Hai si trec eu pe la ei sa le dau câte ceva. Multumim, sarut-mâna.

C.S.: Bine, pa, pa."

si la data de 10.12.2005, ora 10.42, cu un barbat pe nume V.:

"...C.S.: Deci, eu chiar nu am cum sa ajung la munca.

V.: Pai, auzi?

C.S.: Da!

V.: Nu poti...n-ai cu ce, sau nu ai cum?

C.S.: A, bravo, sunt în CARREFFOUR si trebuie  sa ma duc la tara.

V.: Aoleu! Trimiteam o...urgent o masina dupa tine...

C.S.: A...cheile îs acasa!

V.: Haoleu!

C.S.: N-am cum!

V.: Tu-ti dumne... Mami, fac cinste, fac ce vrei tu...

C.S.: Mami faci cinste, da'...timpul meu liber si...

V.: Stiu. Pai, tocmai aia e, fac cinste.

C.S.: ...treaba mea cine mi-o face?

V.: Mami? Cinstea e...vorba aia...Îti dai seama ca nu e...vorbim ca oamenii.

C.S.: Îhâm! De si când vrei sa-l scoti?

V.: Azi!

C.S. Azi?

V.: Azi! Azi.

C.S.:  Nu stiu!

V.: Mami?

C.S.: Da, mami!

V.:  Vine soferul si te ia...

C.S.: Asa!

V.: ...vine si cu ceva...

C.S.: Asa!

V.:...fara probleme, ca suntem oameni mari...

C.S.: Da!

V.:...si rezolvam treaba mami..."

Edificatoare sunt si convorbirile telefonice ale inculpatului B.D. redate în vol. IV - filele 251, 255, 260, 262, 263, 279, 283, 285, 286, 290, 301, 308, 309, de exemplu, discutia din data de 03.02.2006, ora 18.34, cu un barbat pe nume T.

"...T.: ...ca sa...si-n traseele mele vin si p'ân la tine si...

B.D.: Îhâm! Nu, pai la noi la munca nu mai merge ma, ca la noi la munca acuma cu controale a venit, nea controlat la bani, la...mâ...asa si nu ne controleze la masini, la portbagaj, am avut...Si avem controale, nu numai de asta. Deci, nimeni nu  mai face nimic în timpul programului, seara se întâlneste toata lumea cu...Toata lumea, de aia te sun seara.

T.: Îhâm! Îhâm!Pai, da, da' suna-ma dimineata ca sa-mi fac, sa-ti...

B.D.: Îhâm!

T.: ...pregatesc eu, sa-ti pregatesc ceva..."

Si convorbirile telefonice ale inculpatului Z.T.I.din vol. V - filele 104, 110, 111, 114, 116, 145, 156, sunt sugestive. Cu titlu de exemplu redam convorbirea telefonica purtata în prezenta sa, de pe telefonul sau,  la data de 13.01.2006, ora 19.05,  de prietena sa R. (notata cu R) cu seful sau,  F.D. (notat cu F):

"...R: am probleme mari cu S., domnu' F..

F.: Si anume?

R.: A...si anume...a venit ...a...saptamâna aceasta o firma noua din B. care a depozitat în N., o firma de confectii, si care o sa lucreze cu noi. A...C. ne-a recomandat, am venit, am început sa lucram exporturile si din prima SILVIA mi-a cerut...a...un compleu. I-am explicat ca nu pot sa fac asa ceva, sunt niste clienti noi, nu-i cunosc, am servit-o de unde am putut din alta parte, dar nu pot sa-mi permit aici, mai ales ca m-a recomandat C....si a zis ca si ce daca i-am zis lu' C....a... mi-a trimis-o C....ca sa le cer un compleu pentru ea. Bine-nteles ca n-am facut-o, dar au mai fost înca doua exporturi si la fiecare...la fiecare m-a tot chemat la ea. În sfârsit, astazi mi-a zis ca nu-mi valideaza exportu' pâna nu vine cineva de la firma sa vorbeasca cu...cu ea... si sa-i ceara direct, crezând ca probabil nu vreau io sa...o servesc. L-am sunat pe C., ia-m explicat situatia, i-am zis C., sfatuieste-ma ce sa fac pentru ca nici nu pot sa ma iau de ea, ca ma ia în nume de rau si-mi face greutati...greutati la înregistrat si la tot si i-am zis poate gasesti tu o solutie sa-i...sa-i spui sa se potoleasca. Si C. a zis ca nu poate sa faca decât daca io-i...a...dau verde sa se duca la ea si sa-i zica ca...a...io am...a...am reclamat-o. alta masura nu poate sa ia. Si am zis bine, îti dai seama ca-n situatia asta io n-am cum sa...sa-ti spun fa asa pentru ca...mi-am dat foc la valiza singura si o sa-mi faca greutati. S-asa a încercat si M. astazi tot sa...tot asa satmi ceara când i-a vazut, pe urma l-a apucat excesu' de zel si tot asa. Dar cu ea, cel putin este teroare, teroare. Nu face nimic pâna nu...pâna nu te santajeaza, domnule. Ba un top de hârtie, ba...Asta-i mai...hai, asta...cu asta ma descurc, îi dau de la firma, da' nu pot sa le cer agentilor"...

(S.este inculpata C.S., M.este inculpatul B.D. C.este D.C., fostul sef al B. V.P.i, F.este seful D. R. V.B.).

Exemplificative sunt si convorbirile telefonice ale inculpatului S.N. zis "G." (vol. V - filele 341, 343, 349, 351). De exemplu, discutiile  purtate de acesta cu numita L. (notata cu L), la data de 28.02.2006, ora 09.56:

"N.: Da!

L.: Buna...ziua, buna dimineata.

N.: Buna sa-ti fine inimoara.

L.: Domnu' G., ce masura poarta sotia?

N.: Pai...paispe, ca-i (injurii).

L.: Un paispe?

N.: Îhâm.

L.: Este mai...a...

N.: La corp e ca tine, da are (injurii) mai mari, de doua ori decât ale tale.

L.: Asa, aia vroiam sa spun si io.

N.: (râde).

L.: Asta vroiam sa spun. Paispe...Si culori, asa, cam ce prefera?

N.: Pai, sa nu fie negru.

L.: Sa nu fie negru.

N.: Mda.

L.: Am înteles, domnu' G...."

si  tot la aceeasi data, ora 13.23:

"...L.: Mâine, când vin în vama.

N.: Io cu ce puii mei ma duc acasa acum? Ma duc cu degetu-n... gura, sa nu zic în alta parte (râde).

L.: Pai, bluzele le am, si bluze v-am luat. Pai, da, da' mâine este întâi, mâine seara îi dati cadou'...

L.: I-am gasit trei bluzite si sunt frumusele."...,

De asemenea, din convorbirile telefonice purtate de declarantii vamali B. D.  T.M., S. J., S. A. rezulta ca acestia primeau bani sau bunuri pentru a le da lucratorilor vamali în scopul de a le urgenta îndeplinirea formalitatilor vamale.

