Prin cererea înregistrată sub nr 3900/207/2014 reclamantele P. A. şi D. I., au chemat în judecată pe pârâţii Comisia Locală De Fond Funciar Drăgăneşti Olt, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt, şi pârâţii E. D. , E. A. , E. M., B. T. , E. I., E. F. , C. A. , E. V. şi E. V. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să se constatate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 7906/71 emis pe numele numiţilor E. I., E. T., E. V. şi E. F. D. şi să oblige pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt la eliberarea unui nou titlu de proprietate care să includă pe lângă pârâţii E. I. E. T., E. V. şi E. F. D. şi pe subsemnaţii P. A. Şi E. N. (decedat), în calitate de moştenitori ai autorului E. B. F. . Precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
In fapt, arată reclamantele că a fost emis titlul de proprietate nr 7906/71 pe numele pârâţilor E. I., E. T.. E. V. şi E. F. D. , in calitate de
mostenitori ai defunctului E. B. F. .
Deoarece numitul E. B. F. a decedat anterior emiterii titlului de proprietate mai sus menţionat, erau îndreptăţiţi să solicite reconstituirea dreptului de proprietate având vocaţie succesorală concretă, numiţii E. I., E. T., E. V..
Prin cererea formulată în termen legal în baza Legii 18/1991, înregistrată la Primăria oraşului Drăgăneşti Olt, jud. Olt, pârâtul E. T. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după terenurile cu destinaţie agricolă ce au aparţinut defunctului E. B. F. .
Arata reclamanta P. A. că este fiica defunctului E. B. F. , aşa cum reiese şi din actele de stare civilă anexate prezentei cereri, motiv pentru care sunt îndreptăţită la moştenirea tatălui meu.
Reclamanta D. I., este de asemenea moştenitoare a defunctului E. B. F. , în calitate de descendent de gradul II, tatăl său , defunctul E. N., decedat la data de 15.11.2006, a fost fiul autorului E. B. F. , relaţiile de rudenie dintre noi fiind dovedite de actele de stare civilă anexate cererii. Astfel, solicită includerea în titlul de proprietate aferent imobilelor deţinute de autorul E. B. F. şi a fiului acestuia. E. N. (în prezent decedat însă în viaţă la data formulării cererii reconstituire a dreptului de proprietate).
Menţionează că pârâtul E. T. a formulat cerere de reconstituire atât în nume propriu dar şi în calitate de mandatar al numiţilor E. V. şi E. F. D. . Cu toate că, reclamantele P. A. şi D. I. au convenit împreună cu pârâtul E. T. ca acesta din urma să formuleze cererea de reconstituire şi în numele lor, pârâtul nu a respectat convenţia de mandat încheiată. Aceeaşi situaţie a fost si în cazul numitului E. I., care a aflat ulterior ca numitul E. T. a formulat cererea de reconstituire fără a-1 include şi pe el în cererea de reconstituire; numitul E. I. a solicitat astfel Primăriei Drăgăneşti Olt sa fie inclus pe titlul ce urma sa fie emis de pe urma defunctului E. B. F. al cărui descendent dé gradul 1 este si el. In ceea ce priveşte convenţia de mandat precizează faptul că această convenţie nu a fost încheiată în formă scrisă. Având în vedere imposibilitatea morală de reconstituire a dovezii scrise concretizată în relaţiile de rudenie existente între reclamante şi pârâtul E. T., înţelegem să facă dovada acestei convenţii cu martori care vin în completarea imposibilităţii morale de preconstituire a dovezii scrise reglementate de art. 3 09 alin. 4 ipct. 1 NCPC: „De asemenea, este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă. în afară de cazurile în care . partea s-a aflat in imposibilitate materială sau morală de s-şi întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic”
Mai arătă instanţei că numitul E. T., autorul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, a decedat la data de 28.04.2002, conform certificatului de deces anexat cererii, lăsând moştenitori pe numiţii E. F., C. A. şi E. V., toţi în calitate de descendenţi de gradul 1, conform sesizării privind deschiderea procedurii succesorale nr. 218/23.02.2011 anexată cererii de fată.
De asemenea, având in vedere faptul că deşi reclamantele au încercat să intre în posesia documentaţiei care a stat la baza emiterii titlului de proprietate a cărei anulare o cer , nu au putut intra în posesia acestor documente nici de la Primăria Drăgăneşti Olt şi nici de la pârâţi. Pentru aceste motive, au solicitat instanţei de judecată să pună în vedere pârâţilor să depună la dosarul cauzei înscrisurile care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 7906/71 pe numele pârâţilor E. I., E. T., E. V. Si E. F. D. , în calitate de moştenitori ai defunctului E. B. F. , în conformitate cu prevederile art. 293 NCPC: „Când partea învederează că partea adversă deţine un înscris probatoriu, referitor la proces, instanţa poate ordona înfăţişarea lui. (2) Cererea de înfăţişare va fi admisă, dacă înscrisul este comun părţilor din proces, dacă însăşi partea adversă s-a referit în proces la acest înscris sau dacă, după lege, ea este obligată să înfăţişeze înscrisul."
