Gradul de pericol social ridicat, individualizarea sancţiunii aplicate, primirea persoanelor la munca fără contract

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD

SENTINŢA CIVILĂ NR.1147/2013

Şedinţa publică din data de 07 octombrie 2013

S-a luat în pronunţare cauza civilă având ca obiect plângerea contravenţională formulată de petentul L.G. împotriva intimatei Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad, pentru anulare procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut la termenul din 30 septembrie 2013, când s-a amânat pronunţarea la termenul de azi, cunoscut de părţi, în vederea depunerii de concluzii scrise.

Se constată că la data de 03 octombrie 2013 s-au depus la dosar concluzii scrise d4e către petent prin avocat S.A.

Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru prin raportare la disp.art.15 lit. o din Legea nr.146/197 prin raportare la prevederile art. 55 din OUG nr. 80/2013.

J U D E C A T A,

Constată că prin plângerea înregistrată la această instanţă la data de 01 iulie 2013, scutită de plata taxei judiciare de timbru prin raportare la disp.art.15 lit. o din Legea nr.146/197 prin raportare la prevederile art.55 din OUG nr.80/2013, petentul L.G., a solicitat în contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad cu sediul în municipiul Arad, strada Episcopiei, nr.11-13, judeţul Arad, ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad, iar pe cale de consecinţă, anularea sancţiunii contravenţionale principale a amenzii în sumă de … lei, prevăzute de dispoziţiile art.260 alin.1 lit.e din Legea nr. 53/2003,republicată şi modificată, şi exonerarea de la plata acestei amenzi contravenţionale.

În subsidiar, petentul a solicitat schimbarea sancţiunii contravenţionale principale stabilite în avertisment, cu consecinţa exonerării de la plata amenzii contravenţionale în sumă de ... lei.

Fără cheltuieli de judecată.

În fapt, petentul arată că la data de 04.06.2013, inspectorii de muncă din cadrul ITM Arad, au efectuat un control la locul de muncă din localitatea …, judeţul Arad, aparţinând SC „L.P.” SRL, unde se construieşte în prezent de către SC M… SRL Timişoara şi de către SC … SRL o hală de fabricare a produselor lactate.

Cu această ocazie, la locul menţionat au fost găsite un număr de 5 (cinci) persoane care aşteptau să descarce un autocamion TIR cu panouri de polistiren expandat (panouri sandwich) expediate cu avizele de însoţire a mărfii nr. … şi nr… de către SC … SRL Timişoara pentru SC M... SRL Timişoara, persoane care au declarat în faţa inspectorilor de muncă că au fost rugate de petent să efectueze descărcarea autocamionului, inspectorii de muncă încheind fişe de identificare a celor cinci persoane, în care aceştia au menţionat că aceste persoane au lucrat pentru petent, fără ca aceasta să le fi încheiat contracte individuale de muncă.

Ulterior, mai precis la data de 05.06.2013, petentul s-a prezentat la sediul ITM Arad, unde a dat o notă explicativă în care a menţionat condiţiile în care cele cinci persoane urmau să efectueze operaţiunea de descărcare a autocamionului TIR, respectiv 3 (trei) persoane, B.M., Z.N. şi L.I., în calitate de persoane particulare pe care le-a rugat să îl ajute, iar 2 (două) persoane T.A. şi T.I. în calitate de antreprenori ai lucrărilor de construcţie a halei de fabricare a produselor lactate şi în nici un caz în calitate de angajaţi ai petentului.

În acest context, petentul arată că autocamionul TIR trebuia descărcat rapid şi întrucât în acel loc nu se afla nimeni, petentul l-a anunţat pe T.A., în calitatea sa de administrator al SC V… SRL (societatea care este antreprenor în baza contractului de antrepriză încheiat cu SC M… SRL al construcţiei acestei hale) să se prezinte pentru a descărca autocamionul şi totodată i-a rugat pe vecinii săi Z.N. şi L.I. să îl ajute la această operaţiune.

În ceea ce îl priveşte pe numitul B.M. petentul arată că acesta este o persoană handicapată psihic, fiind  îngrijit de familia petentului, locuind împreună cu petentul şi familia acestuia de foarte mult timp, iar numitul T.I. a fost rugat să îl ajute la operaţiunea de descărcare de fiul său, numitul T.A.