Relevante în acest sens sunt notele de redare a convorbirilor telefonice  din volumul IV - filele 62, 87, 91, 98, 126, 129, 131, 139, 143, 145, 155, 156, 158, 159, 186, 190, efectuate de  B. D.  De exemplu, convorbirea telefonica din data de 20.12.2005 purtata de B.D. cu un barbat notat cu X:

"...B.D.: În fine, sa va trimit si eu sa dati ceva la aia acolo.

X: La aia care?

B.D.: La vamesi.

X.: Ce sa le dai? Asa le dai?

B.D.: Da, da, da. Le dau la toti. Le dau câte-o sticla de whisky p'acolo, sa le dai.

X.: Da' asta cum crezi tu.

B.D.: nu pai da' asa le dau de fiecare data.

X.: Îhâm.

B.D.: Da.".........

 Sugestive sunt si convorbirile telefonice purtate de T. M. (vol. V - filele 161, 174, 185, 187, 189, 190, 194, 197), din care o redam pe cea din data  de 18.01.2006, ora 11.18, cu numita O.

"...O: Uite, ne pregatim si noi sa venim spre tine.

M.: Asa.

O.:A...sa stii c-a reusit R., da' decât doua medicamente din ale avem, B.' SUEDEZ si înca unu'.

M.: Asa. Si io vorbisem cu O. sa...fie bonus. Asa e?

O.:Da, ma, da, ne-a zis O..

M.:Asa.

O.: Îhâm!

M.:Asa si...a...ce te mai rog... adu-mi si mie pentru fizic...

O.: Zii.

M.:Daca poti.

O.: Da, zii.

M.: O creme d-aia pentru...ochi, pentru nu stiu ce...mi-ai adus...

O.: Pentru ochi?

M.:Da, i-ai adus o data lu' un vames (neinteligibil) de la fizic.

O.: Luminozitate?

M.: D-aia..."

Discutii asemanatoare au mai fost purtate de S. J. (vol. V - filele 17, 18, 20, 21, 23, 31, 33, 37, 38, 39, 41, 43, 45, 47, 49, 51, 52, 58, 59, 65, 67, 68, 75, 77, 79, 83, 88, 90, 92, 95, 96, 99 D.U.P.), M. I. (vol. V - filele 186, 204, 205, 207, 229, 230, 232), M. R. (vol. V - 256, 260, 247 D.U.P.), S.A. (vol. V - filele 312, 323, 325 D.U.P.) si pentru o apreciere corespunzatoare a modului în care s-a realizat activitatea infractionala în cadrul Biroului Vamal Ploiesti, facem trimitere la toate acestea.

Din înregistrarile audio-video în mediul ambiental (în sediul Biroului Vamal Ploiesti) pe perioada lunilor iunie-iulie 2006, rezulta ca inculpatii B. D. R.I., P. M., B. D., N. V., H. E., C.S. si J.L. au fost surprinsi si filmati de catre denuntator în momentul când primeau mita sume de bani de la declarantii vamali S. L., N. R. si M. C., dupa cum urmeaza:

- P. M. (la data de 01.06.2006 - S02 si data de 27.06.2006 - S-P1);

- B. D.(la data de 07.07.2006 - S-P4; la data 12.07.2006 - S-P3),

- N.V. (data 02.06.2006 - S01; 28.06.2006 - S-P3), 03.07.2006 - S2; 07.07.2006 - S-P4);

- B.D. (data 30.05.2006 - S01),

- R.I. (data 27.06.2006 - S-P1; 07.07.2006 - S-P3; 07.07.2006 - S-P4);

- H.E. (data 04.07.2006 - S1);

- C. S. (data 05.07.2006 - S4);

- J.L. (data 17.07.2006 - P1), (vol. II, filele 271-279).

Si din notele de redare a activitatii în cadrul B. V. P. selectate din înregistrarile audio-video realizate de denuntatoul Z. C., reiese ca declarantii vamali discutau atât între ei, cât si cu reprezentantii agentilor economici despre mita care se dadea vamesilor (vol. II, filele 247-270 D.U.P.).

Martorii Z. C., N.R., S. L.si M. C. au declarat ca pentru îndeplinirea formalitatilor vamale pentru clientii lor, agenti economici, în cele mai multe cazuri, au fost obligati sa dea mita sume de bani ori alte bunuri, pentru ca aceste formalitati sa se desfasoare mai rapid.

Fiecare declarant vamal îsi avea clientii sai din randul societatilor comerciale, care odata cu lasarea documentelor pentru întocmirea declaratiei vamale, lasa declarantului vamal si diferite sume de bani, cuprinse între 300-800 mii lei, sau bunuri pentru a le da vamesilor care lucreaza documentele respective.

Obiectul  mitei, respectiv banii sau bunurile, lasat de agentii economici, era dat de catre declarantii vamali vamesilor înainte sau dupa ce acestia lucrau documentele, lucratorii vamali cunoscand care dintre societatile comerciale, carora le lucrau actele, lasau ceva pentru ei precum si ce anume le lasau, la declarantii vamali.

Martorii Z C, N R si S L au declarat ca au dat mita lucratorilor vamali B D, Z T, O N, S N, N V, S N, D.V, P M, R.I, F C, H E, C S, B D, D C, B M, D E, T C.

Martora M. C. a declarat ca a dat mita vamesilor: CS, ZT, D C si BD.

Inculpata S. L. a declarat ca sumele de bani pe care le-a dat vamesilor, care apar filmati în aceste secventele video selectate pe CD-ul marca Verbatim 52 X (filele 271-279, vol. II DUP), sunt bani pe care i-a primit de la clientii sai (agenti economici) pentru a-i da vamesilor în scopul de a urgenta formalitatile vamale.

Inculpata S.L.a mai declarat ca firma A.S.R.L. i-a lasat de câteva ori câteva perechi de pantofi sa le dea vamesilor B. D. Z. T., P. M.si S. N.

Inculpatii D.V. si R.I. au declarat ca în perioada 2002 - martie 2005, cât sef al B. V. P. a fost A.A., era de notorietate faptul ca acesta a favorizat societatea de comisionariat vamal U. S.A., spunându-le ca lucrarile acestei societati de comisionariat sa fie lucrate cu întâietate si de urgenta si ca, în schimbul acestui tratament preferential, primea bani sau bunuri.

Inculpatul R. I.a mai declarat ca îsi aduce aminte ca în urma cu câtiva ani a venit în birourile vamesilor reprezentantul unei societati comerciale si i-a întrebat daca declarantul vamal le-a dat bani pentru urgentarea lucrarii. Reprezentantul societatii comerciale le-a mai spus vamesilor ca i-a dat bani declarantului vamal sa îi dea lor (vamesilor) pentru a urgenta solutionarea documentelor vamale si le-a reprosat (vamesilor) faptul ca de ce nu-i fac mai rapid formalitatile vamale.