Se mai arată că numitul E. F. D. a decedat la data de 01.07.2010, conform certificatului de deces anexat cererii, lăsând moştenitori pe numiţii E. D., E. M. şi B. T., toţi în calitate de descendenţi de gradul 1, precum şi pe numita E. A. în calitate de soţie supravieţuitoare, conform sesizării privind deschiderea procedurii succesorale nr. 217/23.02.2011 anexată cererii de chemare în judecată..
Moştenitorii pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate indiferent
dacă au venit la moştenire, în mod personal, prin reprezentare legală a
predecedatului, sau în cazul moştenirii prin retransmisie, deoarece legea nu
distinge în nici un caz.
Având în vedere că în raport de cele menţionate mai sus, este evident că reclamantele trebuie să fie înscrise alături de pârâţii moştenitori ai defunctului E. B. F. pe ,titlul de proprietate, având în vedere că reconstituirea dreptului de proprietate operează indiferent de modul cum a formulată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv personal sau prin mandatar, situaţie în care este incidenţă nulitatea absolută a titlului de proprietate atacat.
Potrivit dispoziţiilor art. II alin 1 din HG 590/2005 „ stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formúlată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. "
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate poate fi formulată prin intermediul unui mandatar, indiferent că este comoştenitor sau altă persoană, însă în ce priveşte forma mandatului, acesta trebuie să fíe mandat scris, nu neapărat autentic. Cu toate acestea, este de menţionat că în cauză, având în vedere existenţa unor profunde relaţii de încredere între părţi, acestea fiind rude, convenţia de mandat nu a fost încheiată în formă scrisă, fiind incidenţă imposibilitatea morală de preconstituire a dovezii scrise şi ca atare dovada acestei convenţii va fi completată cu martori.
Se menţioaneză faţă de cele arătate mai sus, reclamanţii justifică atât interes legitim, cât şi calitate procesuală activă, în sensul art. III alin.2 din Legea nr. 169/1997 „Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru' Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun"
In drept, reclamantele şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. III din Legea 169/1997. Dovada acţiunii înţeleg să o facă cu: înscrisuri, interogatoriul pârâţilor ,proba testimonială cu 2 martori, respectiv numita F. D., cu domiciliul în Drăgăneşti Olt, str. Cireşului nr…., jud. Olt, CNP 2620514283372 şi numita E. M., cu domiciliul în Drăgăneşti Olt, str. Dumbrava nr. ...., jud. Olt, CNP 25.............81. În temeiul art. 411 alin. 2 NCPC, solicită judecarea cauzei şi în lipsa .
În dovedirea au fost depuse la dosar T:P nr 7906/71/ emis de Comisia Judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum şi actele de stare civilă prin care fac dovada că sunt moşt. legali ai aut. E. B. F. .
La data de 03.12.2014 pârâtul E. D. , a formulat întâmpinare faţă de acţiunea reclamantelor P. A. şi D. I. şi a solicitat pe cale de excepţie respingerea acţiunii în principal iar în subsidiar ca neîntemeiată. A solicitat obligarea celor două reclamante la plata cheltuielilor de judecată. Arată că în fapt, cererea reclamantelor prezintă deficienţe sub aspectul petitului, în sensul că s-a soliciat să se constate nulitatea absolută parţială a unui titlu( fără a se preciza care este temeiul de nulitate parţială), după care se solicită să fie obligate Comisiile să emită un alt titlu ,temeiul juridic invocat de reclamante, respectiv articolul III din legea 169 / 1997 nu poate avea incidenţă în cauză, având în vedere că persoanele ce figurează pe titlul nr. 7906/ 71 aveau calitatea de moştenitori ai autorului E. F. , deci erau îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate. Raportat la actuala formă a cererii de chemare în judecată, aceasta apare ca fiind inadmisibilă, întrucât art. III din legea 169/ 1997 deschide calea persoanelor ce justifică un interes să solicite constatarea nulităţii absolute a unui titlu emis în favoarea unor persoane ce nu justificau calitate de a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului respectiv. Menţionează că se referă la acest temei legal întrucât acesta este invocat, pentru că în măsura în care până la primul termen sau ulterior pe durata judecăţii se va încerca să se susţină motive de anulare ( de nulitate relativă) a titlului, înţelege să invoce din această fază excepţia prescripţiei dreptului la acţiune raportat la data emiterii titlului. Revenind la pretinsele motive de nulitate invocate, se susţine că s-ar fi respectat o convenţie de mandat intervenită verbal între reclamante şi E. T., care ar fi depus cererea doar în nume propriu. Nu are cunoştinţă despre aceste pretinse mandate, dar este sigur că autorul său a formulat în termen legal cerere de reconstituire, iar alte persoane ce ar fi mandatat pe E. T. să respecte prevederile HG 890/ 2005 ( amintite de reclamante) au la îndemână acţiuni faţă de acesta pentru nerespectarea sarcinilor mandatului .
