Procedura insolvenţei.noţiune creanţă subordonată.

PROCEDURA INSOLVENŢEI.NOŢIUNE CREANŢĂ SUBORDONATĂ.

Conform noului text de lege, creanţele deţinute de cei doi asociaţi trebuie raportate la prevederile alineatului 5, fiind creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislaţiei pieţei de capital.

Legislaţia pieţei de capital la care face se face referire este Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, lege care prin prevederile art.2 pct.16 lit.b) arată că „legături strânse - situaţia în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate prin:

b) control, care înseamnă relaţia dintre societatea-mamă şi o filială sau o relaţie similară între orice persoană fizică sau juridică şi o societate comercială; orice filială a unei filiale va fi considerată o filială a societăţii-mamă, care este în fapt entitatea care controlează aceste filiale; se consideră legătură strânsă şi situaţia în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate permanent de una şi aceeaşi persoană printr-o relaţie de control.”

Prin urmare, titularii celor două creanţe pot vota planul, în situaţia în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului.

În Planul de reorganizare, administratorul judiciar a arătat că toate creanţele cuprinse în Tabelul definitiv sunt achitate prin programul de plăţi într-un cuantum cel puţin egal cu cel care ar fi achitat în caz de faliment.

Referitor la cele două creanţe, în programul de plăţi nu s-a prevăzut achitarea acestora, iar faţă cele reţinute de administratorul judiciar, rezultă că titularii celor două creanţe nu ar fi primit nimic nici în caz de faliment.

În consecinţă, instanţa a reţinut că aceste creanţe nu se încadrează în dispoziţiile art.100 alineat 5, astfel că nu pot participa la votarea planului.

Tribunalul Vâlcea-Secţia a II a Civilă, Sentinţa 1064/20.02.2013

În cadrul procedurii insolvenţei privind pe debitoarea SC T SRL, s-a depus Plan de reorganizare, propus de debitoare, plan supus votului creditorilor în cadrul şedinţei din data de 18.12.2012.

Conform Procesului-verbal nr.456/18.12.2012, planul a fost supus votării următoarelor categorii de creanţe: creanţe garantate, creanţe bugetare şi creanţe chirografare.

Prima categorie de creanţe nu a votat planul, iar categoria creanţelor bugetare a acceptat planul propus.

Cu privire la categoria creanţelor chirografare, instanţa reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.100 din Legea nr.85/2006 “(1) La începutul şedinţei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenţi despre voturile valabile primite în scris.

(2) Fiecare creanţă beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanţe din care face parte creanţa respectivă.

(3) Următoarele creanţe constituie categorii distincte de creanţe, care votează separat:

a) creanţe garantate;

b) creanţe salariale;

c) creanţe bugetare;

d) creanţe chirografare stabilite conform art. 96 alin. (1);

e) celelalte creanţe chirografare.

(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanţe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanţelor din acea categorie.

(5) Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislaţiei pieţei de capital, pot participa la şedinţă, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului.”

Faţă de textul sus-citat, instanţa a constatat că în speţă, planul trebuia votat de un procent de 50% +1 din valoarea totală a creanţelor chirografare înscrise în Tabelul definitiv al creanţelor.

Din actele dosarului a rezultat că planul de reorganizare a fost votat de F IFN SA, Banca T SA, SC H D SRL, SC R S SRL, SC FC SRL, SC EI SRL, SC S D SRL, ceea ce reprezintă un procent de 16,49% din valoarea totală a creanţelor chirografare.

În legătură cu creanţele deţinute de OG şi OC-O, acestea au fost calificate creanţe subordonate, aşa cum sunt definite de art.123 pct.9 lit.a) din lege (creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic.)

S-a reţinut că legiuitorul nu a mai dat posibilitatea acestor creanţe de a se  constitui într-o categorie distinctă cu drept de a vot.

