Revendicare imobiliara

INSTANTA

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., a adoptat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de 22.10.2012 sub numar de dosar X/2012 reclamanta V V a chemat in judecata pe paratii S G, S A si S L, solicitandurmatoarele:

- paratii sa fie obligati sa-i lase in deplina proprietatea si posesie suprafata de 20-30 m.p. pe care o ocupa fara drept din proprietatea sa, teren situat in B, str. I R, X, jud. V;

-sa - i restituie suma platita cu titlu de impozit pentru terenul ocupat abuziv, pentru ultimii trei ani;

-sa se stabileasca linia de hotar intre cele doua proprietatipentru delimitarea in conditii egaleacelor doua proprietati si refacerea gardului cu respectarea dispozitiilor codului civil si legea constructiilor, sub aspectul distantelor fata de perete, fereastra si inaltime;

- sa inceteze lucrarile de constructie incepute in partea din imobil deoarece nu respecta dispozitiile Legii 50-1991, republicata, fiind vorba de un imobil cu pereti comuni, iar prin lucrarile efectuate pun in pericol existenta constructiilor, precum si viata sa si a fiicei sale;

- cheltuieli de judecata.

In fapt, reclamanta a aratat caa fost casatorita cu paratul S G, iar prin Sentinta civila X/14.11.2004 a Judecatoriei B s-a desfacut casatoria prin divort. Prin Sentinta civila nr. X/1.05.1997, Judecatoria B a admis cererea de partaj de bunuri comune sia luat act de tranzactia incheiata intre pati. Conform tranzactiei, casa de locuit care are doua intrari si terenul aferent cu suprafata de 250 m.p.a fost impartita in doua loturi: ea a primit lotul sau format din doua camere, un hol, o bucatarie, 1-2 din podul casei, beciul si terenul cu suprafata de 125 m.p.. Paratul S G a primit lotul sau format din o camera, un hol, o bucatarie, un sopron, garajul si teren cu suprafata de 125 m.p. teren. Sustine ca, in mod tacit, deoarece ea nua putut sa foloseasca beciul,care este pe terenul paratului, acesta a lasat-o si a folosit intreg podul casei. Intre cele doua loturi nu s-a trasat o linie de hotar, dar in timp, paratula inaltat un gard pe unde a dorit el, iar pentrua evita scandalurile nu a facut proces de granituire pana acum. Arata ca intre timp si-a refacut viata cu o alta femeie, iar copii acesteia, in persoana paratilor S A si S L care locuiesc cu el, au inceput sa faca modificari la casa, in senul de a demola acoperisul de pe partea lor de casa, intentionand sa construiasca o mansarda. Prin inceperea lucrarilor, fara respectarea dispozitiilor legale, paratii au afectat structura casei care este veche si construita din lut, structura care nu permite ridicarea unei mansarde. Sustine ca paratii ocupa in mod abuziv terenul proprietatea sa de aproximativ 20- 30 m.p. si nu doresc sa-l elibereze.

In drept, reclamantaa invocat dispozitiile art. 563, art. 560, art. 566 C. Civ. ( art. 480-482 Vechiul cod civil), art. 62, art. 614-616 C.civil si art. 610+615 din Vechiul cod civil, dispozitiile Legii 50/1991, reactualizata.

Prin precizarile depuse la dosar la fila 23, reclamantaa aratat ca:

- renunta la judecarea capatului nr. 4 de cerere, deoarece parasii au incetat lucrarile de constructie dupa data introducerii actiunii;

- cu privire la capetele 1, 3 si 5 doreste sa se judece in contradictoriu cu toti paratii mentionati;

- in ceea ce priveste capatul nr. 2 doreste sa se judece in contradictoriu cu S G

In sedinta publica din data de 10.12.2013 (fila 207) reclamantaaratat ca isi mareste catimea obiectului cererii in sensul ca revendica suprafata de 35 m.p. detinuta de parati.

Actiunea a fost legal timbrata cu 19 lei+ 171 lei taxa judiciara de timbru, potrivit art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si cu timbru judiciar mobil in valoare de 3,30 lei, in temeiul art. 1 si 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

B. Apararile formulate

1. Paratii S A si S L au aratat ca sunt de acord cu rezolvarea actiunii pe cale amiabila.

2. Paratul S G, prezent in fata instantei la termenul din data de 15.01.2013 ( fila 50),aaratat ca nu locuieste in imobil, ci in localitatea C de jos, din anul 2002. Dupa partaj, in imobil au ramas bunuri de care s-a folosit reclamanta cum ar fi: partea din spate a casei, un garaj si un WC. De asemenea, arata ca nici reclamanta nu locuieste in imobil.

Prin inscrisul depus la dosar la fila 51, paratul a aratat ca, cu ocazia partajului,a primit o camera bucatarie, hol, sopron, care nu erau terminate. Reclamanta nu mentioneaza ca, in urma partajului, i-a ramas si WC+ul cu conditia de a fi folosit si de el, in comun. Din cauza reclamatiilor formulate de reclamanta, nua mai folosit WC+ul. Desi acesta era comun, reclamanta a insistat ca el sa-l nu-l mai foloseasca. Beciul nu este folosit de reclamanta, iar pentruajunge la el, trebuie saintre prin planseu. Asa cm doreste reclamanta sa faca impartirea, el nu ar mai avea cum ajunge la garaj din calea publica. Gardula fost facutcu inaltime de 1 metru, din cauza ca, reclamantei. Arata ca sustinerile reclamantei cu privire la acoperis nu corespund adevarului.

