Descrierea faptei care constituie abatere disciplinară.

Răspunderea disciplinară este o formă de răspundere personală (pentru fapta proprie) şi subiectivă (bazată pe vinovăţia salariatului în cauză). Aşadar, intimatul nu poate fi ţinut răspunzător fără a se înţelege ce anume a săvârşit în mod concret şi în ce a constat vinovăţia sa pentru săvârşirea respectivei fapte, dacă aceasta s-ar obiectiva.

Descrierea faptei care constituie abatere disciplinară nu se poate rezuma la menţionarea neîndeplinirii atribuţiilor sau a obligaţiilor prevăzute de prevederile încălcate (chiar dacă aceste prevederi sunt indicate), ci ea trebuie să aibă caracter concret. De asemenea, descrierea faptei nu se poate rezuma la relatarea etapelor cercetării disciplinare ori a unor întâmplări din care a rezultat ori care au relevat producerea unui prejudiciu, fără a se face referire expresă la acţiunile şi/sau inacţiunile salariatului în cauză.

Art. 250 alin. 2 lit. a), art. 252 alin. 2 lit. a) şi b) din Codul Muncii

Art. 36, art. 56 alin. 2 Cod procedură civilă

I. Sentinţa apelată:

Prin sentinţa civilă nr. 1551/24.06.2014, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a SNTFM CFR M SA Sucursala MD ca nefondată şi a admis cererea formulată la 22.01.2014 de reclamantul VG în contradictoriu cu pârâţii SNTFM CFR M SA şi SNTFM CFR M SA – Sucursala MD, astfel cum a fost preciaztă, dispunând anularea deciziei nr. CZ2.3/1153/18.12.2013 emisă de pârâta SNTFM CFR M SA. - Sucursala MD şi obligarea pârâtelor să plătească reclamantului sumele reţinute din salariu ca urmare a aplicării sancţiunii, actualizate la zi cu indicele de inflaţie, de la data reţinerii la zi, precum şi suma de 1.500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea sentinţei, tribunalul a reţinut următoarele:

Reclamantul este încadrat în funcţia de şef revizie vagoane adjunct I în cadrul societăţii pârâte Sucursala CFR M MD.

În perioada 22.07.2013-25.08.2013 a avut loc inventarierea vagoanelor de M aparţinând SNCFR M SA 2013, în urma căreia s-a constatat lipsa a trei vagoane pe liniile Triajului Valu lui Traian, aşa cum rezultă din decizia de sancţionare contestată.

Aceste trei vagoane au fost vândute de către pârâta SNTFM CFR M SA către SC TT SRL Constanţa în baza contractului de vânzare cumpărare nr. E.2.1./472/16.05.2013 care a avut ca obiect vânzarea cumpărarea de „fier vechi rezultat în urma şarjării a 503 vagoane pe roţi proprii ce îndeplinesc condiţiile de casare”.

Potrivit deciziei de sancţionare conform contractului de vânzare cumpărare, punctul 5, Condiţiile şi termene de livrare …Predarea primirea preliminară a vagoanelor se face…pe amplasamente specificate în documente la licitaţie ocazie cu care se întocmeşte proces verbal predare primire – primire preliminară. Cumpărătorul preia riscul şi până la momentul predării efective şi întocmirii procesului verbal predare primire final,  deci pe baza acestui punct Cumpărătorul şi-a asumat paza acestor vagoane zi şi noapte până de fierul vechi provenit din şarjarea vagoanelor de marfă se consideră predat de vânzător şi recepţionat de cumpărător după semnarea proceselor verbale de predare primire finale şi a notelor de cântar de către reprezentantul ambelor părţi.

În contextul efectuării operaţiunii de inventariere finalizate cu constatarea lipsei a trei vagoane, pârâta a emis decizia de sancţiune nr. CZ.2.3/1153/ 18.12.2013 prin care s-a dispus retrogradarea din funcţie pentru o durată de 60 zile începând cu 1.01.2014 fiind trecut în funcţia de şef post revizie vagoane clasa de salarizare 35 la Post Revizie Vagoane Constanţa Port.

Conform art. 247 c.muncii abaterea disciplinară este definită ca fiind „o fapta în legatura cu munca şi care consta într-o acţiune sau inacţiune savârşita cu vinovaţie de catre salariat, prin care acesta a încalcat normele legale, regulamentul intern, o fapta în legatura cu munca şi care consta într-o acţiune sau inacţiune savârşita cu vinovaţie de catre salariat, prin care acesta a încalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducatorilor ierarhici.”

Pentru antrenarea răspunderii disciplinare este necesar ca fapta săvârşită de salariat să reprezinte abatere disciplinară, iar pentru aceasta trebuie ca fapta să fie comisă cu vinovăţie de către salariat, în legătură cu munca sa, iar prin aceasta să fi încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Sub aspectul normelor legale încălcate, pârâta a indicat că pârâtul a încălcat prevederile atribuţiilor de serviciu stabilite prin Fişa Postului nr. VP/1369/16.11.2011 cap.5-Atribuţii, 5.1.alin.1 precum şi cele stabilite în alin.6, prevederile Contractului de vânzare cumpărare cap.5-Condiţii şi termenii de livrare , prevederile actelor nr.E.2.1/487/2013 şi E.2.1/569/201 nerespectând în acest fel Regulamentul Intern al SNTFM CFR M SA .