Atunci, vamesii i-au spus ca nu au primit niciun ban de la declarantul vamal si nu pot sa-i dea drumul la acte, întrucât nu erau în regula.

Inculpatul R.I. a recunoscut ca uneori primea de la declarantii vamali câte "o ciocolata sau un pachetel de cafea, dar nu ca o recompensa, ci din obicei".

De asemenea, inculpatul R.I. mai declara ca a auzit ca alti colegi de-ai sai (vamesi) au primit bunuri substantiale de la comisionarii vamali si i-a auzit pe holul sediului Biroului Vamal Ploiesti pe comisionarii vamali discutând între ei cu privire la faptul ca ar fi dat vamesilor sume de bani.

Inculpatul D.VI. a declarat ca a primit cadou de la declarantul vamal Simionescu Lucia o statueta de alabastru data de societatea EUROROM, în preajma sarbatorilor de Paste.

Inculpatul O. N.a declarat ca, ocazional, a primit de la comisionarii vamali bunuri, cum ar fi: vin, miere, cafea si, desi avea reprezentarea ca acest lucru nu este normal, însa pentru ca avea loc ocazional, la intervale de timp destul de mari (2-3 saptamâni), fiind vorba de bunuri cu valoare mica, nu le-a considerat niciodata ca fiind mita.

Inculpatul O.N. a declarat ca au existat situatii în care bunuri similare celor care i-au fost oferite lui, le-au fost puse si ceilorlalti lucratori vamali de la Biroul Vamal Ploiesti pe birou.

În afara de inculpatii O.N., R. I.si D.V., ceilalti inculpati au declarat ca nu au primit niciodata niciun fel de bunuri de la comisionarii vamali sau agentii economici.

Inculpata S.L. a avut o atitudine sincera, declarând ca a primit diferite sume de bani sau bunuri de la clientii sai, agentii economici, pentru a le da vamesilor în scopul urgentarii îndeplinirii formalitatilor vamale, mentionând ca ea a fost doar  un simplu intermediar.

Din declaratiile reprezentantilor unor agenti economici care au îndeplinit formalitatile vamale la B. V. P., rezulta ca acestia au dat frecvent sume de bani sau bunuri vamesilor, direct (personal) sau indirect prin intermediul declaratilor vamali, în scopul de a le rezolva mai repede importul sau exportul.

Astfel martora C. M.M. a declarat ca în perioada anilor 2000 - august 2006 a detinut functia de sef departament contabilitate în cadrul S.C. M.C., ce are ca obiect de activitate producerea si comercializarea  materialelor textile (ciorapi). În vederea efectuarii procedurilor vamale, aproximativ un import si un export pe saptamâna, prin Biroul Vamal Ploiesti, mergea la societatea de comisionariat vamal S.C. U. S.A., unde lasa lui S.L.documentatia necesara vamuirii.

Martora C.M.-M. a declarat faptul ca are cunoastinta despre faptul ca reprezentantul societatii din partea italiana introducea în plicul cu documentele pentru export si sume de bani cuprinse între 200-500 mii lei iar, dupa ce capsa plicul, îl trimitea prin soferul de tir lui S.L.

Martora a mai declarat ca aproximativ o data pe luna, personal mergea la S. L. si îi dadea pentru vamesi sume de bani cuprinse între 200-600 mii lei. De asemenea, la începutul lunii iulie 2006, martora a mers la S.C. U. S.A., pentru obtinerea aprobarii de la scutirea  garantarii datoriei vamale si a lasat lui S.L. suma de 1.500.000 lei pentru vamesi.

Martora a mai precizat ca toate aceste sume de bani au reprezentat spaga pentru lucratorii vamali în vederea urgentarii procedurilor vamale, dar nu mai retine numele vamesilor pentru care i s-au cerut bani, desi S.L. i-a spus numele acestora. Aceste sume de bani nu aveau cum sa fie taxe, declara martora, întrucât ea era contabila societatii si cunostea toate documentele care ieseau si intrau în societate, iar societatea era scutita de taxe vamale .

Martorul E. G. a declarat ca, in calitate de angajat la S.C. D.I., societate ce efectua aproximativ 8 importuri si 8 exporturi pe luna prin B. V. P. intampina diverse dificultati.

Astfel, martorul a precizat ca, de regula, la 4 din cele 8 importuri pe luna era anuntat de S. L. ca lucratorii vamali nu vor sa dea liber de vama invocând diverse motive, cum ar fi: traducerea incorecta a actelor, nefunctionarea sistemului lor de operare etc., spunându-i ca trebuie sa dea bani pentru vama, iar dupa ce dadea bani (sume între 200.000-400.000 lei) lucratorii vamali îi acordau liberul de vama, fara a mai solicita documentele pe care le invocasera anterior.

Martorul a mai aratat ca a vazut si pe reprezentantii altor societati comerciale printre care S.C. LA F., S.C. M.C. S. S.S, R. P., dand produse lucratorilor vamali pentru facilitarea importurilor sau exporturilor, tot prin intermediul lui S.L.

Martora C. E.a declarat ca sefa biroului S.C. U. S.A., S. L., dadea lucratorilor vamali sume de bani de la agentii economici, ce reprezentau mici atentii, pentru ca asa se obisnuia în vama. Acest lucru l-a observat când în biroul lor veneau vamesii B. D., R.I. N. V., C. S., posibil si altii.

Martora mai declara ca a fost trimisa de catre S. L. pentru a da vamesilor C. S. si B.D.astfel de "atentii".

De asemenea, martora precizeaza ca în birou se discuta frecvent despre insistenta anumitor vamesi, cum ar fi B. D. ("Mitica"), Z. T., care cereau bani atât agentilor economici, cât si lui S. L.. Lucratorul vamal Z. T. lucra la liberul de vama si de multe ori rezolva alte lucrari decât cele care erau la rând, întârziind intentionat lucrarile, motivând ca face acest lucru întrucât nu i se dau si lui "atentii" de la agentii economici sau comisionarii vamali.

Martora a mai precizat ca agenti economici lasau produse pentru vamesi, astfel: T (miere), S C (vin), La F (sucuri si produse instant), L(pahare), E (statuete alabastru) si declara ca o parte din aceste produse le-a dat personal vamesilor BD, ON, C. S., Z. T., D. V. iar miere a dat la toti vamesii (vol. VI , filele 40-43).

Martora I. M. angajata în cadrul S.C. U. S.A. din 01.12.2005 în functia de contabil a declarat ca în cadrul biroului vamal se discuta între colegi despre faptul ca lucratorii vamali pretindeau mita (bani sau produse) si erau nemultumiti de valoarea acesteia.

Dintre vamesii cei mai insistenti care cereau bani sau produse, martora i-a nominalizat pe inculpatii Z.T.si B. D.zis "M.".