Paratul a solicitat sa se dispuna sa aiba o cale de acces din nou la WC care ii apartine din acte.

Paratul solicita sa fie retribuit cu suma de bani reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a WC, pentru careclamanta a folosit WC, singura de aproximativ 5 ani.

De asemenea, paratul a solicitat caca parata sa fie obligata la suma de 800 lei reprezentand contravaloarea materialelorsi a manoperei folositepentru ridicarea unui WC si magazia de lemne, in ipoteza in care acestea vor cadea in lotul reclamantei.

Prin precizarile depuse la dosar la filele 52, respectiv 58, paratularatat ca dupa partaj a avut diverse probleme cu reclamanta, aceasta aducandu-i acuze nejustificate. Imobilul care i-a revenit dupa partaja fost instrainat catre paratii S A si S L.La vanzare nu a putut trece si WC-ul, intrucat nu ii apartine in totalitate, fiind in comun cu reclamanta. Arata ca nu a vandut decat partea sa, de 125 mp? plus o camera si bucatarie,un sopron care protejeaza partea sa din casa. Sustine ca la partea sa din casa a efectuat imbunatatiri. Arata ca isi majoreaza pretentiile privind magazia de lemne si Wc de la suma de 800 lei la suma de 1.000 lei. Sustine ca desi la primul termen, reclamanta si-a manifestat disponibilitatea de a solutiona litigiul pe cale amiabila, in realitate, reclamanta nu a vrut sa stea de vorba cu paratii.

Arata ca a edificat un WC si o magazie pentru care a folosit lemne, ciment, inlocuitori si capac.

C. Intampinare la cererea reconventionala

Reclamanta a solicitat respingerea cererii reconventionale (Fila 74), intrucat tranzactia incheiata de parti prin Sentinta civila nr. X/1997 nua tinut cont de amplasarea constructiilor. Astfel WC solicitat de parat era amplasat pe lotul reclamantei, iar beciul reclamanteipe lotul paratului. Sustine ca in mod tacit din anul 1997au acceptat situatia de fapt, WC-ul nefiind folosit de parat, iar beciul nefiind folosit de reclamanta. In timp ce beciul exista si poate fi folosit de parat, WC-ul nu mai exisa si nu a fost folosit de reclamanta.

D. Probe

Reclamanta a depus la dosarcopii de peurmatoarele inscrisuri: acte de stare civila, Sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul nr. X-1997, plan de amplasare a imobilului, autorizatie pentru executare de lucrari, adresa nr. 16151 din data de 18.10.2012 emisa de primaria B, cont fiscal-detaliat pe matricola situatiela data de 31-.10.2010, chitanta de plata a impozitului.

Paratii au depus la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri: Contract de vanzare cumparare cu clauza de uzufruct viager autentificat sub nr. 2921 din data de 23.07.2010 la Biroul Notarului Public X, incheierenr. 6408 din data de 23.06.2010 emisa de Oficiul de Cadastru si Publicitatea imobiliara V, extras de carte funciara,documentatie cadastrala,releveu locuinta C1, Sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul nr. X-1997, acte medical, tranzactia,Titlul de proprietatenr. 142/36493 din data de 06 iulie 1997-fila 152, Ordinul nr. 463 din data de 27.11.2009-fila 153.

La solicitarea instantei a fost depus la dosar referatul Biroului arhiva a Judecatoriei B-fila 151.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse la dosar si proba cu interogatoriul reclamantei, raspunsurile la interogatoriu fiind atasate la dosar la fila 203+204, proba cu interogatoriul paratilor raspunsurile la interogatoriu fiind atasate la dosar la fila 94, 95, 202, proba testimoniala cu martoriiX (fila 97)- pentru reclamantasi martorii X G (fila 96),X (fila 128)- pentru parati.

In cauza a fost efectuata expertiza tehnica in specialitatea constructii, raportul de expertiza fiind depus la dosar la fila 116+127,supliment de expertiza‚ la filele 167-170,supliment de expertiza - filele 192+193, supliment de expertiza - la filele 218-219 .

II. In fapt:

Reclamanta V V si paratul S G au fost soti.

Potrivit Titluluide proprietate nr. 142/36493 din data de 06.07.1976 (fila 152), S G si (V) S V au dobandit dreptul de proprietate asupra unei locuinte compusa din patru camere si hol, in suprafata construita de 75 m.p. situata in B, str. X., X si dreptul de folosinta asupraterenului cu suprafata de 250 m.p. in indiviziune, in baza Deciziei nr. X/172 a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului B.

Prin Sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997, Judecatoria Ba luat act de tranzactia incheiata intre S G si V V, cu privire la bunurile comune dobandite in timpul casatoriei, astfel: reclamantei V V i se atribuie partea din fata a imobilului casa de locuit compusa din doua camere, hol, bucatarie, podul pe jumatate si125 m.p. cu tot cu constructie, bunuri mobile sibeciul, la care isi va face intrarea. ParatuluiS G i s-a atribuit, partea din spate, o camera, un hol si o bucatarie neterminata, un sopron, garajul si 125 m.p. teren.Potrivit tranzactiei, WC-ul a ramas comun.