Ipoteza de a se demonstra existenţa acestui mandat şi a cauzelor ce au impus împuternicirea fără un înscris a unei persoane nu este admisibilă în prezentul litigiu, ca şi probele testimoniale solicitate. Prevederile art. 1539 - 1545 din vechiul Cod Civil reglementează destul de clar răspunderea mandatarului, iar într-o eventuală acţiune în despăgubiri promovată de reclamante împotriva acestuia se pot administra şi probatoriile menţionate în acţiune (cele cu martori).
În ceea ce priveşte validitatea titlului, acesta s-a emis în favoarea moştenitorilor ce au formulat cerere în termen, astfel că nu există nici un motiv de nulitate al acestuia care să poată fi reţinut de instanţă. Din acţiunea depusă, rezultă că s-a cunoscut de existenţa acestui titlu, dovadă fiind şi faptul că reclamantele au intervenit într-un alt litigiu prin care s-a vândut unui terţ o suprafaţă componentă a celor 8,91 ha teren. Afirmaţiile acestora conform cărora nu au reuşit să aibă acces la documentaţia ce a stat la temelia eliberării titlului nu sunt credibile, reclamantele având la îndemână contestaţii faţă de toate actele emise în parcurgerea procedurii speciale a legii fondului funciar.
Esenţa litigiului din prezenta cauză constă în stabilirea persoanelor ce au
formulat cerere de reconstituire, dar şi a celor ce au contestat în termen legal
hotărârile Comisiei sau fişa premergătoare acestui titlu.
Referitor la probatorii, apreciază că audierea de martori şi interogarea
celorlalte părţi din cauză nu pot fi utile pentru cauză, înscrisurile fiind
singurele ce pot elucida instanţa .
La data de 4 decembrie 2014 Comisia locala de fond funciar de pe lângă Primăria oraşului Draganesti-Olt , a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata motivat de faptul că prin cererea promovata , reclamantele au solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a TP nr. 7906/71 ,in care nu au fost incluse si eliberarea unui nou titlu de proprietate, in care sa fie incluse. Pe cale de excepţie considera ca este inadmisibila solicitarea reclamantelor motivat de faptul ca propunerile de validare ale Comisiei locale nu au fost contestate si Hotărârea Comisiei Judeţene nu a fost atacata cu plângere
Potrivit art. 29 din HG. nr. 131/1991 in vigoare la acea data , Comisia judeţeană analiza propunerile primite de comisiile comunale, orăşeneşti precum şi contestaţiile celor care s-au considerat nemulţumiţi de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunala.
Comisia judeţeană , prin hotărâre , soluţiona contestaţiile , valida propunerile si le transmitea , prin delegat, în termen de trei zile , comisiilor subordonate , care le afişa imediat la sediul consiliului local şi comunicau , sub semnătură , persoanelor care au formulat contestaţii , hotărârea comisiei judeţene.
De la data comunicării sub semnătura , persoanele nemulţumite puteau face
plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie in termen de 30 de
zile.
Aşadar , pentru a asigura stabilitatea circuitului civil si a se evita incertitudinile viitoare pentru cei menţionaţi in titlu ,a fost prevăzuta o procedura speciala de contestare conform art. 53 al. 2 din Legea nr. 18/1991.
Altfel, daca pentru orice motiv se lasă deschisa calea acţiunilor in nulitate ,a propriului titlu ,se ajunge la eludarea procedurii speciale , prevăzuta de art. 53(2)din Lg. 18/1991,plângerea la HCJ.
Pe fondul cauzei, solicita respingerea cererii ca neintemeiata , motivat de faptul ca la emiterea titlului de proprietate , s-au avut in vedere prevederile legale instituite de Legea 18/91, precum si documentele din care a rezultat suprafaţa de teren agricol cu care autorul de rol a figurat la rolul agricol.
Asa cum menţionează si reclamantele in cererea de chemare in judecata , fratele lor Ene Tudose a fost mandatat de către fraţii sai sa formuleze cererea de reconstituire .
Acesta nu a formulat cererea si in numele surorilor sale , dar ulterior s-a găsit in arhiva noastră cererea d-nei Panciu , dar formulata asa cum se vede, de către soţul sau, Panciu Tudor.
Comisia locala de fond funciar nu a fost sesizata la timp pentru a se face vreo modificare pe cale administrativa , iar propunerile de validare ale acesteia nu au fost contestate . Dupa 20 de ani, cand Tiltul de proprietate a intrat in circuitul civil, reclamantele se adresează instanţei, care consideram ca este singura in măsura sa constate nulitatea absoluta parţiala a acestui titlu de proprietate.