De asemenea, martora mai declara ca a fost trimisa de S. L.A sa dea vamesilor vin, iar dintre societatile comerciale care lasau produse pentru a fi date vamesilor, mentioneaza: T. D.si F. (care lasa miere pentru toti lucratorii vamali), E (statuete), L (pahare), SPS Linea (pahare), T(bani), dar si altele ale caror nume nu si le mai aminteste (vol. VI, filele 45-48 DUP).

Martorul A. G. administratorul S.C. L.I..R.L., care are ca obiect de activitate producerea si prelucrarea sticlei pentru export a declarat ca realiza exporturi, în medie 2-3 pe saptamâna, prin intermediul S.C. U. S.A.

Martorul declara ca în cazul în care exportul ajungea în vama în jurul orelor 1200 - 1300, S.L. îi spunea ca pentru urgentarea procedurii vamale trebuie sa dea vamesilor bani. La fiecare astfel de transport martorul lasa pentru vamesi sume de bani cuprinse între 50.000 -100.000 lei si declara ca îsi aminteste ca a dat astfel de sume de bani vamesilor D.VI. Z. T., P. M., R. I.si B. D.

De asemenea, martorul afirma ca aproximativ o data pe luna S. L. îi cerea pahare pentru a le da vamesilor si martorul dadea în fiecare luna 40-50 pahare din sticla produse de S.C. L.I.S.R.L. P.i, pretul unui pahar pe piata româneasca fiind de 22.000 lei. Martorul mai declara ca, începând cu anul 2004, societatea a început sa aiba o activitate mai mare, exporturile îndesindu-se si, deci, si sumele de bani pe care le lasa vamesilor s-au marit.

Martorul M.V. contabil, în cadrul S.C. S.ST S.R.L., ce are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului, a declarat ca, în cazurile în care tirul societatii ajungea în V.P.i în jurul orei 1300, risca sa nu se efectueze vamuirea în aceeasi zi, ceea ce înseamna cheltuieli suplimentare si întârzierea exportului la destinatar.

Auzind ca exista posibilitatea ca vamuirea sa aiba loc pâna la ora 1700 (când se termina programul vamii) daca da diverse atentii vamesilor, pentru a evita astfel de probleme a luat legatura cu Z. C. care i-a confirmat ca vamesii solicita bani sau diverse atentii în vederea urgentarii procedurii vamale.

Martorul Mihai Viorel a mai precizat ca, la aproximativ doua din cele cinci exporturi lunare, lasa lui Z. C. sume de bani cuprinse între 200-300 mii lei pentru vamesi, pentru urgentarea procedurii de vamuire. Dintre vamesii carora le-a dat bani prin intermediul lui Z.C., martorul îsi aminteste de urmatorii: D., B. A. O.N., R.I. B.D.("M.").

Martorul a mai aratat ca avea cunostinta despre faptul ca si alte societati dadeau diverse atentii lucratorilor vamali, deoarece a vazut în biroul comisionarilor vamali de la  S.C. U.S.A. pungi cu inscriptia La F, pungi ce contineau diverse produse precum miere, sticle cu vin, etc (vol. VI,  filele 26-27 DUP).

Martora B. D. administratorul S.C. S. I. S.R.L., ce are ca obiect de activitate exploatari forestiere si prelucrarea primara a lemnului, realizând în medie 1-2 exporturi pe saptamâna prin intermediul declarantului vamal M. C. a declarat ca pentru fiecare export dadea personal vamesilor de la B. V. P. în total suma de 300.000 lei, câte 50.000 lei pentru fiecare vames pe la care trecea lucrarea de export.

Printre vamesii carora le-a dat bani, martora B.D. a enumerat pe O. N. si H. E. de la receptie-selectie S.N. si D.C. de la controlul documentar, P.M. R.I. N. V., D. V., B.D.("M."), S. N. ("G."), toti de la controlul fizic, C.S. de la validare, si Z. T. de la liberul de vama.

Martora a declarat ca dadea în total sume de aproximativ 300.000 lei la fiecare export începând cu anul 2003, întrucât era o practica în V.P. si chiar se discuta între agentii economici sa nu cumva sa se dea mai mult vamesilor, pentru a nu pretinde mai mult altadata, si ca era cunoscut faptul ca daca nu dadeai bani ramâneai cu tirul în vama pâna a doua zi.

Dintre societatile care, de asemenea, dadeau bani sau produse lucratorilor vamali, martora aminteste La F, Cea C, EArt, Linea, Scale, Serve Ceptura, Munte Clar, Limar, Ser Glass, Danusca, Tremot, Ronrex, Ran Pepes, Xpod, Piedo Glass, Permanent Clothings, Antrice, Milia, Tanex.

Martorul R C.  confirma cele declarate de angajata sa, martora C. M., referitor la faptul ca, pentru urgentarea importurilor si exporturilor pe care le efectua firma sa, S.C. MC S.R.L., dadea vamesilor sume de bani cuprinse între 200-600 mii lei. Martorul declara ca societatea sa realiza 1 export si 1 import pe saptamâna si ca a întrebat-o pe S.L. despre banii pe care îi solicita pentru vamesi, iar aceasta i-a confirmat ca banii erau pentru lucratorii vamali pentru urgentarea procedurii vamale de import si export.

De asemenea, martorul mai declara ca, la sfârsitul lunii iulie-începutul lunii august 2006, C. M. i-a cerut suma de 1.500.000 lei pentru lucratorii vamali (vol. VI, filele 33-34 D.U.P.).

Martora C.A.l, administrator al S.C. R.P. R. S.R.L., a declarat ca societatea sa realiza un export pe saptamâna prin societatea de comisionariat vamal S.C. U. S.A. si ca declarantul vamal S.L. i-a adus la cunostinta faptul ca vamesii i-au dat de înteles ca, daca nu le ofera diverse atentii, vor întârzia efectuarea procedurilor vamale. Martora a declarat ca a lasat lui S.L. pentru a le da vamesilor sume cuprinse între 50-300 mii lei.

Martorul D.R.-O, director la S.C. T.D.&F. S.R.L., al carei obiect principal este exportul de miere de albine, a declarat ca, pâna în anul 2005, mergea personal cu documentele, în vederea exportului de miere, la B. V. P. si pentru obtinerea liberului de vama trebuia sa ia vize de la mai multe compartimente (control documentar, control fizic, contabilitate, validare, etc.). De fiecare data, vamesii de la compartimentele respective îi întârziau intentionat acordarea vizei respective sub diferite pretexte sau îi lasau lucrarea printre ultimele. De fiecare data, vamesii care se ocupau de lucrarea sa îi atrageau atentia ca doresc miere, folosind expresii ca: "azi nu esti dulce".

Martorul a declarat ca dadea la fiecare vames care se ocupa de lucrarea sa câte o punga de miere de aproximativ 1 kg, si apoi lucrarea parea corecta si-i acordau liberul de vama. În situatia în care a refuzat sa le mai dea miere, s-a început intarzierea lucrarilor si solicitarea unor acte care nu erau necesare a fi prezentate în vama.