Prin Ordinul nr. 463 privind trecerea in proprietatea privata a domnului S G aterenului ce a fost atribuit in folosinta pe durata existentei constructiei, din data de 27.11.2009, a Prefectului Judetului V, s-a dispus ca terenul cu suprafata de 125 m.p. situat in B, str. I R, X va trece in proprietatea privata a domnului S X.

Imobilula fost inscris in cartea funciara nr. 71906, cu nr. cadastral 71906, pe numele S G, in baza incheierii nr. 6408 din data de 23.06.2010 emis de Oficiul de Cadastru si publicitate Imobiliara V.

Prin contractul de vanzare cumparare cu clauza de uzufruct viager autentificat sub nr. 2921 din data de 23.07.2010 la Biroului Notarului Public X, paratul S G a transmis paratilor S A si S L, dreptul de proprietate asupra imobilului situat in B, str. I R, X, jud. V intre vecinii: X si domeniul privat al municipiului B, la sudX, la Vest- V V si str. I R, compus din casa de locuit cu numarul de identificare corp cladire 71906-c1, cu trei camere si hol construita din valatuci cu suprafata utila, real masurata de 48,23 m.p. si o suprafataconstruita de 62 m.psi din terenul aferent in suprafata de 125 m.p. conform actelor de proprietate, real masurata de 126 m.p. cu numar cadastral provizoriu 71906, inscris in cartea funciara numarul 71906 a municipiului B

Imobilul teren a fost identificat prin expertiza in specialitate topografie efectuat in cauza, X(raport de expertiza - filele 155). Astfel, expertula stabilit ca locul litigiului exista suprafata real masurata, bine delimitata in teren,prin semne de hotar, de 242 m.p.

Imobilul proprietatea reclamantei V V are o suprafata real masurata de 81 m.p. fata de suprafata de 125 m.p. (121 m.p.), iar proprietatea paratuluiS G are o suprafata real masurata de 161 m.p. fata de suprafata din acte de 126 m.p., real masuratde 121 m.p., conform Anexei nr. 1 –fila 122. Beciul este amplasat pe terenul detinut de parati, iar WC-ul pe terenul detinut de reclamanta. Beciul este nefolosit, in stare de degradare, iar reclamanta nu are acces la aceasta, in timp ce WC-ul actualmente este corp comun cu baia renovata de reclamanta si nu are intrare exterioara. Hatul despartitor dintre parti trecea la data efectuarii expertizei prin punctele 10,20, 9,8,7,6,5,4,3,2 si este marcat in teren prin gard din scandura pe aliniamentul punctelor 10-20-9-8-7 si perete comun pe aliniamentul punctelor 6-5-4-3-2.

Expertul a identificat mai multe variante de granituire:

a). potrivit Anexei nr. 1 la raportul initial –fila 122, corespunzatoare situatiei actuale din teren prin care terenulproprietate paratilor intabulat in cartea funciaraeste de 125 m.p., real masurat 126 m.p,inas detine in fapt si suprafata de 35 m.p. pe care se afla amplasat beciul, iar terenuldetinut de reclamanta are osuprafata de 81 m.p,

b).Anexa nr. 2 la raportul initial-fila 122,prin care reclamanta ar detine o suprafata de 81 m.p., iar paratii o suprafata de 161 m.p.

c). Anexa nr. 1 la suplimentul de expertiza –fila 170 prin care terenul proprietatea reclamantei este de 90 m.p. iar terenul proprietatea paratilorin suprafata real masurata de 151 m.p.

d).Anexa nr. 1ala suplimentul de expertiza (fila 193) prin care terenul reclamantei are o suprafata de 121 m.p., iar terenul proprietatea paratului o suprafata de 121 m.p. Se observa canu se respecta linia zidului comun;

e). Anexa nr. 1bla suplimentul de expertiza –fila 219, prin care reclamanta ar detine suprafata de 91 m.p. teren, iar paratii ar detine 151 mp. teren-fila 219;

f). Anexa nr. 1c lasuplimentul de expertiza –fila 12 vol. II, potrivit careia reclamanta ar detine suprafata de 121 m.p. teren, iar paratii ar detine 121 mp. teren;

g). Anexa nr. 1d lasuplimentul de expertiza –fila 13, vol.II, potrivit careia reclamanta ar detine suprafata de 116 m.p. teren, iar paratii ar detine 126 mp. teren;

h). Anexa nr. ,, 1e" lasuplimentul de expertiza –fila 14, vol.II,potrivit careia reclamanta ar detine suprafata de 121 m.p., iar paratul suprafata de 121 m.p.

Cu privire la stabilirea unei cai de acces la Wc-ul aflat pe terenul reclamantei, prin expertiza s-a stat ca paratii ar avea acces la WC prin strada I R cu conditia ca reclamanta sa creeze acces prin construirea unei usi de acces prin partea de Vest a constructiei C1. Prin raspunsul la obiectiuni -fila 170, expertul a concluzionat ca din punct de vedere tehnic nu se poate executao cale de acces deoarece ar afecta peste masura suprafata de 17 m.p. din lotul reclamantei neafectata de constructii.