Astfel, la momentul efectuării controlului, nici una dintre cele cinci persoane care urma să descarce autocamionul TIR cu panouri sandwich din polistiren expandat nu se afla acolo în calitate de angajat ai petentului, iar activitatea lucrativă  a fost desfăşurată în baza unei vechi tradiţii a satului românesc, denumită popular „clacă” ,derivată din dorinţa de întrajutorare a consătenilor între ei şi nicidecum voinţa de a încheia între ei o convenţie având ca obiect prestarea unei munci pentru şi sub autoritatea unui angajator persoană fizică, în schimbul unei renumeraţii denumite salariu, aşa cum prevăd dispoziţiile art.10 din Legea nr.53/2003 republicată şi modificată, cu referire la condiţiile în care se impune încheierea unui contract individual de muncă între părţi.

Petentul mai arată că la momentul luării declaraţiilor de către intimată, nici unul din cei prezenţi nu au fost lăsaţi să expună acest lucru, aspecte pe care petentul le-a explicat de altfel inspectorilor ITM Arad, însă aceştia le-au ignorat.

Prin urmare, petentul consideră că nu a săvârşit nici o faptă contravenţională aşa cum este definită de art.1 teza II-a din OG nr. 2/2001 modificată deoarece din descrierea absolut insuficientă a faptei care i se impută, nu rezultă că în cauză ar fi fost o împrejurare prevăzute de disp.art.10 din Legea nr.53/2003 republicată şi modificată, respectiv că cele cinci persoane identificate de inspectorii ITM Arad, urmau să descarce autotirul în baza vreunei convenţii (chiar verbale) încheiate cu petentul, ori că activitatea de descărcare s-ar fi efectuat pentru petent şi sub autoritatea sa (în condiţiile în care panourile sandwich descărcate nu erau ale acestuia, iar petentul nici nu se afla la locul descărcării în momentul efectuării controlului), că aceste persoane ar fi urmat să primească de la petent vreo contraprestaţie pecuniară sau de altă natură(în afară de câteva beri după ce ar fi descărcat panourile) şi nici că ar fi urmat să presteze cu o anumită periodicitate această activitate ( ci doar ocazional şi strict pentru descărcarea autotirului de aceste panouri) .

Pe cale de consecinţă, nefiind obligat la încheierea unui contract de muncă individual cu nici una dintre cele cinci persoane aflate la locul efectuării controlului intimatei, nu a încălcat disp.art.16 alin.1 şi nici pe cele ale art.260 alin.1 din Legea nr.53/2003 republicată şi modificată, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor fiind nelegal şi netemeinic.

Petentul mai solicită a se observa şi incidenţa jurisprudenţei CEDO, cazul Anghel vs România, agenţii constatatori, prin cele inserate în mod superficial şi lipsit de orice suport real în procesul-verbal atacat, nu au înlăturat prezumţia sa de nevinovăţie, motiv pentru care măsurile dispuse de aceştia în acest proces-verbal se impun a fi invaliditate de către instanţa de judecă ca fiind nefondate.

Cu privire la criticile de netemeinicie invocate în subsidiar, petentul arată că organul constatator, în situaţia şi împrejurările date, putea să aplice şi sancţiunea avertismentului, avându-se în vedere în acest sens, prevederile art.7 din OG nr.2/2001 modificată, organele de constatare pot decide dacă este cazul ori nu să substituie avertismentul sancţiunii amenzii, ţinând cont de persoana contravenientului, de comportarea anterioară, de atitudinea acestuia faţă de faptă, de angajamentul că pe viitor nu o va mai repeta, de împrejurările în care a fost comisă contravenţia şi de ce nu de urmările ei.

În acest sens, petentul solicită a se observa că este o persoană serioasă, fără nici un antecedent de natură contravenţională, pentru încălcarea disciplinei muncii ori în altă materie, nu a angajat nici o dată pentru o muncă periodică cu caracter permanent nici persoanele aflate la locul efectuării controlului şi nici alte persoane, ci doar le-a rugat ocazional şi pentru foarte scurt timp să ajute la descărcarea unor panouri, potrivit tradiţiei populare „clacă”, iar pe viitor nu va comite nici o faptă prohibită de dispoziţiile legale în această materie.

Totodată, consideră că în situaţia dată, se impune aplicarea avertismentului, având în vedere că orice sancţiune juridică, inclusiv cea contravenţională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancţiunea amenzii; sancţiunile juridice, în spiritul lor, sunt de prevenire a săvârşirii faptelor ilicite, având un rol oarecum educativ şi nu pot constitui un mijloc de răzbunare a societăţii împotriva celor care din culpă aduc uşoare atingeri prohibiţiilor stabilite de lege.