De-a lungul timpului, de exporturile martorului s-au ocupat aproape toti vamesii si toti i-au solicitat si au primit miere. Dintre cei mai insistenti vamesi, i-a mentionat pe inculpatii B.D., zis "M.", Z.T. si R. M..

Dupa ce vama si-a mutat sediul în C. lui B. exporturile le-a realizat prin S.C. U. S.A. si de fiecare data, la fiecare lucrare, S. L. îi spunea ca vamesii care se ocupau de lucrare solicita sa le dea miere, câte 5 pungi, aferente fiecarui compartiment ce urma sa-si puna viza.

Martorul D. R.-O. apreciaza ca pe parcursul unui an depune 50 de lucrari de export, iar pentru fiecare dintre ele a dat câte 5 borcane/pungi cu miere lucratorilor vamali.

Martorul A. G. angajat al S.C. S S.A. B., care avea ca obiect de activitate producerea si îmbutelierea vinului, exporturile de vin fiind la aproximativ o luna de zile. La fiecare astfel de transport, martorul lasa declarantului vamal M. C. un bax ce continea 6 sticle de vin pentru a le da vamesilor care se ocupau de exporturile respective. Martorul declara ca au fost cazuri când le-a dat personal lucratorilor vamali sticle cu vin.

De asemenea, martorul a mai declarat ca a dat sticle cu vin la aproximativ toti lucratorii vamali în vederea urgentarii procedurii vamale, deoarece de-a lungul timpului fiecare dintre ei s-a ocupat de un astfel de export. Printre numele lucratorilor vamali care au primit sticle cu vin, martorul  enumara pe inculpatii D.V., S. N. P. M., N. V., B. D., R. I. - toti de la compartimentul control fizic, D. B. si S. N.  de la compartimentul control documentar, O.N. - receptie-selectie, C. S. - validare si Z. T.- liber de vama, precum si altor vamesi al caror nume nu si le mai aminteste.

Martorul A. G. a precizat ca societatea C. P., care are acelasi obiect de activitate, respectiv producerea si îmbutelierea vinului, oferea sticle cu vin denumit "CABERNET".

Martorul P. A. angajat cadrul  S.C. LA FESTA, care avea ca obiect de activitate producerea de bauturi racoritoare si instant, a declarat ca în preajma sarbatorilor de Pasti, Craciun, Revelion, a dus fiecarui vames cadouri constând în produse ale firmei, amintindu-si numele inculpatilor: B.D., D.C. C.S., S. N., S. N., Z. T. R. I. O. N., F. C., N. V., B.D.

De asemenea, martorul mai declara ca astfel de cadouri a dat tuturor vamesilor si cu alte ocazii, nu numai de sarbatorile legale, cum ar fi zile onomastice sau deplasari în concediu, dând exemplu pe vamesii C.S. si B.D.

Martorul P. A. a declarat ca i-a dus acasa vamesului B.D.2 bax-uri de suc cu ocazia botezului copilului sau.

Martora L.I. a declarat ca lucreaza în cadrul S.C. SPS LINEA S.R.L., care are ca obiect de activitate confectii textile (camasi, bluze, pijamale, etc.) si cu ocazia sarbatorilor de iarna din anul 2004 a lasat declarantului vamal Nastase Ramona o sacosa cu mai multe camasi barbatesti pentru vamesi.

Martora S. N. angajata la S.C. SER GLASS S.R.L., societate care are ca obiect de activitate fabricarea obiectelor decorative din sticla pentru piata interna si pentru export a declarat ca ocazional, i-a dat lui S.L. vaze din sticla produse de societate pentru a fi date lucratorilor vamali, astfel incat acestia sa nu le întârzie exportul.

Martora a mai declarat ca a dat astfel de vaze pentru vamesi de aproximativ 10-20 ori, de fiecare data lasând aproximativ 3-4 vaze.

De asemenea, martora S. N. a auzit ca lucratorii vamali solicitau diverse sume de bani sau cadouri si de la alte societati comerciale în vederea urgentarii procedurii vamale.

Martora D.G. consilier juridic la S.C. SPS LINEA S.R.L., societate care are ca obiect de activitate confectii textile (camasi) a declarat ca a luat de la magazia societatii mai multe camasi barbatesti, din care aproximativ doua camasi le-a dat personal la doi vamesi, iar restul camasilor le-a lasat declarantului vamal R.N.e pentru a le da vamesilor.

Martorul P. V. angajat la S.C. R.C. S.R.L., care importa aparate electrocasnice, marca SEVERIN - Germania a declarat ca de aproximativ doua ori declarantul vamal M. C. l-a rugat sa o sponsorizeze pentru lucratorii vamali cu un prajitor sandwich si o cafetiera pentru birouri, iar el i-a adus aceste obiecte.

De asemenea, martorul P.V. a declarat ca a auzit ca lucratorii vamali solicita diverse atentii pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

Martorul A. G., directorul S.C. S. S.R.L., ce are ca obiect de activitate productia de confectii, a declarat ca o data sau de doua ori i-a dat vamesului S.N.pentru sotia sa câte o bluza confectionata în cadrul  societatii sale.

Martorul S. Gh., administratorul S.C. TOTAL TRANS S.R.L., a declarat ca a dat o singura data vamesului B.D. un pachet de cafea si o sticla de whisky Ballantines, pentru ca acesta l-a servit repede si nu a asteptat mult în vama.

Martorele M. O-R. si C. S.-R. au declarat ca lucreaza la S.C. INFINITY S.R.L. si ca au dat din proprie initiativa, dar si la cererea declarantului vamal T.M. (de la societatea de comisionariat vamal SPED COM) produse cosmetice promotionale pentru ea, dar si pentru vamesi.

T. M.a confirma depozitiile martorilor M. O -R. si C.S-.R declarând ca a dat, ocazional, la aproape toti vamesii produse cosmetice promotionale.

Martorul T.C., merceolog la S.C. ELCA S.A. Cîmpina, cu obiect de activitate producerea de ciorapi, a declarat ca societatea realiza aproximativ 800 operatiuni de import-export pe an, iar referitor la discutia telefonica purtata cu S. A. (declarant vamal), cu privire la mai multe perechi de ciorapi date vamesilor S. N. zis "G.", si R. I. declara ca acei ciorapi au fost cumparati de el de la societate sa si trimisi vamesilor prin intermediul lui S. A., dar acestia i-au platit cu sume de 10.000 lei perechea. Totodata, martorul mai declara ca si alti vamesi au cumparat ciorapi de la el, printre care aminteste numele inculpatilor C. S. D. C., B. D., N. V., B.D.

 Martora A. E. angajata la S.C. N. C.E. S.R.L. a declarat ca a dat o bluza confectionata de societatea sa declarantului vamal S. A., pentru a o da lucratorului vamal C. S. cu ocazia zilei de 8 Martie, cunoscând faptul ca daca nu-i da, se va întâlni cu ea pe hol, si îi va cere acest lucru, cum de altfel i-a mai cerut si cu alte ocazii.