III. In drept sunt incidente urmatoarele dispozitii legale:

Potrivit art. 555 C. civ. proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege (alin. 1 ). In conditiile legii, dreptul de proprietate privata este susceptibil de modalitati si dezmembraminte, dupa caz (alin. 2).

Art. 563 C. civ. stabileste ca, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul (alin. 1). Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel (alin.2). Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este deplin recunoscut (alin. 3). Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile codului de procedura civila (alin. 4).

In conformitate cu art. 566 alin. 1 C. civ. paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrainat.

Art. 560 din Codul civil stabileste ca proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand in mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea.

In conformitate cu dispozitiile art.1165 din C. civ., obligatiile izvorasc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din orice alt act sau fapt de care legea leaga nasterea unei obligatii.

In ceea ce priveste cererea reconventionala, potrivit art. 969 Codcivil din 1864, conventiile legalincheiate reprezinta legea partilor, neexecutarea acestuia antrenand raspunderea contractuala a partii care nu si-a executat din culpaobligatiile contractuale.

Articolul 970 din acelasi cod, conform caruia conventiile trebuie executate cu buna-credinta.

Codul civ. din 1864, in art. 1704, tranzactia este un contract prin care partiletermina un proces inceput sau preintampina un proces ce poata sa nasca.

IV.Solutia instantei:

Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta la sectiunea situatie de fapt,instanta retine urmatoarele:

A. In ceea ceprivestecererea introductiva (actiunea in revendicare si cererea de granituire)

Actiunea in revendicare este actiunea prin care reclamantul care pretinde ca este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicita obligarea paratului, care stapaneste bunul respectiv, sa ii recunoasca dreptul de proprietate si sa ii restituie bunul.

Regula inscrisa in art. 1169 C. civ. (aplicabil prezentei cauze, potrivit art. 230 lit. a din Legea 71/2011 si art. 3 din Legea 76/2012) referitoare la sarcina probei isi gaseste aplicare si in materia actiunii in revendicare, deci, cel carepretinde ca este proprietar trebuie sa dovedeasca dreptul sau de proprietate, sa justifice un titlu.

In materia revendicarii, dovada certa a proprietatii s-ar face numai in conditiile probarii faptului ca o persoana care a transmis dreptul avea calitate de adevarat proprietar, in sensul ca acesta l-ar fi dobandit la randul ei, de la adevaratul proprietar (probatio diabolica). Avand in vederedificultatile de ordin juridic ale probei dreptului de proprietate,in doctrina si jurisprudenta s-a conturat notiunea de titlu in materia revendicarii, ca fiind orice act juridic sau jurisdictional translativ ori declarativ de proprietate care genereazao prezumtie de proprietate infavoarea persoanei care il invoca.

1.In ceea ce priveste variatelepropuse de expert, potrivitAnexeinr. 2 la raportul initial,Anexa nr. 1 la suplimentul de expertiza, Anexa nr. 1a, Anexa 1b, Anexa 1c, Anexa 1dsi Anexa nr. 1e

Asa cum s-a retinut, prin expertiza in specialitatea topometrie,terenul detinut de reclamanta are o suprafata real masurata de 81 m.p., iar proprietatea paratilor S G, S A si S L are o suprafata de 161 m.p. fata de suprafata din acte de125 m.p.format din suprafata de teren de 126 m.p.- conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2921/23.07.2010 plus o diferenta deteren identificata prin punctele de contur 11-12-13-14-15-24-23-22-11din Anexa 1-fila 122, pe care se afla amplasat beciul reclamantei.

Instanta constata ca obiectul disputei dintre partile din prezenta cauza nu se refera la intinderea dreptului de proprietate care s-ar fi cuvenitfiecarei parti, in urma pronuntarii sentintei prin care s-a luat act de tranzactie, ci la amplasamentul proprietatilor.

Reclamanta invoca imprejurarea casuprafata de teren, proprietatea sa,pe care o revendica sesuprapune, in parte, cu suprafata de terenpe care paratul S G a instrainat-o prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. X/23.07.2010 catre paratii S A si S L si se afla amplasata, in partea din sud apartii sale din casa.

Paratul S G nu contestata intinderea dreptului de proprietate al reclamantei,recunoscand ca aceasta ar trebui sa detina suprafatainscrisa in sentinta prin care s-a luat act de tranzactie, astfel cum s-au inteles la acel moment, insanu recunoaste amplasamentul suprafetei de teren solicitate, invocand ca proprietatea sa ar trebui sa aiba deschidere la calea publica.

In raport de probele administrate in cauza, instanta apreciaza careclamanta nua facut dovada ca suprafata de teren revendicataeste amplasata potrivit sustinerilor sale si identificate prin raportul de expertiza, conform variatelor mai sus mentionate.

Astfel, la momentul in carea fost pronuntata Sentinta civila, nua fost efectuata o expertizade specialitate prin care sa fie individualizate loturile partilor. Nici partile nu au intocmit o schita orientativacare sa ateste o delimitarelaacel moment al loturilor.

Cuprinsul tranzactiei dintre partinu contine suficiente elemente care sa conduca la concluzia ca suprafata de teren a reclamantei ar fi cea revendicata.

Astfel,analizand cuprinsul tranzactiei,ar rezulta ca, ,,partea din fata" aleasade reclamanta se refera doar la casa, care are doua intrari, avand in vedere ca, in continuarea tranzactiei, se precizeaza ca reclamanta se obliga sa faca intrarela beciul din proprietatea acesteia.