În drept petentul a indicat disp.art.31 alin.1, art.32, art.36 alin.1, art.1 alin.1 teza a II-a şi art.7 alin.3 din OG nr.2/2001 modificată, art.260 alin.3, art.10 şi art.1 alin.1 din Legea nr.53/2003 republicată şi modificată, art.20 din Constituţia României, republicată şi ale celor dispuse prin hotărârea pronunţată de CEDO în cazul Anghel vs România.

Prin întâmpinarea depusă la fila 22-30 dosar, potrivit prevederilor art.205 c.pr.civilă, intimata Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii petentului împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

În apărare, arată că agenţii intimatei au efectuat un control tematic în perioada 04.06.2013 - 10.06.2013 în localitatea … pentru a se verifica modul în care se respectă prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul relaţiilor de muncă .

La data de 04.06.2013, ora … au fost identificate cinci persoane care prestau activităţi la hala pentru fabricare produse lactate (în construcţie) aparţinând SC L… SRL, fiind invitat reprezentantul legal al SC L… SRL, în vederea prezentării documentelor solicitate în invitaţia de control, la sediul ITM Arad pentru data de 05.06.2013, ora 11 când s-a prezentat L.G. (tatăl administratorului S.C. L… S.R.L.) care  a declarat inspectorilor de muncă că cele cinci persoane au fost chemate la lucru de către el, fără acordul SC L… SRL.

Astfel, rezultatele controlului s-au consemnat în procesul verbal de control nr. 41589/10.06.2013 prin inserarea abaterilor constatate şi a măsurilor legale cu termenele de realizare a acestora, fiind semnat fără obiecţiuni de către petent.

Urmare celor constatate, s-a întocmit procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care s-a aplicat petentului amenda de ... lei, pentru încălcarea prevederilor art. 16 alin. 1 coroborat art. 260 alin. 1, lit. e din Legea nr.53/2003 republicată, respectiv pentru că a primit la muncă, cinci persoane fără a încheia în formă scrisă contracte individuale de muncă. Persoanele în cauză sunt: B.M., T.I., T.A., Z.N. şi L.I.

Cu privire la nulitatea procesului verbal de contravenţie pentru inexistenţa faptului contravenţional, intimata face trimitere la prevederile art.260 al.1 lit e, art.10, art. 14 alin.1 şi art.16 din Legea nr.53/2003 modificată,.

Susţinerile petentului cu privire la activitatea desfăşurată de persoanele menţionate, implică existenţa contractului individual de muncă întocmit în formă scrisă anterior începerii activităţii, fapt nerealizat de către petent, aşa cum rezultă din fişele de identificare completate de către cele cinci persoane precum şi din notele explicative ale petentului L.G. şi Lascău Râul Mircea administrator al SC Lascău Prodlact SRL.

Intimata mai arată că prevederile codului muncii sunt imperative şi nu prevăd nici o excepţie, prestarea muncii putându-se realiza doar în baza unui contract individual de muncă încheiat anterior începerii activităţii, invocarea de către petent a faptului că munca prestată de către cele 5 persoane s-a realizat în baza unei vechi tradiţii a satului românesc, denumită popular ’’clacă” este nereală, întrucât prestarea activităţii trebuia să aibă loc într-un spaţiu aparţinând acestuia sau produsele descărcate să fie utilizate de acesta (descărcare produse agricole, lemne de foc, materiale de construcţii, efectuare munci agricole, renovarea casei de locuit, construirea de anexe gospodăreşti), dar în cazul petentului materialele ce au fost descărcate nu îi aparţineau.

Totodată, din declaraţiile numiţilor B.M. şi T.I. rezultă clar că au fost remuneraţi de petent, astfel că susţinerile petentului nu sunt reale, iar pe  altă parte, nici una dintre persoanele găsite la muncă nu au declarat inspectorilor că îl ajută pe petent,  ci din contră aceştia au susţinut că lucrează la SC L… SRL.

