Fond Funciar

Sentinţă civilă 7228 din 26.11.2013


DOSAR NR. 11636/55/2013

Acţiune în anularea unui plan parcelar al comunei. Lipsă de interes.

Prin plângerea înregistrată la această instanţă, petentul A, în contradictoriu cu intimaţii SC B SRL, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C şi Primăria Comunei C, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să constate nulitatea absolută şi să dispună anularea actului „plan parcelar ... Comuna C, Localitatea D, Judeţul Arad” pentru neîndeplinirea condiţiilor legale privind întocmirea planului parcelar atât anterioare cât şi la momentul întocmirii, act executat de SC B SRL pentru beneficiarul Primăria comunei C şi avizat de Comisia de fond funciar a comunei C şi de Primarul comunei C.

În motivare, petentul a arătat că pe rolul Judecătoriei Arad se află dosarul nr. ... având ca obiect acţiune în revendicare imobil-teren situat în extravilanul comunei, părţile din litigiu fiind reclamantul din prezenta cauză, având calitatea de reclamant şi numitul E, în calitate de pârât.

La solicitarea instanţei, în faza probatorie în cadrul dosarului respectiv, prin adresa nr. ..., Primăria comunei C a pus la dispoziţia instanţei planul parcelar întocmit de pârâta SC B SRL, vizat de Comisia locală de fond funciar, realizat conform Ordinului 415/2009, în adresa respectivă făcându-se menţiune şi despre excedentul de suprafaţă de 3928 mp înscrişi în acel plan parcelar. Petentul susţine că realitatea privind suprafaţa excedentară pusă la dispoziţia Primăriei comunei C este de 4963 mp, aşa cum rezultă dintr-o altă variantă de plan parcelar pentru aceeaşi tarla şi parcelă, executantul fiind acelaşi, respectiv SC B SRL cât şi beneficiarul.

Petentul este proprietarul tabular din anul 2007 al imobilului – teren extravilan situat în sat D comuna C, jud. Arad, înscris în CF nr. ..., în suprafaţă de 17900 mp, iar E este proprietar al terenului extravilan situat în sat D comuna C, jud. Arad, înscris în CF nr. .... Suprafaţa de teren a petentului este în suprapunere cu suprafaţa de teren a numitului E, iar acesta din urmă cultivă de 2 ani suprafaţa de teren. Această situaţie litigioasă a fost adusă la cunoştinţa Primăriei C încă din luna iunie 2012.

Petentul apreciază că actul denumit „plan parcelar ... Comuna C, Localitatea D, Judeţul Arad” realizat în scopul întabulării conform Ordinului 415/2009 executat de societate de specialitate şi recunoscut de UAT Primăria comunei C nu îndeplineşte condiţiile legale de a fi un act valid, deoarece la emiterea sa au fost încălcate normele imperative legale. Astfel, petentul apreciază că s-au încălcat de către Comisia locală de fond funciar dispoziţiile art. 5 lit. c), lit. f), lit. h), lit. i) din HG 890/2005, întrucât nu a existat o hotărâre a acesteia prin care să se propună validării Comisiei judeţene proiectul de parcelare în discuţie şi lipseşte avizul Comisiei judeţene privind hotărârea de proiect de plan parcelar privind tarlaua ... de pe raza satului D.

Raportat la acestea, petentul apreciază că acest act nu este valid, întrucât lipseşte consimţământul exprimat al proprietarilor la efectuarea măsurătorilor privind planul parcelar ce trebuia înscris în procesul-verbal de vecinătate, astfel că măsurătorile efectuate şi limitele cuprinse în planul parcelar nu reflectă realitatea din teren; nu a fost respectată procedura privind convocarea tuturor proprietarilor din parcela ... (art. 25 alin. 3 lit. a) din Ordinul 634/2006 cu modificări); lipseşte procesul-verbal de vecinătate, conform art. 11 lit. c) din Ordinul nr. 634/2006; nu există încunoştiinţarea în scris, cu confirmare de primire a Comisiei locale de fond funciar a comunei C cu privire la data punerii în posesie către deţinătorii actuali sau persoanele proprietare ale suprafeţelor din tarlaua ... sau parcela ..., aşa cum se prevede în art. 72 şi art. 73 din HG nr. 890/2005; planul parcelar pentru tarlaua ... nu a fost recepţionat şi avizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad; planul parcelar nu cuprinde întreaga tarla nr. ... situată în extravilanul comunei.