Fata de cele precizate ,solicita respingerea cererii formulate de către reclamante ca neintemeiata. S-au anexat alăturat actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate . In drept ,art. 205 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de proc. civ. precum si actele menţionate in întâmpinare. Se solicită si judecarea in lipsa ,conform prevederilor noului Cod Proc. Civ.
La întâmpinare au fost depuse o serie de acte , respectiv copie T.P 7906/41 /9.12.1996 , copie fişa T.P, copie s.c 816/4 martie 2011 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul 598/207/2011, copia cererilor depuse la Comisia pentru reconstituirea dreptului de proprietate Drăgăneşti Olt filele 112- 128 dosar.
La data de 17.12.2014 reclamantele P. A. şi D. I., au depus la dosar răspuns la întâmpinarile formulate de pârâta Comisia Locala De Fond Funciar Drăgăneşti-Olt şi pârâtul E. D., prin care solicită admiterea cererii de chemare in judecata pentru următoarele motive:
. Cu privire la întâmpinarea formulată de pârâta Comisia Locala De Fond Funciar Draganesti-Olt
Referitor la excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare in judecata, solicita instanţei de judecata respingerea acesteia, pentru următoarele motive:
-inadmisibilitatea invocata de pârâtă, raportata la dispoziţiile art. 53 alin 2 din Legea 18/1991 nu poate fi primita, întrucât aceasta lege a intrat in vigoare prin publicarea în monitorul Oficial nr 37 37 din data de 20.02.1991, aceasta forma a legii fiind temeiul de drept aplicabil la data formulării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv 03.03.1991. Ori, prima modificare a acestei legi a survenit abia in anul 1998, fiind republicata in Monitorul Oficial nr 1 din 05.01.1998.In forma originală a legii, art. 53 alin. 2 de care face vorbire pârâta nu exista, nefiind reglementata procedura de contestare a actelor emise de comisiile de fond funciar. |
-invocarea procedurii prealabile reglementate de HG nr. 131/1991 de care face vorbire pârâta nu poate fi luata in considerare, întrucât acest act normativ a intrat in vigoare prin publicarea in Monitorul Oficial nr. 43 din 4.3.1991, deci ulterior formulării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate do moştenitorii defunctului E. F. .De |asemenea, acest text de lege a reprezentat numai o lex tempora ia, fiind abrogat in anul 2001, motiv pentru dispoziţiile sale, nu pot constitui temei de drept aplicabil prezentei spete.
- raportat la cele doua incidente descrise mai sus, învederează instanţei faptul ca legea aplicabila din punct de vedere temporar in prezentul dosar este cea aflata in vigoare Ia data formulării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, neputând fi încălcat principiul neretroactivităţii legii civile după cum ar dori pârâta Comisia Locala de Fond Funciar Drăgăneşti-Olt. Lacunele legiuitorului în a asigura un cadru legal optim şi previzibil nu poate fi imputată astfel cetăţenilor, reprezentând o încălcare flagrantă a dispoziţiilor art. 6 CEDO privind dreptul de acces la justiţie al oricărui i cetăţean.
Pe fondul cererii învederează instanţei de judecată faptul că însăşi pârâta Comisia Locala de Fond Funciar Drăgăneşti-Olt recunoaşte atât mandatul dat de moştenitorii defunctului E. F. lui E. T., pentru a formula cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, cât şi faptul că reclamanta P. A. a formulat şi ea cerere de reconstituirea a dreptului de proprietate.
Din înscrisurile care au stat la baza emiterii titlului de proprietate depuse de pârâtă, reiese" neîndoielnic faptul că atât cererea depusă de E. T. în nume propriu şi în calitate de mandatar pentru E. I., E. T., E. V. Şi E. F. D. , cât şi cea formulată de P. A. au aceeaşi dată a întocmirii, respectiv 03.03.1991, toate şi înregistrate Ia Primăria Drăgăneşti-Olt Ia aceeaşi dată, conform menţiunilor de pe respectivele înscrisuri.
Mai mult decât atât, din extrasul de Registru agricol depus de pârâtă, reiese clar faptul că între membrii gospodăriei defunctului E. F. figura şi reclamanta P. A. (E. A. înainte de căsătorie), în nume propriu şi în calitate de fiică a acestuia. Acest fapt, coroborat cu aspectele de mai sus referitoare la existenţa cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, obligau pârâta Comisia Locala de Fond Funciar Drăgăneşti-Olt să procedeze la emiterea unui titlu de proprietate legal, temeinic şi complet; nerespectarea acestor obligaţii ale autorităţii locale nu pot in nici un fel a fi imputabile reclamantei Panciu Ana, care a îndeplinit toate formalităţile prevăzute de lege pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate.
Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în ceea ce o priveşte pe reclamanta D. I., fiica autorului său E. N., si el fiu şi implicit moştenitor direct al defunctului E. F..