Intimata mai arată, referitor la incidenţa jurisprudenţei CEDO, respectiv cauzele Anghel c. României, Garyfallou Aebe c. Greciei, Lauko c.a Slovaciei, Kadubec c. Slovaciei citată de petent, că este inaplicabilă speţei, deoarece tot Curtea a stabilit că în fiecare sistem de drept sunt operante prezumţii de drept sau de fapt, iar Convenţia nu le interzice în principiu, atât timp cât statele respectă anumite limite şi nu încalcă drepturile apărării.

Din această perspectivă, în materie contravenţională, petentului  îi revine obligaţia de a propune probe şi aduce probe care să dovedească contrariul celor reţinute în procesul verbal de constatare a contravenţiei, citând jurisprudenţa rezultată în cauzele Salabiaku împotriva Franţei, Janosevic împotriva Suediei, Ioan Pop contra României, Nicoleta Gheorghe împotriva României (hotărâre pronunţată în 03.04.2012)  şi Blum împotriva Austriei.

În fine, intimata mai arată că solicitarea petentului de a se înlocui sancţiunea amenzii contravenţionale cu avertismentul nu poate fi acceptată, primirea la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă, neputând fi considerată  faptă cu un grad de pericol social redus, scopul urmărit de către petent fiind evident (venituri salariale neevidenţiate, neachitarea obligaţiilor la fondul de asigurări sociale de stat şi la fondul ajutorului de şomaj), ce contravine dreptului constituţional al salariaţilor la protecţia socială iar pe de altă parte prin raportare la prevederile H.G. nr.1024/2010 privind aprobarea strategiei naţionale privind combaterea muncii nedeclarate, unde se arată că această faptă este de o gravitate deosebită deoarece munca nedeclarată are efecte negative, pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor şi impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială.

Mai arată intimata că, având în vedere amploarea fenomenului de „muncă la negru”, amenda respectă exigenţa de proporţionalitate impusă de art.21 alin.(3) din OG.2/2001, întrucât sancţiunea este aplicată la minimul ei special, fiind deci corelată cu gradul de pericol social concret al faptei, iar avertismentul nu se justifică faţă de pericolul social sporit care vizează protecţia şi siguranţa socială a muncii.

În probaţiune, instanţa a încuviinţat petentului proba cu înscrisuri, sens în care s-au depus la dosar următoarele :împuternicire avocaţială f.9, copie proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor f.10-11, copie proces-verbal de control f.12, înscris petent f.18,  32, întâmpinare intimată f.22-30, copie înştiinţare f.31, copie anexă de constatare f.33, copie fişă de identificare f.34-38, copie notă explicativă petent f.39, copie raport privind desfăşurarea controlului la petent 04.06.2013 - 10.06.2013 f.40, notă explicativă L.R. f.41-42, răspuns la întâmpinare f.48-54, copie contract de subantrepriza f.55-57, copie act adiţional nr.1 la contractul de subantrepriza nr.7/01.11.2011 f.58, copie act adiţional nr.2 la contractul de subantrepriza nr.7/01.11.2011 f.59, copie act adiţional nr.3 la contract de subantrepriza nr.7/01.11.2011 f.60, note scrise intimat ITM Arad f.64-67, 74, copie certificat de încadrare în grad de handicap emis de Consiliul Judeţean Arad f.71, răspuns la notele scrise f.77-83,  şi au fost depus concluzii scrise petent f.85-89 dosar.

Examinând legalitatea şi temeinicia procesului verbal de contravenţie ca face obiectul plângerii petentului, faţă de susţinerile de fapt, a dispoziţiilor legale aplicabile, precum şi din coroborarea probelor de la dosar instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de contravenţie, întocmit de intimata Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad,  fila 10-11 dosar, petentul L.G. a fost sancţionat contravenţional cu amenda contravenţională în cuantum de ... lei, pentru comiterea contravenţiei prevederile de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 republicată şi modificată.

S-a reţinut  în acest sens că la data de 04 iunie 2013, s-a efectuat o verificare la locul de muncă din …, obiectivul Hală fabricare produse lactate (în construcţie) aparţinând SC L… SRL , ocazie cu care au completat fişe de identificare în prezenţa inspectorilor de muncă şi a doi jandarmi din cadru IJJ  Arad, numiţii B.M., T.I., T.A., Z.N. şi L.I., aceştia menţionând activitatea prestată în fişa de identificare. În data de 05.06.2013 la sediul ITM Arad  s-a prezentat petentul L.G. care a dat o notă explicativă, în care susţine că cele cinci persoane menţionate mai sus au fost chemate la lucru de către petent, în nume personal pentru a descărca materiale de construcţii (panouri sandwich). În data de 10.06.2013 s-a prezentat la sediul ITM Arad, administratorul SC L… SRL , L.R., care susţine în nota explicativă dată în faţa inspectorilor de muncă, că SC L… SRL şi L.R. nu au nici o legătură cu activitatea prestată de cele cinci persoane, respectiv nu ştie pentru cine lucrau, cine i-a chemat la lucru şi în ce calitate, cine îi plăteşte şi în ce condiţii au avut acces în hală, că nu există o relaţie contractuală între societatea pe care o reprezintă şi petent.