Faţă de acestea, petentul a arătat că acest act intitulat „plan parcelar ... Comuna C, Localitatea D, Judeţul Arad” îi creează prejudicii serioase prin pierderea unei suprafeţe din terenul de 17900 mp proprietatea sa, deoarece până la această dată nu a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească şi nu a respectat normele legale în materie, apreciind astfel că se impune a fi anulat.

În drept, petentul a invocat Ordinul nr. 415/2009, Ordinul nr. 785/2011, Ordinul nr. 134/2009, HG 890/2005, Ordinul nr. 634/2006.

Intimata SC B SRL a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, cu motivarea că nu este beneficiarul lucrării, nu este proprietara vreunei suprafeţe de teren menţionate în planul parcelar a cărui nulitate se solicită, nu este un organ sau instituţie cu atribuţii similare celor avute de Comisia locală de fond funciar şi nici nu îi este afectat patrimoniul în niciun fel prin anularea sau neanularea planului parcelar, raporturile sale fiind cu proprietarul care i-a solicitat efectuarea lucrării, iar nu cu reclamantul.

De asemenea, intimata a invocat excepţia lipsei de obiect a acţiunii şi excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii, precizând că în ceea ce priveşte parcela ... la care se face referire au fost întocmite trei planuri parcelare din care Comisia locală de fond funciar C să poată alege o variantă pe care o consideră mai potrivită pentru buna administrare a terenurilor aflate la dispoziţia sa. Din cele trei variante, una dintre ele prevedea un drum de exploatare la marginea parcelei, iar în această variantă excedentul de suprafaţă/rezerva aflată la dispoziţia Comisiei locale era de 3928 mp, iar în varianta fără drum la marginea parcelei rezerva era de 4963 mp. Diferenţa dintre cele două parcele este dată tocmai de suprafaţa drumului. În cele din urmă comisia a acceptat şi adoptat planul parcelar cu drum de exploatare la marginea parcelei.

Repoziţionarea parcelei proprietatea petentului care s-a făcut ca urmare a planului parcelar a căruia anulare o solicită s-a anulat. Ca urmare a unui demers judiciar făcut de către reclamant în faţa organelor de cercetare penală s-a constatat că reclamantul nu şi-a dat acordul pentru repoziţionarea parcelei sale de teren, respectiv că semnătura sa de pe documentaţia respectivă fusese falsificată de către E.

Urmare a acestei constatări, OCPI a revenit asupra repoziţionării efectuate, parcela revenind la situaţia anterioară în care poziţiile ... şi ... se suprapun. Astfel, planul parcelar a căruia anulare se cere a devenit caduc.

Intimata apreciază că indirect, reclamantul a recunoscut corectitudinea lucrării de repoziţionare prin faptul că atunci când a înscris în cartea funciară parcela ... care îi aparţine, a lipit-o de parcela ... proprietatea lui E, astfel cum era ea amplasată după repoziţionare. Dacă atunci aprecia că repoziţionarea nu este corectă trebuia să nu accepte înscrierea în cartea funciară a parcelei ... prin lipirea ei de parcela ..., întrucât lipind parcela sa de una poziţionată greşit, automat şi parcela sa devine poziţionată tot greşit.

Practic, refuzul reclamantului de a se realiza repoziţionarea este unul abuziv şi discreţionar, însă ea nu s-a putut realiza fără acordul său.

Intimata a mai arătat că planul parcelar a cărui anulare se solicită nu mai este de actualitate şi nici în vigoare. Ulterior, acesta a fost înlocuit cu unul nou, cu ocazia înscrierii în cartea funciară a porţiunii din sudul parcelei ..., respectiv ... în suprafaţă de 8241 mp.

În aceste condiţii, intimata apreciază că acţiunea este lipsită de obiect, din moment ce se tinde la anularea unui act care oricum nu mai produce efecte întrucât a fost înlocuit cu un altul, fiind astfel lipsit de orice efect, chiar în lipsa anulării.

De asemenea, acţiunea este lipsită de interes, întrucât prin această acţiune reclamantul nu poate obţine un beneficiu juridic ca urmare a unei eventuale admiteri a acţiunii. Astfel, dacă s-ar admite acţiunea şi s-ar anula planul parcelar atunci acesta ar fi lipsit de efecte, lucru ce deja se întâmplă atât prin înlocuirea sa cu un alt plan parcelar, cât şi prin faptul că OCPI a revenit asupra repoziţionării parcelei proprietatea reclamantului.