Instanta apreciaza ca, in ipoteza in care,s-ar interpreta ca ,,partea din fata" din cuprinsul tranzactiei s-ar referisi la teren, si astfel s-ar admite ca partile la momentul intocmirii tranzactiei s-au inteles ca suprafata de teren atribuita reclamantei s-ar afla in partea de suda terenului detinut, inchizand astfel, calea de acces la calea publica a paratilor, pentru solutionarea actiunii in revendicare, ar deveni incidente regulile stabilite de literaturade specialitatea si jurisprudenta cu privire la conturarea notiunii de titlu.

Astfel, literatura de specialitate a stabilit ca, notiunea de titlu permite stabilirea unor solutiiin functie de diferitele situatii care se pot ivi in cadrul actiunii in revendicare imobiliara: a). cand ambele parti prezinta un titlu, b). cand numai una din parti prezinta un titlu, c). cand niciuna din parti nu are titlu.

Instanta retine ca paratul S G a invocatcadetine titlulde proprietate pentru suprafata de 125 m.p., real masurat 126 m.p. intabulata in cartea funciara, respectiv Ordinul nr. 463 privind trecerea in proprietatea privata a domnului S G aterenului ce a fost atribuit in folosinta pe durata existentei constructiei, din data de 27.11.2009, a Prefectului judetului V, suprafata care a fost transmisa prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2921/23.07.2010catre S A si S L.

Reclamanta a aratat, in sedinta publica din data de08.10.2013-fila 164, ca nu detine un titlu de proprietate pe teren, ci doar sentinta civila prin care s-a luat act de tranzactie.

Asa cum s-a retinut, ceea ce este esentialin actiunea in revendicare, ca aplicatie a regulii prevazuta de art. 1169 C. civ. referitoare la sarcina probei este ca reclamantul care se pretinde proprietar trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate.

Instanta apreciaza ca sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997 prin care Judecatoria B a luat act de tranzactie, reprezinta de fapt o transpunere a conventiei partilor, un contract judiciar incheiat intre parti, ceea ce nu echivaleaza cu o judecata intemeiata pe probe si finalizata prin convingerile instantei, dar intrucat este consfintita de instanta, are caracter declarativ de drepturi.

Astfel, situatia se incadreaza in prima ipoteza invocata in literatura de specialitate, cand ambele parti, in variatele enumerate, detin un titlu pentru suprafata revendicata de reclamantade la parati.

Instanta are in vedere ca aceeasi literatura de specialitate sijurisprudenta constantaaustabilit regula, potrivit careia, in ipoteza in care ambele parti, adica atat reclamantul care se pretinde proprietar, cat si paratul care exercita posesia asupra suprafetei de teren revendicate, deci fiecare prezinta cate un titlu, trebuie avut in vedere daca titlurile provin de la acelasi autor sau de la autori diferiti.

In cauza de fata, avand in vedere ca atat terenul, cat si casa de locuit au fost dobandite de soti in timpul casatoriei, este evident, ca titlul ambelor parti provine de laacelasi autor.

In asemenea ipoteza, stabileste jurisprudenta, pentru rezolvarea actiunii in revendicare se va avea in vedere daca dobanditorii si-au inscris titlul lor in cartea funciara.

Instanta mai retine ca, ulterior aparitiei Legii 18/1991, paratulS G a uzat de procedura de constituirea dreptului de proprietate reglementata de aceasta la art. 36 din Legea 18/1991, consolidandu-si in patrimoniul sau proprietatea asupra suprafetei de 125 m.p.,in timp ce reclamantanu a uzat de aceasta cale.

In urmaconstituirii dreptului de proprietate, prin Ordinul Prefectului nr. Ordinul nr. 463 /27.11.2009, paratul S Ga intabulatdreptul de proprietate in cartea funciara,conformextrasului de carte funciara pentru informare, depus la dosar, ceea ce inseamna ca titlul sau este preferabil.

Astfel,variatelepropuse de expert, potrivitAnexeinr. 2 la raportul initial,Anexa nr. 1 la suplimentul de expertiza, Anexa nr. 1 a, Anexa 1 b, Anexa 1 c, Anexa 1 dsi Anexa nr. 1 e , nu vor fi retinute de instanta.

Prin urmare, instanta nu va retine variantainscrisa in Anexa nr. 2 din raportul de expertiza initial - fila 123, si nici varianta inscrisa inAnexa nr. 1 ,,d" supliment de expertiza –fila 13 vol.II, solicitate de reclamanta, pentru motivelementionate, considerand ca titlul paratilor estemai caracterizat,intrucatparatii si-au inscrisdreptul de proprietate in cartea funciara.

2. Variantaprevazuta de Anexa 1 din raportul de expertiza, cu privire la amplasamentul suprafetei de teren revendicata de reclamanta

Paratii nu detin un titlu de proprietate asupra suprafetei de terenidentificata prin punctele de contur 11-12-13-14-15-24-23-22-11din Anexa 1-fila 122, pe care se afla amplasat beciul reclamantei, desi se afla in ingraditura lor.