Învederează instanţei faptul că, aşa cum reiese din cererile de reconstituire a dreptului de proprietate depuse de pârâtă, înregistrate la Primăria Drăgăneşti-Olt sub numerele 1516/18.03.1991, 1513/19.03.1991 şi 1517/18.03.1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deţinute de autorul E. F. a fost solicitată şi pentru E. N., fiul său şi fratele celor înscrişi pe titlul de proprietate contestat.
Se remarcă aceeaşi situaţie inexplicabilă, prezenta şi în cazul reclamantei P. A. anume că deşi s-a formulat cerere de reconstituire în termen legal si cu respectarea tuturor cerinţelor Comisia Locală de Fond Funciar Drăgăneşti-Olt a ales să emită un titlu de proprietate in mod , discreţionar, acordând preferinţă nejustificată unor moştenitori şi excluzând în acelaşi mod nejustificat alţi doi moştenitori.
In concluzie, din punct de vedere procedural, solicită instanţei să constate că reclamanta P. A. şi defunctul E. N., tatăl reclamantei D. I., au întreprins toate demersurile pentru realizarea drepturilor lor legitime şi numai Comisia Locală de Fond Funciar Drăgăneşti-Olt este culpabila pentru omisiunile şi neglijenta de care a dat dovadă de la data formulării cererilor de reconstituire si până la emiterea titlului de proprietate contestat.
Din punctul de vedere al temeiului de drept substanţial aplicabil în cauza de faţă, învederăm instanţei că nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 7906/71 , este imprescriptibilă, conform dispoziţiilor Codului Civil din 1864, legea aplicabilă în prezenta cauză, întrucât nu există dispoziţii ale legilor speciale în vigoare la data formulării cererilor de reconstituire care sa fíe aplicabile, rezultă neîndoielnic faptul că nu se poate face aplicarea principiului specialis derogat generalis şi, prin urmare, instanţa va analiza cauza de nulitate absolută reglementată de legea general aplicabila, respectiv Codul Civil.
Cu privire la întâmpinarea formulată de pârâtul E. D. a fost invocată excepţia lipsei calităţii de reprezentant pentru întâmpinarea formulată de acesta şi implicit solicită instanţei neîndeplinirea cerinţelor art. 151 NCPC, potrivit căruia „Cererea formulata prin reprezentant (1) Când cererea este facuta prin mandatar, se va alătura procura in original sau in copie legalizata. (2) Avocatul si consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii." întâmpinarea sa este formulată prin avocat, iar potrivit textului de lege mai sus menţionat, acesta trebuia sa anexeze întâmpinării copia mandatului său, fapt care nu s-a întâmplat.
In ceea ce priveşte aprecierea pârâtului asupra probelor solicitate de noi reclamantele prin cererea de chemare în judecată, solicităm instanţei să dispună în mod legal şi temeinic asupra necesităţii şi concludentei lor, instanţa fiind singura care poate aprecia caracterele lor.
Pe fondul cauzei şi raportat la susţinerile din cele două întâmpinări formulate, reiterează cele susţinute prin cererea de chemare în judecată şi completate de cele descrise în prezentul răspuns la întâmpinări, solicitând instanţei de judecată admiterea cererii de chemare în judecată şi includerea, pe cale de consecinţă, in titlul de proprietate contestat a reclamantei P. A. şi a defunctului E. N. tatăl reclamantei D. I..
In drept, întemeiază prezenta cerere pe dispoziţiile art. 150 si 201 NCPC.In baza dispoziţiilor art. 411 al. 2 C.proc.Civ., solicită judecarea cauzei şi în lipsa
părţilor.
La data de 2 februarie 2015 reclamantele P. A. şi D. I., au depus la dosar note de şedinţă prin care reiterează , in principal, cele menţionate in cererea de chemare in judecata si in răspunsul la intampinarile formulate in cauza, si invederează instanţei că în ceea ce priveşte incuviintarea si administrarea probatoriului in cauză înţeleg sa solicite incuviintarea probei cu înscrisuri, iar, in ceea ce priveşte proba testimoniala cu martori si interogatoriul paraţilor, solicita instanţei să ia act ca nu mai solicită in mod expres aceste doua probe, ci numai in situaţia in care instanţa de judecata ar considera ca proba testimoniala, si interogatoriu sunt utile si concludente pentru lămurirea tuturor aspectelor cauzei.
In situaţia in care si la acest termen de judecata, se va constata nelegalitatea procedurii de citare a pârâţilor, iar aceasta neregularitate nu va fi complinită prin prezenta lor in fata instanţei, solicita instanţei aplicarea unei sancţiuni judiciare persoanei însărcinate cu efectuarea procedurii de citare conform art. 187 alin 1 pct 2 lit h NCPC intrucât îndatoririle sale au fost îndeplinite defectuos pârâţii vând cunoştinţa despre existenta procesului de fata si despre termenele de judecata stabilita. Consideram ca dispoziţiile articolului mai sus amintit, care arată că ca „Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul astfel : cu amendă judiciară ră de ia 50 lei la 700 lei: h) cauzarea amânării către cei însărcinat cu îndeplinirea actelor de procedura" sunt aplicabi e in prezenta cauza, fiind evident faptul ca tergiversarea judecaţii de către pârâţi prin refuzul de semnare de primire a citaţiilor, precum si lipsa menţiunilor corespunzătoare acestui fapt pe care agentul procedural era obligat sa le facă, profita excluşi / paraţilor si prelungesc inutil judecarea cauzei.