Abaterea disciplinară a fost descrisă ca fiind neîndeplinirea sarcinilor de serviciu privind acţiunea de casare şi şarjare a vagoanelor de marfă din Triajul Valu lui Traian –Grupa B.

În ceea ce priveşte atribuţiile pretins încălcate din fişa postului astfel cum acestea sunt menţionate în acest înscris, respectiv ”coordonează activitatea Compartimentelor Exploatare Vagoane şi evidenţă Parc Vagoane, TG, Reparaţii, Tratare, Lipsuri şi Prisosuri, participă în comisiile de inventariere şi reevaluare a mijloacelor fixe”, instanţa a constatat că din decizia contestată nu rezultă în concret prin ce acţiuni sau inacţiuni a încălcat aceste atribuţii reclamantul.

Mai mult din decizia de sancţionare rezultă că pârâtele recunosc că din momentul predării preliminare cumpărătorul SC TT SRL şi-a asumat paza acestor vagoane, zi şi noapte, până în momentul predării finale, astfel încât lipsa celor trei vagoane ar putea angaja răspunderea salariaţilor acestei societăţi şi nicidecum a societăţilor pârâte, vânzătoare în acel contract.

Instanţa nu a fost de acord cu susţinerea pârâtei referitoare la încălcarea dispoziţiilor contratului de vânzare cumpărare ca şi temei de antrenare a răspunderii disciplinare a reclamantului, atât timp cât acest contract poate da naştere şi crea obligaţii între părţile acestui contract, persoane juridice, şi nicidecum în sarcina unei persoane fizice.

Totodată, instanţa a constatat că pârâtele nu au arătat în decizia de sancţionare fapta concretă ce i se impută salariatului reclamant, elementul material al faptei reţinute ca abatere disciplinară care să presupună implicarea directă în săvârşirea ei, formulările utilizate fiind generice, respectiv neîndeplinirea sarcinilor de serviciu privind acţiunea de casare şi şarjare a vagoanelor de marfă din Triajul Valu lui Traian – Grupa B.

II. Apelul:

1. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâta SNTFM CFR M SA, solicitând schimbarea acesteia în sensul admiterii excepţiilor şi respingerii cererii, precum şi al repunerii în situaţia anterioară executării, dispunând întoarcerea executării.

În motivarea cererii de apel, apelanta pârâtă a arătat că intimatul nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, respectiv dispoziţia directorului general al apelantei, în baza cărora conducerea Sucursalei MD a emis un ordin de serviciu şi norme de aplicare care reglementează modul de lucru la nivel de subunităţi.

Prin întâmpinare, intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului ca nefondat, precum şi obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, intimatul a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii apelantei de repunere a părţilor în situaţia anterioară executării şi de întoarcere a executării.

2. În cadrul judecăţii în apel a fost ataşat dosarul de fond şi nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza apelului:

1. Referitor la excepţiile a căror admitere o solicită apelanta, acestea sunt cele invocate prin întâmpinarea şi prin precizările ulterioare depuse în primă instanţă: a lipsei capacităţii procesuale şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SNTFM CFR M SA – Sucursala MD şi a inadmisibilităţii acţiunii pentru neparcurgerea procedurii informării asupra avantajelor medierii, excepţii care au fost respinse prin încheierea interlocutorie din 30.04.2014. În plus, soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a fost reluată şi prin sentinţa supusă apelului.

Excepţia inadmisibilităţii a fost respinsă în mod corect de prima instanţă, din certificatul de informare depus la filele 65-66 din dosarul de fond rezultând că intimatul  fost informat asupra avantajelor medierii, potrivit legii în vigoare la vremea respectivă.

Excepţia lipsei capacităţii procesuale a pârâtei SNTFM CFR M SA – Sucursala MD a fost de asemenea respinsă corect, art. 56 alin. 2 C. proc. civ. prevăzând că pot sta în judecată şi entităţile fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii, or sucursala pârâtă întruneşte aceste condiţii.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a aceleiaşi sucursale, curtea de apel are în vedere că decizia de sancţionare contestată aparţine Sucursalei MD, astfel că există identitate între această pârâtă şi emitentul actului juridic dedus judecăţii, parte în raportul juridic litigios, în sensul art. 36 C. proc. civ., astfel că excepţia a fost în mod corect respinsă pe prima instanţă.

2. Prin decizia de sancţiune contestată, intimatul a fost sancţionat cu retrogradarea din funcţie pentru o durată de 60 de zile începând cu data de 01.01.2014. Descrierea abaterii disciplinare reţinute în sarcina sa, cuprinsă în decizie la rubrica „Motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare”, este în sensul neîndeplinirii sarcinilor de serviciu privind acţiunea de casare şi şarjare a vagoanelor de marfă din Triajul Valu lui Traian – grupa B.