În drept, intimata şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205, art. 255, art. 258, art. 265 şi urm., art. 309, art. 327, art. 330, art. 351 Cod procedură civilă şi celelalte dispoziţii legale menţionate în cuprinsul întâmpinării.

Prin răspuns la întâmpinare, petentul a solicitat respingerea excepţiilor invocate de intimată, apreciind că aceasta are calitate procesuală pasivă, raportat la prevederile Legii nr. 7/1996 şi Ordinului nr. 634/2006.

Cu privire la excepţia lipsei obiectului acţiunii şi excepţia lisei de interes, petentul a arătat că planul parcelar a cărui nulitate o solicită este un act ulterior introducerii acţiunii civile în revendicare şi ulterior procesului penal şi nu vizează procesul penal şi repoziţionarea parcelelor. Obiectul acţiunii sale este constatarea nulităţii absolute şi anularea actului „plan parcelar ... Comuna C, Localitatea D, Judeţul Arad” pentru neîndeplinirea condiţiilor legale privind întocmirea planului parcelar atât anterioare, cât şi la momentul întocmirii. Acest act ar produce efecte juridice şi în afara cadrului procesual la care a făcut referire în acţiune, dar având în vedere finalitatea acestuia şi importanţa naţională, petentul apreciază că are efecte de interes public.

Interesul public vizează şi interesul petentului privind solicitarea de a anula acest act, întrucât cele două suprafeţe de teren sunt suprapuse, iar vecinul său îi încalcă dreptul de proprietate.

Intimatele Primăria comunei Vinga şi Comisia locală de fond funciar Vinga au formulat întâmpinare, prin care au arătat că reclamantul doar susţine şi nu dovedeşte lipsa consimţământului exprimat de proprietari la efectuarea măsurătorilor, fie că aceştia se înscriu în parcelă sau sunt vecini cu ea.

Fără indicarea vecinilor şi a proprietarilor din parcelă nu se poate verifica dacă intimata SC B SRL a încălcat sau nu procedura de măsurare şi de stabilire a limitelor ce trebuie să reflecte realitatea din teren.

Intimata Comisia locală de fond funciar C nu a încălcat dispoziţiile HGR 890/2005 cu privire la punerea în posesie a deţinătorilor actuali şi a avizat planul parcelar pentru tarlaua ... conform adresei nr. ..., întrucât acest plan parcelar  fost însuşit de OCPI şi suprafaţa de 3928 mp este proprietatea Comunei C. Afirmaţia că planul parcelar nu cuprinde întreaga tarla nr. ... în extravilanul comunei nu este susţinută de dovezi, reclamantul fiind dator să probeze această afirmaţie.

În drept, intimaţii şi-au întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 201 şi art. 205 Cod procedură civilă combinat cu art. 237 Cod procedură civilă.

Analizând excepţia lipsei de interes invocată de intimata SC B SRL, instanţa consideră  următoarele:

Potrivit art. 33 din noul Cod de procedură civilă  „Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara”.

În literatura de specialitate interesul a fost definit ca fiind folosul practic urmărit de reclamant prin promovarea acţiunii în justiţie.

Planul parcelar reprezintă un document tehnic ce poate fi utilizat de către Comisiile locale sau Comisiile judeţene în procedura de constituire sau de  reconstituire a dreptului de proprietate. Atâta timp cât un plan parcelar nu a stat la baza emiterii unui act de constituire sau de reconstituire a dreptului de proprietate în cadrul procedurilor funciare, respectivul document topografic nu este susceptibil de a vătăma drepturile sau interesele vreunei persoane. De altfel, actul care poate aduce atingere drepturilor sau intereselor unei persoane nu este planul parcelar ci actul de constituire sau de reconstituire care valorifică informaţiile cuprinse în planul parcelar.

În acest context, în condiţiile în care nu a fost emis, în baza planului parcelar, niciun act specific procedurilor funciare, petentul nu justifică niciun interes în formularea prezentei acţiuni.

Pentru aceste considerente şi în baza dispoziţiilor legale antemenţionate instanţa va respinge acţiunea formulată.

Domenii speta