Pe fondul cauzei, in cazul in care instanţa va considera ca dosarul se află în stare de judecată , solicita amânarea pronunţării pentru a le da posibilitatea depunerii de concluzii scrise.
Ulterior , la data de 25 februarie 2015 Comisia Locală de fond Funciar din cadrul primăriei Drăgăneşti Olt adresa nr 14016/24.02.2015 la care au fost anexate copiile lizibile ale cererilor de reconstituire formulate de ceilalţi moştenitori ai lui E. B. F. .
Cu privire la elucidarea situaţiei de fapt au fost comunicate următoarele: Cerere de reconstituire au făcut toti moştenitorii autorului de rol E. F. , atat in nume propriu , cat si prin cererea comuna cu nr. 1513/19.09.1991; Domnul E. N., a mai depus o cerere de reconstituire in data de 03.03.1991, fara ca nr. de inregistrare sa fie lizibil; cu nr. 1513/19.09.1991 a fost inregistrata cererea lui E. I. alături de E. T. , E. N., E. V., E. D., P. A.;cu nr. 1513/19.03.1991 a depus cerere de reconstituire dl E. V.;cu nr. 1513//19.03.1991 a depus cerere dl E. F. T.; cu nr. 1516/18.03.1991 a depus cerere dl E. F. I.;cu nr/3.03.1991 a depus cerere dl E. F. N.; cu nr. 1517/18.03.1991 a depus cerere d-na P. A. ;cu nr. 1704/20.03.1991 a depus cerere dl. E. D. Ulterior au fost intocmite Anexele Legii 8/1991 , Adeverinţa nr. 201776/22.01.1993 si fisa premergătoare titlului de proprietate .
Drept temei pentru emiterea T P. nr. 7906/71 din 09. 12.1996 a fost registrul agricol din anul 1959-1963 , fila 136 voi. 5 autor de rol E. B. F.
Se arată că după observarea actelor in cadrul şedinţei de comisie de fond funciar din data e 19.11.2014 , s-a constatat faptul ca , din eroare , pe fisa premergătoare , au fost trecuţi si au semnat doar patru fraţi, din cei sase care au depus cereri, respectiv: Tudor, Dan, Ilie si Vasile, lipsind cei doi - Nicolae si Ana. ;pe Adeverinţa nr. 201776/22.01.1993 ce ţinea loc de dovada pana la eliberarea titlului de proprietate ,apar doar trei fraţi, respectiv D., T. si V. , fara I., A., si N.; pe Anexa nr. 3 , apar de asemenea trei nume , respectiv T., D., V. , fara I. , A., si N.. Drept temei pentru emiterea Titlului de proprietate nr. 7906/71 din 09.12.1996 a fost registrul agricol din anii 1959-1963 fila 136, voi. 5 autor de rol, E. B. F. , unde se vede clar ca erau trecuţi :1 . E. F. -cap gospodărie, E. D. soţie , D. , I. si A. copii, fara ceilalţi trei fraţi – T., V. si N..
Apreciază ca aceste erori au apărut din cauza volumului mare de lucru pe care 1-a avut Comisia locala de la acea vreme , faptul ca unii dintre fraţi au făcut mai multe cereri, atat in nume propriu, cat si cererea comuna , de aici putând sa fie analizata greşit situaţia , au semnat fisa cadastrala doar cei patru fraţi, fiind de acord cu lipsa celorlalţi fraţi de pe fisa ,de pe Anexa , se pare ca nu au existat nemulţumiri la acea vreme , pentru ca erau doar trei fraţi trecuţi, pentru a se mai putea indrepta situaţia la timp. Dupa 20 de ani, TP. nr. 7906/71 din 09/12/1996 a intrat in circuitul civil conform S.C. nr.816/2011 emisa de Judecătoria Caracal prin partajarea judiciara voluntara a suprafeţelor din TP. nr.7906/71, si prin contractele de vânzare cumpărare încheiate ulterior de către moştenitori.
La această adresă au fost anexate copiile cererilor de moştenitori privind reconstituirea dreptului de proprietate filele 210-225 dosar.
La data de 2 martie 2015 instanţa a amânat pronunţarea cauzei la data de 9 martie 2015 în vederea depunerii de concluzii scrise de către reclamante.