Martorul C. C. D., director adjunct la S.C. LA FESTA, a declarat ca a auzit de faptul ca lucratorii vamali solicitau diferite atentii în vederea îndeplinirii îndatoririlor de serviciu.

Martorii M.C. - administratorul S.C. SANCRIS S.R.L., P. I. S. M. si M. D.au auzit ca lucratorii vamali din V.P. solicita atentii în vederea îndeplinirii activitatilor de serviciu.

Declaratiile acestor martori se coroboreaza cu declaratiile denuntatorilor si ale inculpatei S.L..

Cu privire la inculpata S. J. instanta retine ca aceasta, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal W.B.S.R.L., în repetate rânduri, a primit diferite sume de bani de la gentii economici, pe care-i reprezenta în relatia cu B. V. P., în scopul de a urgenta formalitatile vamale.

Inculpata S.J.a lucrat ca declarant vamal din anul 1997, iar începând cu anul 2000 a fost angajata de societatea de comisionariat vamal W. B. (fosta D.).

Societatile comerciale pe care S. J. le-a reprezentat în relatia cu B. V. .Principala atributie de serviciu a inculpatei S.J. în calitate de sef Departament Comisionar în Vama, era de a întocmi lucrari (documentatii) pentru operatiunile de vamuire în scopul depunerii si validarii acestora de catre autoritatea vamala, respectiv B.V. P., în numele agentilor economici.

În vederea solutionarii rapide a acestor documentatii inculpata S.J.a primit diferite sume de bani, si bunuri de la reprezentantii agentilor economici, carora le întocmea lucrari în scopul efectuarii operatiunilor de import-export.

Sugestive în acest sens sunt discutiile purtate de inculpata S. J. cu martorul R. N.N. de la S.C. A. I.S.R.L. B., din: data de 30.01.2006, ora 15:18 (fila 75):

"J.: Alo, domnu' R.

R.: Da, doamna.

J.: Când o veni colegu' dumneavoastra...

R.: Da.

J.: ...am capsat la plic chitanta cu care am achi...am platit în vama plus restu' de la cei douastrei de milioane trei sute.

R.: Nu numai e nici un rest.

J.: Ba da este.

R.: Cât?

J.: Patru sute de mii.

R.: Nu mai e. Nu-i dati nimic.

J.: Bine.

R.: Îi luati dumneavoastra.

J.: Bine.

R.: Da?

J.: Da.

R.: Deci, îi dati numai actele si atât, altceva nimic.

J.: Vi-i dau dumneavoastra când veniti atunci.

R.: Nu, nu mi-i dati mie, ramân acolo.

J.: Bine.

R.: Da?

J.: Da...",

 data de 28.11.2005, ora  09:11 (fila 21):

"...N.:...traducere si am trimis sa stiti si un milion de lei pentru dumneavoastra si eventual daca trebuie ceva la vama, o sa va dea toate documentele colegu'meu...

J.: Asa...",

data de 27.02.2005, ora 16:16 (fila 99):

"...J.: Stiu, cu noua la suta. Este treis'una de milioane sapte sute la vama.

R.: Bun, asa, deci tineti acolo si discutam noi mai târziu.

J.: Bine.

R.:Deci dumneavoastra îi tineti pe toti acolo.

J.: Da, da. treis'doi doua sute.

R.:Da? Si jonglati din ei cum stiti.

J.: Da, bine domnu' R..

R.: Da?

J.: Da, da.

R.: Si una e la dumneavoastra.

J.: Da, multumesc.

R:.Da?

J.: Da, da, da.

R.: Nu ne asculta nimeni.

J.: Bine. Cred (râde). Sper..."

În afara de aceste discutii cu substrat, unele sunt directe, referindu-se la spaga în vama, de exemplu convorbirile purtate la data de 20.12.2005, ora 10:08 (fila 39) cu numita  S. (notata cu S):

"...J.: Eu sunt acuma la gradinita la fii-miu la serbare, noteaza numaru' lu' A., al sotului meu...

S.: A...îhâm. Si ma ajuta dânsu' sa fac...

...............................................

S.: Si-l întreb ce masina a venit si îmi face dânsu' importu'.

J.: Pai, da, mama ca o sa-l sun si eu acuma ca sunt cu el în cealalta ca am doua apeluri pe tine si pe el...

S..: Asa.

J.: ...si-i dictez eu  numaru' tau si o sa te sune el, eventual.

S.: Asa, auzi...?

J.: Da.

S.: Cum fac cu spaga?

J.: I-o dai lu' A..

S.: A, bine. Bine, bine.

J.: da, ca stie el.

S.. Am înteles.

J.: Da, gagico...",

si la aceeasi data, ora 10:10 (fila 41) cu sotul sau, A. S.:

"...A.: Pai, nu i-ai zis sa vina încoace?

J.: Pai, nu, deocamdata nu i-am zis, de ce?

A.: Pai, d'aia asa, pai, eu ce fac dau de la mine?

J.: Pai, da de la tine si vine ea la fizic, dupa fizic si ti-i aduce, nu e nici o problema, ce eu n-am facut asta de atâtea ori.

A.: Bine, bine.

J.: Dai tu de la tine si ea ti-i aduce la sfârsit. Da' dupa fizic o anunti tu.

A.: Aha, bine.

J.: Ca ea oricum mai face o juma' de ora si pâna vine ea...

A.: Îhâm, bine, cum o cheama?

J.: S...."

Din unele convorbiri telefonice, rezulta ca învinuita S. J. primea bani sau bunuri de la clientii sai, agentii economici, pentru a le da vamesilor în scopul urgentarii unor importuri. Exemple edificatoare sunt discutiile telefonice purtate la data de 28.11.2005, ora 10.25:

"J.: Da.

X.: I.?

J.: A?

X.: Vezi ca l-am sunat pe C. si l-am rugat sa-mi urgenteze si mie importul ala de doape ca vrem sa descarcam sa m-ai trimita si azi la A., ca avem sampanie de îmbuteliat si a zis ca sa te duci tu la L....

J.: Sunt deja cu ei la lucrare, zi...

X.: Si sa îi zici ca a spus C....da' nu stiu cred ca e într-o sedinta, ceva.

J.: Ca ce?

X.: Zic sa-i spui ca a zis C.sa urgenteze asta mai repede, a zis la L., da' nu stiu de ce la L..

J.: A înseamna ca C. nu e la birou, nu e C.aicia?  E la B., da, bine.

X.: Era într-o sedinta si pe mai departe sa mearga un pic mai repede, da?

J.: Îhâm. Da, mama.

X.: Si vezi ca vine M.P. si i-am trimis si un carton de vin, îl ti la tine si i-l dai tu daca vine acolo.

J.: Cui...îl dau?

X.: Lu' C..

J.: Da.

X.: Da?

J.: Da, da, da.

X.: Da' încerci si tu mai repejor ca sa le trimitem si la A. astazi.