Plecand de lapremiza catitlul de proprietate al reclamantei,este reprezentat de sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997, prin care reclamanta a primit in lotul sau, suprafata de teren de125 m.p., inclusiv beciul,iardin cuprinsul tranzactieise insereaza mentiunea ca reclamanta ,, …isi va a face intrare si va bloca…" ar rezulta ca pentru suprafata de teren identificata prin punctele de contur 11-12-13-14-15-24-23-22-11din Anexa 1-fila 122, reclamanta ar detine titlu .

In aceasta ipoteza,ne aflam in ipotezain care numai o partedetine un titlu de proprietate pentru suprafata de terenrevendicata.

De altfel, paratii au recunoscut ca beciul nu este in partea lor de teren, ci in spatele proprietatii lor ( intrebarea nr. 1la interogatoriu –fila 202).

Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca se impune ca paratiisa restituiereclamantei suprafata de teren de 35 m.p. identificata prin punctele de contur 11-12-13-14-15-24-23-22-11din Anexa 1-fila 122, pe care este amplasat beciul si aflata in ingraditura lor.

2. In ceea ce priveste granituirea dintre proprietati,

Actiunea in granituire este mijlocul juridic prin care proprietarul unui teren solicita stabilirea limitelor materiale ale proprietatii sale fata de un teren invecinat, este actiunea reala prin care proprietarul unui teren solicita, in contradictoriu cu vecinul sau, stabilirea limitelor materiale ale dreptului lui.

Actiunea in granituire isi justifica ratiunea atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cat si in situatia in care astfel de semne exista, dar nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca si sunt contestate de parti.

Practica judiciara a stabilit ca, atat timp cat semnelede hotar exista si sunt contestate de catre parti, actiuneain granituire nu trebuie respinsa, ci dimpotriva ea trebuie admisa, chiar daca limitele dintre terenurile limitrofe e stabilesc pe linia actuala de hotar, in vederea curmarii controversei existente.

Intr-o asemenea actiune, trebuie identificat hotarul real, ceea ce implica aflarea celor mai vechi semne de hotar, rezultate din ascultarea partilor simartorilor, administrareaprobei cu expertiza si cercetarea la fata locului. Tot astfel, trebuie urmarita si forma terenului, astfel ca schitele anexa a actelor de proprietate pot avea relevanta, dar numai daca ofera date concludente care pot usura operatiunea de identificare si reconstituirea hotarului real.

In prezenta cauza, este de necontestat ca linia de hotar dintre proprietatea reclamantei si proprietatea paratului nua fost stabilitaprin hotarare judecatoreasca si nu exista un acord expres, al partilor, cu privire lastabilirealiniei de hotar, consemnata intr-un inscris. Se constata ca la acest moment, proprietatile sunt ingradite, intre ele existand un gard in partea din fata a proprietatilor.

Rezulta asadar, caintre terenul detinut, in fapt, de reclamanta si terenul din ingraditura paratilor, exista semne de demarcatie aproprietatilor partilor, semne care suntcontestate prin prezentaactiunea.

Referitor la acesta, reclamanta il contesta, sustinand ca,paratii ocupa teren din proprietate sa.

Desise admite ca pentru a stabili linia de hotar este necesar a fi luate in considerare si schitele anexe actelor de proprietate, respectiv formaterenurilor dobandite, instanta apreciaza ca, in prezenta cauza, forma terenurilor nu prezinta relevanta, in raport de faptul ca, la momentul pronuntarii Sentintei civilenu a fost efectuata o expertiza tehnica de specialitate prin care sa se stabileasca forma terenurilor.

Prin urmare, apreciaza instanta, hatul dintre proprietati nu poate fi stabilit decat prin identificareasemnelorvechi de hotar.

Instanta apreciaza ca, zidul comun al casei, reprezinta semn vechi de hotar. Aceasta imprejurare rezulta din Sentinta civila prin care partile s-au inteles sa imparta o casa care a fost detinuta de cei doi fosti soti in indiviziune, partile recunoscand, iar toti martorii confirmand aceasta imprejurare.

In ceea ce priveste granitaproprietatilor,din partea din sud a casei reclamantei, instanta retine din probe ca, ulterior pronuntarii Sentintei civile nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997, paratul S G a construit un gard care desparte proprietatile, insa,nu rezulta ca acel garda fost, ulteriormutat.

Astfel,din declaratia martorului audiat in cauza, X-fila 97, rezulta ca, intre loturile partilor exista un gard construit de paratul S G, care este lipit de prispa. Martorul sustine careclamanta nua fost de acord cu gardul construit de parat din cauza ca terenul nu este delimitat.

Martorul X G (fila 96), relateaza ca,intre proprietati exista un gardinsa nu cunoaste cine l-a construit, gardul nu este unul nou, este acelasica cel din urma cu 3 ani. Martorul nua auzit discutii cu privire la gRl despartitor.

Pe de alta parte,martorul Ichim Maria –fila 128 a relatat ca,in urma unor discuitii contradictorii,dupa partaj, paratula fost nevoit sa faca un gard, pentru a nu mai fi invinuit de fosta sotie. Martorul relateaza ca la momentul cand s-a construit gardul despartitor, reclamanta a fost de acord cu acesta,iar la acest moment intentioneaza sa strice gardul.