În cuprinsul deciziei s-a consemnat că, ţinând cont şi de modalitatea practică în care s-a făcut şarjarea vagoanelor de marfă (vagoane diferite, pe linii diferite, şarjate în aceeaşi zi, incluse pe acelaşi proces-verbal de şarjare: ex: în data de 18.06.2013 au fost şarjate vagoane de la liniile 25 şi 31, toate fiind incluse în procesul-verbal de şarjare nr. 7), s-au creat condiţii propice pentru şarjarea eronată a unor vagoane de marfă, neaprobate la casare.

Constatarea primei instanţe că în decizia contestată nu a fost menţionată concret fapta care i se impută intimatului este corectă.

În acest sens, se constată că din cuprinsul deciziei nu se înţelege ce anume a făcut sau nu a făcut intimatul, în calitatea sa de şef revizie vagoane adjunct I, anume în ce sens, prin ce acţiune sau inacţiune, nu şi-a îndeplinit atribuţiile.

Potrivit art. 252 alin. 2 lit. a) şi b) C. Mc., sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă.

Din caracterul distinct al reglementării descrierii faptei şi a prevederilor încălcate rezultă că descrierea faptei care constituie abatere disciplinară nu se poate rezuma la menţionarea neîndeplinirii atribuţiilor sau a obligaţiilor prevăzute de prevederile încălcate (chiar dacă aceste prevederi sunt indicate), ci ea trebuie să aibă caracter concret. De asemenea, descrierea faptei nu se poate rezuma la relatarea etapelor cercetării disciplinare ori a unor întâmplări din care a rezultat ori care au relevat producerea unui prejudiciu, fără a se face referire expresă la acţiunile şi/sau inacţiunile salariatului în cauză.

Decizia contestată în speţă nu cuprinde nicio menţiune cu privire la ce a făcut intimatul ori ce nu a făcut din ce trebuia să facă.

Mai mult decât atât, imputarea faţă de acesta a condiţiilor propice şarjării eronate a unor vagoane cuprinde un raţionament de neînţeles, în sensul că modalitatea practică în care s-a făcut şarjarea vagoanelor de marfă (vagoane diferite, pe linii diferite, şarjate în aceeaşi zi, incluse pe acelaşi proces-verbal de şarjare: ex: în data de 18.06.2013 au fost şarjate vagoane de la liniile 25 şi 31, toate fiind incluse în procesul-verbal de şarjare nr. 7) ar fi creat aceste condiţii propice.

Astfel, nu se înţelege de ce ar fi fost vinovat intimatul pentru că au fost şarjate vagoane diferite (ca şi cum ar fi trebuit şarjat unul singur) aflate pe linii diferite. Câtă vreme vagoanele se aflau de la început pe linii diferite, nu rezultă cum s-ar fi evitat şarjarea eronată a unor vagoane dacă vagoanele aprobate la casare erau iniţial manevrate pe o singură linie şi nici dacă fizic acest lucru era posibil. În egală măsură, nu se înţelege cum ar fi fost evitată şarjarea eronată a unor vagoane dacă într-o zi anume s-ar fi lucrat cu vagoane de la o singură linie sau dacă s-ar fi întocmit procese-verbale separate în funcţie de liniile pe care se aflau vagoanele.

Răspunderea disciplinară este o formă de răspundere personală (pentru fapta proprie) şi subiectivă (bazată pe vinovăţia salariatului în cauză). Aşadar, intimatul nu poate fi ţinut răspunzător fără a se înţelege ce anume a săvârşit în mod concret şi în ce a constat vinovăţia sa pentru săvârşirea respectivei fapte, dacă aceasta s-ar obiectiva – ceea ce în decizia contestată nu s-a întâmplat.

Prin urmare, în mod corect prima instanţă a reţinut caracterul nelegal al deciziei de sancţionare contestate şi a dispus anularea acesteia şi restituirea sumelor reţinute în baza ei, fiind incident cazul de nulitate absolută prevăzut de art. 250 alin. 2 lit. a) C. Mc.

Constatând astfel că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a legii, pronunţând o hotărâre legală şi temeinică, astfel cum a rezultat din considerentele de mai sus, în baza art. 480 alin. 1 C. proc. civ., curtea va respinge apelul formulat în cauză ca nefondat.

În această situaţie, nu se mai impune soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii cererii apelantei de repunere în situaţia anterioară executării, prin întoarcerea executării, cerere care a avut caracter accesoriu faţă de cererea de apel şi ar urmat să fie soluţionată, pe excepţie sau pe fond, numai în cazul în care apelul ar fi fost admis.

În baza art. 453 alin. 1 C. proc. civ., curtea va obliga apelanta să plătească intimatului suma de 750 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).

Domenii speta

Spete similare