J.: Da, mama, bine..."

 si la data de 17.02.2006, ora 14.26:

"J.: Alo, da.

X.: Saru'mâna, I..

J.: Buna.

X.: Uite, a sunat soferu' cu camionu', cred ca vine la tine acum în cinci minute, daca n-a ajuns, cica a intrat cu camionu' în vama.  Tu poti sa-i mai faci vama azi?

J.: Încerc.

X.: Ca sa nu mai stea pâna luni?

J.: Încerc. Le dau ceva la astia?

X.:Da, normal.

J.: S-mi dai tu pe urma, da?

X.: Da, da.

J.: Bine..."

Martorul R.N-N. a declarat ca a efectuat procedura de vamuire prin inculpata  . S. J., de aproximativ 5 ori, iar de fiecare data i-a lasat acesteia sume de bani.

Martorul a aratat ca aceste sume de bani pe care le-a lasat inculpatei S. J. reprezentau atentii în vederea solutionarii rapide a importurilor, respectiv ca lucrarea sa iasa în aceeasi zi, stiind ca asta era practica.

Martora D.F. a declarat ca în perioada 2000 - 2006 a dat declarantului vamal S.J.si lucratorilor vamali: S.N, S.G., D. V., P., M., H. E., D. E., T. C., Z. T., D. C., B. M., N. V., R. I., C. S., B. D., O.N. si D. C. baxuri si casete cu vin de sarbatori (respectiv Craciun, Pasti, Sf. Nicolae, 8 Martie, 1 Martie, zile onomastice).

Martora mai declara ca, atunci când dadea vin lucratorilor vamali, le trimitea pentru fiecare câte un bax (contine 6 sticle) sau o caseta (contine 3 sticle) cu vin.

Martora a precizat faptul ca, in cele mai multe cazuri, S.J. o suna si îi spunea ca este ziua vreunui vames, cerandu-i sa-i trimita cate un cadou.

De asemenea, martora D.F. a mentionat ca a auzit ca vamesii cer bani de la unele societati comerciale pentru a le întocmi formalitatile vamale mai repede. Astfel de discutii a auzit pe culoar în sediul vamii si în biroul declarantului vamal S. J..

În raport de aceasta situatie de fapt, tribunalul apreciaza ca în drept, faptele inculpatilor C.S., O. N., H. E.-V. D. C., B. D., B. D., D. V., S. N., P. M., R. I., N. V., F. C.-G., S. N. si Z. T.-I., lucratori vamali la B. V. P., de a pretinde si primi, în repetate rânduri, bani si bunuri de la declarantii vamali în scopul de a le facilita (urgenta) îndeplinirea formalitatilor vamale pentru societatile comerciale care efectuau operatiuni de import-export, constituie infractiunea de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.

Se va respinge ca neintemeiata cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de inculpatul R. I.din infr. prev de art  7 alin 1 din legea nr 78/2000 rap. la art 254 alin 2 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. in infr. prev de art 6 din legea nr. 78/2000 rap. la art 256 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. intrucat din probatoriul administrat rezulta ca inculpatul, in calitate de lucrator vamal la B. V. P.  a pretins si primit, în repetate rânduri, bani si bunuri de la declarantii vamali în scopul de a le facilita (urgenta) îndeplinirea formalitatilor vamale pentru societatile comerciale care efectuau operatiuni de import-export, fapta sa realizand elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita în forma continuata si nu pe celea ale infractiunii de primire de foloase necuvenite.

Faptele inculpatei S.L. de a da, în repetate rânduri, bani si bunuri lucratorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploiesti pentru a-i lucra mai repede documentele vamale întocmite clientilor sai, agenti economici, care efectuau operatiuni de import-export si pe care-i reprezenta în relatia cu vama, constituie infractiunea de dare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.

Faptele inculpatei S. J., constând în aceea ca, în calitate de declarant vamal, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agentii economici, pe care-i reprezenta în relatia cu B. V. P., în scopul de a urgenta (întocmirea documentatiei) formalitatile vamale pentru acestia, constituie infractiunea de luare de mita în forma continuata, prev. si ped. de art.  6 din legea nr 78/2000 rap. la art 254 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p..

Se va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatei S. J. din infr. prev de art 7 alin 1 din legea nr 78/2000 rap. la art 254 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. in infr. prev de art 6 din legea nr 78/2000 rap. la art 254 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. intrucat S. J. nu avea ca atributii de serviciu constatarea sau sanctionarea contraventiilor ori constatarea, urmarirea sau judecarea infractiunilor, calitati cerute de art 7 alin 1 din legea nr 78/2000.

Avand in vedere faptul ca dupa trimiterea lor in judecata in prezenta cauza inculpatii J.L. si R.  M. au decedat, fata de acestia se va dispune incetarea procesului penal.

Astfel, potrivit certificatului de deces seria DS nr. 887611 emis la 12.03.2009 de Consiliul Local Ploiesti, inculpatul J.L.a decedat la data de 11.03.2009 ( fila 232 . II dosar 10216/105/2006 )

Potrivit certificatului de deces seria DS nr 888419 emis la 13.05.2009 de Consiliul Local Ploiesti, inculpata R.M.a decedat la data de 12.05.2009 ( fila 305 Vol. II dosar 10216/105/2006 )

Retinând vinovatia inculpatilor C. S., O. N., H. E.-V., D. C., B. D., B. D., D. V., S. N., P.M., R. I. N. V., F. C.-G., S.N. si Z.T.-I., S. L. si S. J. cu privire la savârsirea faptelor deduse judecatii, tribunalul va dispune condamnarea acestora în baza textelor de lege aratate, la pedeapsa închisorii, ce va fi stabilita pentru fiecare inculpat potrivit disp. art.72 cod penal.

În acest sens, tribunalul va tine seama atât de natura faptelor comise, de modalitatea în care elementul material a fost realizat, de forma continuata a acestora, de gradul de pericol social al faptelor, dar si de circumstantele personale ale fiecarui inculpat.

Din actele existente la dosarul cauzei rezulta ca inculpatii nu sunt cunoscuti cu antecedente penale iar dupa savarsirea faptelor ce fac obiectul prezentei cauze nu au mai savarsit fapte penale.

Ca atare, desi in raport cu gravitatea faptelor savarsite si cu forma continuata de savarsire a acestora, lipsa antecedentelor penale nu poate fi retinuta de catre instanta ca si circumstanta atenuanta si nu poate servi la coborarea pedepselor sub minimul special prevazut de lege, va fi totusi tinuta in seama de instanta prin stabilirea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatilor prin orientarea acestora spre minimul special prevazut de lege.

In ceea ce priveste pe inculpata S.D. L., instanta va face aplicarea dispozitiilor art  19 din OUG 43/2002 potrivit carora "persoana care a comis una dintre infractiunile atribuite în competenta Directiei Nationale Anticoruptie, iar în timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savârsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege."