De asemenea, prin raspunsul la interogatoriuluat de paratul S A reclamantei-fila 203, reclamanta a recunoscut ca, imediat dupa proces, paratul a facut gardul exact pe prispa, era acasa cand afost construit gardul, insanu putea spune nimic intrucat ii era frica de parat. Tot astfel,la intrebarea nr. 6 din interogatoriu, reclamanta a recunoscut ca gardul este din anul 1997, este acelasi gard si la acest moment.

Prin urmare, din ansamblul materialului probator nu rezulta ca paratula modificat amplasamentul delimitariiintreproprietati, astfel cum a foststabilit in urma pronuntarii sentintei de partaj.

Cu privire la suprafata de teren pe care se aflabeciul, se observa din raportul de expertiza, partile necontestand aceasta imprejurare ca, intre suprafata de teren de 125 m.p.( real masurat126 m.p.) si suprafata de 35 m.pnu se afla semne de demarcatie a proprietatilor.

Avand in vedere solutia data de instanta cu privire la actiunea in revendicare,cu privire laamplasamentul suprafetei de teren revendicatasi asupra careiainstanta s-a pronuntat ca fiind al reclamantei,intrucat nu s-a stabilit nici o linie de hotar intre parti, instanta urmeaza sa stabileasca linia de hotar dintre acestea.

Prin urmare, in raport de semnele vechi de hotar, instanta va stabili caliniile de hotar, dintre proprietatea reclamantei si proprietatea paratilor:

- se afla pe linia ce uneste punctele 20-9- 8-7-6-5-4-3-2, potrivitAnexei nr.1 araportului de expertiza in specialitatea topografie, geodezie si cadastru X;

- se afla pe linia ce uneste punctele 11-22-23-24 potrivitAnexei nr.1 araportului de expertiza in specialitatea topografie, geodezie si cadastru X.

B. In ceea ce priveste cerereaprivind restituirea impozitului achitat

Instanta apreciaza ca cererea de restituire a impozituluiachitat de reclamantapentru suprafata de teren revendicata esteneintemeiata.

Izvorul obligatieiprivind plata impozitului este legea - Codul fiscal. Cum legeainstituie in sarcina proprietarilor obligatia de plata a impozitului, indiferent daca acesta detine saunu posesia, atribuit al dreptului de proprietate, cererea reclamanteide restituire a impozitului nu are suport juridic.

Pe de alta parte,reclamanta nu a dovedit ca a solicitat paratuluirestituirea suprafeteide teren astfel cum a fost individualizat in prezenta hotarare, ca paratul S Gar fi refuzat restituirea sau caparatii au deposedat abuziv pe reclamanta de suprafata de teren.

Paratii nu au negat intinderea dreptului de proprietate al reclamantei asupra suprafetei de teren inscrisa in Sentinta civila, iar dreptul reclamantei nu a iesit niciodata din patrimoniul sau.

Prin urmare, instanta urmeaza sa respinga cererea formulata de reclamanta ca neintemeiata.

C. Cererea reconventionala

Paratul S Ga formulat cerere reconventionalaprin carea solicitat:

- obligarea reclamantei sa-i permita accesulla WC-ul comun amplasat pe suprafata de teren de 81 mp., proprietatea reclamantei;

-in ipoteza in carereclamanteii se va atribui suprafata de teren pe care se afla WC-ul nou construit si magaziapentru lemne, solicitaobligarea reclamantei la plata sumei de1000 lei reprezentand despagubiri;

- obligarea reclamantei la o suma de bani reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a WC.

In ceea ce priveste cererea privind calea de acces, instanta apreciaza ca cerereaparatului este neintemeiata.

Instanta retine ca, potrivit sentintei civile nr. X din data de 15.05.1997 a judecatoriei B, partile au convenitca WC-ul aflat pe suprafata de teren detinuta dereclamanta sa ramana comun.

Asa cum s-a retinut, sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997, prin care Judecatoria B a luat act de tranzactie, reprezinta de fapt o transpunere a conventiei partilor, un contract judiciar incheiat intre parti.

Asadar, izvoruldreptului si a obligatiei referitoare la Anexa in discutie-WCrezulta din contractul incheiat intre parti, cu putere de lege, conform art. 969 C. civ.

Din probele administrate in cauza,respectiv declaratiile martorilor coroborat cuconcluziile raportului de expertiza rezulta ca, la acest moment WC-ul cu privire la care au tranzactionat partile nu mai exista in configuratia existenta la momentul incheierii tranzactiei.

Astfel, WC-ul actualmente este corp comun din baia renovata de reclamanta si nu are intrare exterioara.Rezulta ca, obiectul material, bun comun,nu mai exista, a pierit si prin urmare, nu mai exista nici obligatia reclamantei pe a carei proprietatese afla WC-ul sa permita accesulparatul sa foloseasca bunul comun.

In ceea ce priveste cererea referitoare la acordarea de despagubiri, reprezentand contravaloarea magaziei si a WC-ului, instanta apreciaza ca cererea este neintemeiata.

Din declaratia martorilor audiati in cauza rezulta ca paratul a construit un WCnou si o magazie, insa nu rezulta din probecuantumul sumei reprezentand contravaloarea acestora.

Paratul a solicitat suma de 1000 lei, insa nua produs dovezi cu inscrisurisau expertiza tehnica de specialitate, din care sa rezulte contravaloarea acestora.