Potrivit vechiului text al art.67 alin.2) şi 6) din Legea nr.64/1995 „(2) Creditorii cu creanţe subordonate, membrii, asociaţii şi acţionarii pot participa la şedinţă, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului.

(6) Creanţele următoarelor categorii de persoane vor constitui categorii distincte de creanţe şi vor participa la vot, în cazul în care titularii acestora sunt îndreptăţiţi să voteze conform alin. (2):

a) titularii fiecărei categorii de creanţe subordonate, în conformitate cu prevederile art. 108 pct. 10;

b) membrii, asociaţii şi acţionarii, pentru drepturile reziduale derivând din calitatea lor.”

Conform noului text de lege, creanţele deţinute de cei doi asociaţi trebuie raportate la prevederile alineatului 5, fiind creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislaţiei pieţei de capital.

Legislaţia pieţei de capital la care face se face referire este Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, lege care prin prevederile art.2 pct.16 lit.b) arată că „legături strânse - situaţia în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate prin:

b) control, care înseamnă relaţia dintre societatea-mamă şi o filială sau o relaţie similară între orice persoană fizică sau juridică şi o societate comercială; orice filială a unei filiale va fi considerată o filială a societăţii-mamă, care este în fapt entitatea care controlează aceste filiale; se consideră legătură strânsă şi situaţia în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate permanent de una şi aceeaşi persoană printr-o relaţie de control.”

Prin urmare, titularii celor două creanţe pot vota planul, în situaţia în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului.

În Planul de reorganizare, administratorul judiciar a arătat că toate creanţele cuprinse în Tabelul definitiv sunt achitate prin programul de plăţi într-un cuantum cel puţin egal cu cel care ar fi achitat în caz de faliment.

Referitor la cele două creanţe, în programul de plăţi nu s-a prevăzut achitarea acestora, iar faţă cele reţinute de administratorul judiciar, rezultă că titularii celor două creanţe nu ar fi primit nimic nici în caz de faliment.

În consecinţă, instanţa a reţinut că aceste creanţe nu se încadrează în dispoziţiile art.100 alineat 5, astfel că nu pot participa la votarea planului.

De asemenea, nu au fost reţinute ca voturi valabile nici voturile celor opt creditori, prezentate la începutul şedinţei de către OG, având în vedere că voturile exprimate nu îndeplinesc condiţiile art.14 alin.4) din lege, conform cărora „Dacă legea nu interzice în mod expres, creditorii vor putea vota şi prin corespondenţă. Scrisoarea prin care îşi exprimă votul, semnată de creditor, sau înscrisul în format electronic căruia i s-a încorporat, ataşat ori asociat semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat valabil, poate fi comunicat prin orice mijloace, până în ziua fixată pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului.”

Având în vedere cele expuse mai sus, instanţa a constat că planul nu a fost votat sau considerat acceptat de către categoria creanţelor chirografare, votul exprimat în favoarea planului de reorganizare fiind într-un procent de doar 16,49%.

Prin urmare, faţă de dispoziţiile art.101 alin.1) din lege, dispoziţii conform cărora „Judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în insolvenţă să îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

A. cel puţin jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi, dintre cele menţionate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul.”, instanţa a constatat că în speţă nu sunt întrunite condiţiile confirmării planului de reorganizare.

Potrivit art.102 alin.3) din lege „Dacă niciun plan nu este confirmat şi termenul pentru propunerea unui plan, în condiţiile art. 94, a expirat, judecătorul-sindic va dispune începerea de îndată a procedurii falimentului, în condiţiile art. 107 şi următoarele.”

În aceste condiţii, conform dispoziţiilor art.107 alin.1 lit.B din Legea nr.85/2006, dispoziţii conform cărora „Judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în condiţiile art. 32, intrarea în faliment în următoarele cazuri:

B. debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat.”, instanţa dispunând trecerea la faliment şi desemnarea ca lichidator judiciar a Cabinetului Individual de Insolvenţă PE.

Domenii speta

Spete similare