Astfel, dupa savârsirea infractiunii, inculpata S. L. s-a prezentat  în fata autoritatilor si a avut o atitudinea sincera în cursul urmaririi penale, contribuind la identificarea si tragerea la raspundere penala a inculpatilor lucratori vamali din cadrul Biroului Vamal Ploiesti, care au savârsit fapte de coruptie, motiv pentru care va beneficia de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.

Totodata, potrivit art.65 alin.2 c.p. pe lânga pedepsele principale, pentru fiecare infractiune, tribunalul va aplica fiecarui inculpat si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit.a si b cod penal, cu exceptia dreptului de a alege, considerând ca exercitarea acestui drept nu este incompatibila cu natura si gravitatea faptelor comise, tinând seama si de jurisprudenta CEDO în cauzele Hurst împotriva Marii Britanii, respectiv Sabou si Pârcalab împotriva României.

Pedepsele complementare vor fi aplicate pe lânga pedepsele principale, într-un cuantum între 1 si 10 ani, în functie de natura si gravitatea faptelor.

Cu privire la inculpatii R.I.,  B.D.,  P. M., F. C.-G., B. D.,  S., D. V.,  D. C.,  C. S.,  H. E.,  N. V., O. N.,  S. N., Z. T.-I. si S. J.  tribunalul constata ca sunt îndeplinite conditiile prev.de art.861 cod penal, referitoare la suspendarea sub supraveghere a executarii pedepselor atat cu privire la pedeapsa aplicata cat si cele cu privire la lipsa antecedentelor penale.

Totodata, tribunalul apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acestora în mod efectiv într-un loc de detinere, astfel ca, în baza acestui text de lege, va dispune suspendarea executarii pedepselor sub supraveghere pe durata unui termen de încercare potrivit art.862 cod penal compus din durata pedepselor aplicate la care se adauga un interval de timp de 4 ani iar pentru inculpata S. J. de 3 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpatii se vor supune masurilor de supraveghere prev.de art.862 cod penal, astfel ca, pe durata acestui termen inculpatii vor dovedi ca s-au îndreptat si ca scopul preventiv-educativ al pedepsei a fost atins.

Potrivit art.359 c.pr.p., tribunalul pune în vedere inculpatilor ca, instanta va revoca suspendarea în cazul în care vor savârsi o noua infractiune în cursul acestui termen, cu intentie, sau nu vor respecta masurile de supraveghere prevazute de lege.

Cu privire la inculpata S.D. L. tribunalul constata ca sunt îndeplinite conditiile prev.de art. 81 cod penal, referitoare la suspendarea conditionata a executarii pedepsei atat in ceea ce priveste pedeapsa aplicata cât si cele cu privire la lipsa antecedentelor penale.

Tribunalul apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia în mod efectiv într-un loc de detinere, astfel ca, va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicata inculpatei S. D. L. pe durata unui termen de încercare compus din durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani .

Având în vedere faptul ca inculpatii au fost arestati preventiv Tribunalul va deduce din durata pedepsei ce va aplica perioada retinerii si a arestarii preventive.

Astfel, pentru inculpata C.C. S., in baza art 88 c.p. deduce din pedeapsa aplicata prin prezenta, perioada retinerii si a arestarii preventive de la 13.09.2006 la 11.10.2006, pentru inculpatul O. N. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul H. ST. E. V., perioada retinerii si a arestarii preventive de la 13.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpata D.I. C., perioada retinerii si a arestarii preventive de la 13.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpata B. V. D. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul B.I. D. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul D.D. V. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 13.09.2006 la 11.10.2006, pentru inculpatul S. I. N., perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 11.10.2006, pentru inculpatul P. M. M. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul R.N. I. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul F. A. C. G. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul N. N. V. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 11.10.2006.

Instanta va aplica si disp. art.71 si 64 lit.a si b cod penal, cu exceptia dreptului de a alege, apreciind ca, exercitarea acestui drept nu este incompatibila cu natura si gravitatea faptelor comise pe perioada termenului de încercare.

Va aplica si disp. art.71 alin.5 c.p., în sensul suspendarii pedepselor accesorii pe durata suspendarii executarii pedepselor principale.

Referitor la masura confiscarii speciale tribunalul retine ca, potrivit art. 19 din legea 78/2000, banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor ori cele dobandite prin savarsirea infractiunii, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia, se confisca, iar daca bunurile nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Masura confiscarii speciale este o masura de siguranta si deci o sanctiune de drept penal care are caracter personal.

Prin urmare instanta poate aplica masura de siguranta a confiscarii speciale fata de inculpatii din prezenta cauza numai in masura in care din probatoriul administrat rezulta cu certitudine cuantumul sumelor sau individualitatea bunurilor primite sau remise de fiecare inculpat in cadrul activitatii infractionale pentru care au fost trimisi in judecata.

In acest sens Tribunalul, retine ca martorii N. R. si Z. C. au declarat ca nu pot preciza cu exactitate sumele de bani sau bunurile pe care le-au remis zilnic fiecaruia dintre inculpatii din prezenta cauza.

Inculpata S. L. a declarat faptul ca a dat fiecarui lucrator vamal diverse sume de bani insa nu a putut preciza exact sumele de bani pe care le-a dat fiecarui inculpat.

Masura confiscarii speciale, fiind o masura de siguranta si deci o sanctiune de drept penal cu caracter personal presupune existenta unui probatoriu din care sa rezulte cu certitudine cuantumul sumelor sau individualitatea bunurilor primite sau remise de fiecare inculpat in cadrul activitatii infractionale pentru care a fost trimis in judecata astfel ca nu se poate dispune cu privire la sume calculate " prin aproximare" asa cum se propune prin actul de sesizare a instantei.

Prin urmare Tribunalul nu poate dispune, in temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 si art. 254 alin. 3 C.pen., confiscarea sumei de 320.000.000 lei (ROL) de la fiecare inculpat în parte, asa cum se propune prin actul de sesizare a instantei.

Tribunalul retine insa, pe baza declaratiei inculpatei S. J. faptul ca aceasta a recunoscut primirea sumei de 300 lei, suma cu privire la care, in temeiul art. 19 din legea 78/2000 se va dispune confiscarea de la inculpata.

Din declaratia inculpatului B. D. rezulta ca acesta a primit de la inculpata S. L. suma de 50 lei suma cu privire la care, in temeiul art. 19 din legea 78/2000 se va dispune confiscarea de la inculpat.

Din declaratia inculpatului R. I. rezulta ca acesta a primit de la inculpata S. L. suma de 15 lei suma cu privire la care, in temeiul art. 19 din legea 78/2000 se va dispune confiscarea de la inculpat.

Retinând culpa infractionala a fiecarui inculpat potrivit art.191 alin.1 c.pr.p., tribunalul va obliga fiecare inculpat la plata sumei de cate 2000 lei cheltuieli judiciare catre stat.

1

Domenii speta

Spete similare