Se mai retine ca, la termenul din data de 12.03.2013 (fila 99), instanta din oficiua pus in discutie necesitatea efectuarii unei expertize tehnice in specialitatea constructii pentru identificarea si evaluarea anexelor, insaparatul nua fost de acord cu efectuarea expertizei.

Prin urmare, instanta urmeaza sa respinga cerereaparatului S Greferitoare laobligareareclamantei plata sumei de 1000lei reprezentand contravaloarea WC si magazie de lemne ca neintemeiata.

Cu privire la cererea privind lipsa de folosinta a WC-ului formulata de paratul S G, instanta apreciaza ca cererea este neintemeiata.

Instanta retine ca dreptul de a fi despagubit pentru lipsa de folosinta asupra unui bun deriva din caracterele dreptului de proprietate. Orice atingere adusa dreptului de proprietate trebuie sa aduca in patrimoniul proprietarului o valoare economica proportionala cu atingerea suferita.

Este de necontestat capartile au hotarat caWC-ul saramana comun, astfel cum rezulta din sentintade partaj.Insa nu s-a facut dovada careclamanta a dus atingere dreptului paratului de a folosi WC-ul. Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta ca paratul a edificat gRl ce desparte proprietatile si a construit un alt WC,renuntand in acestla folosinta WCcomun. Nu rezultadin probe ca paratul a exercitat dreptul sau de a folosi WC-ul comun, iar reclamanta i-a ingradit dreptul.

Prin urmare, in raport de aceste imprejurari, instantaapreciaza caparatul nu este indreptatit sa fie despagubit pentru lipsa de folosinta aconstructiei WC,motiv pentru care, cerereaurmeazasa fie respinsa.

D. Asupra cheltuielilor de judecata

Reclamantaa efectuat urmatoarele cheltuieli de judecata:

a). taxa judiciara de timbru:

-suma 343, 50 leicererii in revendicare si timbrul judiciar de 1,50 lei;

- suma de 19 lei aferenta actiunii in granituire si timbrul judiciar invaloarea de 0,30 lei;

- suma de 8 lei aferenta cererii privindplata impozitului si timbrul judiciar in cuantum de 0,30 lei;

b). onorariu expertiza in specialitateatopometrie in cuantum de 1500 lei, astfel: suma de 750 lei pentru actiune in revendicare + suma de 750 lei pentru actiune in granituire;

Paratul S G a efectuat urmatoarele cheltuieli de judecata:

- taxa judiciara de timbru aferenta cererii reconventionale cu capetele de cerere formulate in cuantum de 83 lei.

Paratul S A a efectuat urmatoarele cheltuieli de judecata:

- onorariu expertiza in specialitatea topometriein cuantum de 725 lei, astfel: suma362,50 lei pentru actiunea in revendicare si suma de 362,50 pentru granituire;

- onorariu avocat in cuantum de 400 lei, astfel: suma200 lei pentru actiunea in revendicare si suma de 200 pentru granituire.

Prin urmare,

- pentru actiunea inrevendicare reclamanta a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de1095lei;

- pentru actiunea in granituirereclamanta a efectuat cheltuieli de judecata in cuantumde 769,30 lei,

- pentru actiunea in revendicare paratul S Aa efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 562, 50 lei, iar pentru actiunea ingranituirea efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 562, 50 lei.

Dupa inchidereadezbaterilor si ramanerea in pronuntare, reclamanta a depus la dosar chitantadin data de 29.04.2013care atesta plata a onorariului de avocat in cuantum de 1000 lei. De asemenea,paratul S A si S L au depus la dosar chitanta nr. 194 din luna ianuarie 2014 in cuantum de 800 lei.

Conform art. 112 C.pr.civ., cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt conforme cu originalul. Din acest text de lege reiese ca documentele justificative ale cheltuielilor de judecata pretinse a fi fost efectuate in timpul si pentru procesul ce se judeca trebuie atasate cererii de chemare in judecata, intocmai ca si celelalte inscrisuri.

Or, in conditiile in care instanta a declarat dezbaterile inchise, a retinut cauza spre solutionare, a solutiona o cerere in baza unor inscrisuri depuse la dosar care nu sunt cunoscute de partea adversa, echivaleaza cu incalcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la aparare, principiilor oralitatii, contradictorialitatii procesului civil.

Pentru aceste motive, instanta nuva lua in considerare chitantele depuse la dosar dupa inchiderea dezbaterilor.

Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avand in vedere dispozitiile art.C.pr.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, cat si obligatia ambelor parti de a suporta cheltuielile de judecatain actiunea in granituire, instantava admite cererile partilor cu privire la cheltuielile de judecata stabilind astfel:

- paratiiau de rambursat reclamantei suma de 1095 lei pentru actiunea inrevendicare;

- reclamanta va suportacheltuielile aferente capatului de cerere privindcererea privind restituire impozit;

- paratii au de rambursat reclamantei suma de 103,4 lei aferent capatului de cerereprivind granituirea {(769,30 lei+ 562, 50 lei): 2 = 665,90 lei pentru fiecare parte};

- paratul S G va suportacheltuielile efectuate de el aferente cererii reconventionale;

In consecinta,paratii S G, S L si S A vor rambursa reclamantei, impreuna, suma de 1198,4 lei ( cate 399,46 lei fiecare).

12

Domenii speta

Spete similare