La data de 5 martie 2015 reclamantele Panciu Ana şi D. I., au formulat la dosar concluzii scrise prin care au solicitat instanţei de judecata admiterea cererii de chemare in judecata asa cum a fost formulata si, pe cale de consecinţa, :
1.să se constatate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 7906/71 emis pe numele numiţilor E. I., E. T., E. V. Şi E. F. D. .
2.obligarea pârâtei Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt la eliberarea unui nou titlu de proprietate care să includă pe lângă pârâţii E. I., E. T., E. V. Şi E. F. D. şi pe subsemnaţii P. A. Şi E. N. (decedat), în calitate de moştenitori ai autorului E. B. F. .
Din actele şi lucrările dosarului instanţe reţine următoarea situaţie de fapt:
Reclamantele P. A. şi D. I., au chemat în judecată pe pârâţii Comisia Locală De Fond Funciar Drăgăneşti Olt, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt, şi pârâţii E. D., E. A. , E. M.,B. T. , E. I., E. F., C. A. , E. V. şi E. V. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să se constatate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 7906/71 emis pe numele numiţilor E. I., E. T., E. V. şi E. F. D. şi să oblige pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt la eliberarea unui nou titlu de proprietate care să includă pe lângă pârâţii E. I. E. T., E. V. şi Ene F. Dan şi pe subsemnaţii P. A. şi E. N. (decedat), în calitate de moştenitori ai autorului E. B. F. . Precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta P. A. este fiica autorului E. B. F. aşa cum reiese din actele de stare civilă anexate prezentei cereri motiv pentru care este îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma tatălui său.
Reclamanta D. I. este moştenitoarea autorului E. B. F. în calitate de descendent grad II deoarece tatăl său E. N. a decedat la data de 15.11.2006 fiind fiul autorului E. B. F. solicitând astfel includerea in T.P a fiului acestuia E. N. în prezent decedat însă în viaţă la data reconstituirii dreptului de proprietate.
Reclamantele au susţinut că au convenit împreună cu pârâtul E. T. ca acesta din urmă să formuleze cerere de reconstituire şi în num ele acestora însă pârâtul nu a respectat convenţia de mandat încheiat , aceasta fiind situaţia şi în cazul numitului E. I. care a aflat ulterior că numitul E. T. a formulat cerere de reconstituire fără a-l include şi pe acesta în cererea de reconstituire. Numitul E. I. a solicitat astfel primăriei să fie inclus pe titlul de proprietate în calitate de moştenitor al autorului E. B. F. , fiind descendent gradul I.
Întrucât E. T. şi E. F. D. au decedat reclamantele au solicitat introducerea în cauză a moştenitorilor acestora, respectiv pârâţii în cauză.
În drept au fost invocate prev art III din Legea 169/1997.
Pârâtul E. D. prin întâmpinare a ridicat excepţia inadmisibilităţii acţiunii având în vedere încadrarea în drept a cererii de chemare în judecată respectiv art III din Legea 169/1997 precum şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune rap. la data emiterii titlului de proprietate.
În subsidiar pârâtul a solicitat ca acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată întrucât litigiul din prezenta cauză constă în stabilirea persoanelor care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate dar si a celor care au contestat în termenul legal Hotărârile Comisiei de aplicare a legii Fondului Funciar a şi a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate.
Comisia orăşenească de Aplicare a legii Fondului Funciar Drăgăneşti Olt a solicitat prin întâmpinare respingere a acţiunii pe cale de excepţie susţinând că acţiunea este inadmisibilă întrucât reclamantele nu au parcurs procedura specială de reconstituire a dreptului de proprietate iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată motivat de faptul că la emiterea T.P s-au avut în vedere prev Legii 18/1991 precum şi documentele din care a rezultat suprafaţa de teren agricol pe care a deţinut-o autorul E. B. F. la rolul său agricol. De asemenea a susţinut că terenul a intrat în circuitul civil urmând ca instanţa să se pronunţe cu privire la nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate.
In baza rolului activ , instanţa a înaintat adresă către Comisia Orăşenească de Aplicare a legii 18/1991 cu modificările ulterioare, fila 196 dosar, iar din adresa cu nr 14016 din data de 24.02.2015 rezultă că cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au făcut toţi moştenitorii de rol ai aut E. B. F. atât în nume propriu cât şi prin cererea comună nr 1513/19.091991( filele 205-206 dosar) fiind anexate şi copiile cererilor formulate în baza Legii 18/1991 de către moşt. Aut. E. B. F. filele 210-225 dosar.
În ce priveşte excepţia lisei calităţii de reprezentant invocată de reclamanţi referitoare la întâmpinarea formulată de pârâtul E. D., instanţa urmează să o respingă ca neîntemeiată , , având în vedere că la dosar la fila 100 se află împuternicirea avocaţială seria OT nr 14454/28.11.2014 pentru asistenţă şi reprezentare juridică a acestuia de către dl avocat Stroe Ciprian.
Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtul E. D. instanţa urmează să respingă această excepţie ca neîntemeiată deoarece în şedinţa publică din data de 2 martie 2015 instanţa a pus în discuia părţilor încadrarea în drept a cererii de chemare în judecată rap la prev Legii 18/1991 precum şi ale legii 69/1997 .
Într-adevăr în speţă nu sunt aplicabile prev art III din legea 169/1997 însă acţiunea reclamantelor este întemeiată având în vedere disp. art 8 şi 13 din Legea 18/1991.Astfel potrivit art 8 alin 1 din Legea 18/1991 „ stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul Cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept”
În conf cu prev alin 2 al art mai sus menţionat „ de prevederile legii beneficiază membri cooperatori care au adus pământ în Cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta , precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora , membri cooperatori care au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.”
Având în vedere prev alin 3 al aceluiaţi articol rezultă că “ stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana îndreptăţită potrivit prezentei legi şi de maximum 10 ha de familie echivalent arabil”
În baza disp art 13 din Legea 18/1991 referitor la moştenitori aceştia sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil fiind socotiţi repuşi în drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce le-au aparţinut autorului lor.
Instanţa va respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de Comisia Orăşenească de aplicare a Legii 18/1991 Drăgăneşti Olt având în vedere motivele mai sus expuse respectiv disp art 8 şi 13 din Legea 18/1991 precum şi faptul că pârâta Comisia Orăşenească de aplicare a Legii 18/1991 nu-şi poate invoca propria culpă ca urmare a nesoluţionării în mod corect şi legal a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de reclamanta P. A. precum şi de E. N. reprezentant prin reclamanta D. I. , fiica acestuia.
În condiţiile depunerii cererilor în termenul legal Comisia Orăşenească de aplicare a Legii 18/1991 Drăgăneşti Olt avea obligaţia să întocmească actele premergătoare emiterii titlului de proprietate pe numele tuturor moştenitorilor care au formulat cererei în termenul legal prev de Legea 18/1991 întrucât reclamanta P. A. precum şi E. N. în prezent decedat reprezentat de D. I. erau persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului lor E. B. F. , iar dreptul de proprietate al acestora nu putea fi ştirbit având în vedere prev art 44 din Constituţia României potrivit căruia” Dreptul de proprietate precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege indiferent de titular.”
Instanţa va respinge excepţia prescipţiei dreptului material la acţiune ca ramăsă fără obiect ca urmare a respingerii excepţiei inadmisibilităţii acţiunii invocate de pârâtul E. D. cât şi Comisia Orăşenească de aplicare a Legii 18/1991 Drăgăneşti Olt nefiind invocate motive de nulitate relativă, obiectul acţiunii fiind constatatrea nulităţii absolute a titlului de proprietate .
În consecinţă instanţa urmează să admită acţiunea reclamantelor împotriva pârâţilor , prin nulitate înţelegându-se o sancţiune de drept civil , care suprimă, în măsâura stabilită prin hotărâre judecătorească, efcetel actului juridic, potrivnice scopului urmărit de dispoz legale referitoare la condiţiile sale de validitate. Nulitatea absolută are un caracter imprescriptibil putând fi invopcată oricând fie pe cale de acţiune fie pe cale de excepţie.
Astfel instnaţa va constata nulitatea absolută parţială a T.P nr 7906/71 emis pe numele numiţilor E. I. , E. T. , E. V. şi E. F. D. în calitate de moştenitori legali ai autorului E. B. F. şi va obliga Comisia Orăşenească de aplicare a Legii 18/1991 Drăgăneşti Olt să întocmească o nouă documentaţie în vederea emiterii titlului de proprietate care să includă pe lângă persoanele menţionate în titlu de proprietate ca moştenitori ai autorului E. B. F. şi pe numiţii P. A. şi E. N. (decedat în prezent) în calitate de moştenitori ai autorului E. B. F. , pe care să o înainteze la Comisia Judeţeană Olt în vederea emiterii unui nou titlu de proprietate .
Instanţa va obliga Comisia Judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate din cadrul Prefecturii Olt să emită un nou titlu de proprietate în care să fie incluse pe lângă persoanele menţionate pe titlul de proprietate şi pe numiţii P. A. şi E. N. ( în prezent decedat) în calitate de moştenitori ai autorului E. B. F. .
Instanţa va lua act act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, acesta urmând să fie solicitate pe cale separată.
Postat 31.03.2015
Judecătoria Craiova
Fond funciar.Legalitatea Ordinului Prefectuluif
Judecătoria Costești
fond funciar
Tribunalul Gorj
Fod funciar. Reconstituire drept de proprietate.
Judecătoria Iași
Reconstituirea dreptului de proprietate sub forma acordării de despăgubiri or teren cu un alt amplasament în condiţiile art. 36 (5) din Legea nr. 18/1991
Tribunalul Iași
Actiune in nulitatea titlului de proprietate- calitate procesuala activa conferita de validarea cererii de reconstituire, fara a fi necesara si punerea in posesie