Cu ocazia finalizării controlului în data de 10.06.2013, din documentele menţionate a rezultat faptul că cele cinci persoane individualizate mai sus, prestau activităţi fără a avea încheiate în formă scrisă contracte individuale de muncă în folosul petentului L.G.  (persoană fizică neautorizată).

În data de 10.06.2013, orele …  s-a constatat încălcarea de către petentul L.G. a prevederilor art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003, republicată, primind la muncă cinci persoane, în fapt pe B.M.  care declară că lucrează din data de 27.05.2013, T.I. care declară că lucrează din data de 03.06.2013, T.A. care declară că lucrează din 04.06.2013, Z.N. că lucrează din data de 28.05.2013 şi L.I. care declară că lucrează din data de 03.06.2013, fără încheierea unui contract de muncă, potrivit prevederilor legale anterior menţionate.

Împotriva acestui proces verbal, petentul a formulat plângere, pentru considerente de nelegalitate şi netemeinice expuse punctual mai sus.

Astfel, cu privire la existenţa contravenţiei reţinute în sarcina petentului instanţa are în vedere prevederile art.260 al.1 lit e, din Legea nr.53/2003 republicată, care arată că ,,constituie contravenţie primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art.16 alin. 1, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată’’.

Art. 14 alin.1 din acelaşi act normativ defineşte noţiunea de ,,angajator,,ca :  persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă, iar la alin.3 din acelaşi articol se arată că: persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.

Din cuprinsul art.2 din Legea nr.53/2003 modificată, rezultă că în toate cazurile, sursa raportului juridic trebuie să fie contractul individual de muncă, care se încheie anterior prestării activităţii.

Totodată art.2 lit.f din Codul muncii prevede că acest act normativ se aplică angajatorilor, persoane fizice şi juridice.

Art.16 al.1 din acelaşi act normativ prescrie că : obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

În fine, art.10 din Legea nr.53/2003 modificată, defineşte ,,contractul individual de muncă,, :contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumită salariu.

Doctrina de specialitate defineşte contractul individual de muncă, drept ,,înţelegerea încheiată în scris, prin care o parte - salariatul - se obligă la prestarea în timp a unei munci în folosul şi în subordinea celeilalte părţi - angajatorul - iar aceasta îi asigură, la rândul său, plata salariului şi condiţii adecvate de muncă.,,

Aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, mai precis procesul verbal de control nr.41589 din 10.06.2013, fila 32, fişele de identificare filele 34-38, respectiv nota explicativă a petentului fila 39 şi nota explicativă a numitului L.R. filele 41-42 dosar, instanţa reţine că intimata - prin inspectorii de muncă, a efectuat în perioada 04.06.2013 - 10.06.2013 un control la locul de muncă în localitatea … pentru a se verifica modul în care se respectă prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul relaţiilor de muncă, ocazie cu care la data de 04.06.2013, ora 10,45 la Hala pentru fabricare produse lactate (în construcţie) aparţinând SC L… SRL au fost identificaţi numiţii : B.M., T.I., T.A., Z.N. şi L.I., care prestau activitate fără a  avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă.

Prin nota explicativă din data de 05.06.2013, fila 39 dosar, petentul arată că a solicitat celor cinci persoane menţionate pentru a-l ajuta la descărcarea a două transporturi de elemente- panouri, nu a încheiat contracte de muncă apreciind că nu era necesar, respectiv că nu a avut acceptul SC L… de a solicita prestarea de munci de către aceste persoane în folosul societăţii.

Potrivit fişelor de identificare depuse la filele 34-38 dosar, rezultă că numitul B.M. prestează activitate în funcţia de descărcător de la data de la SC L… nu a semnat contract de muncă, lucrează în fiecare zi 2-3 ore şi primeşte 15 lei/zi; numitul T.I. prestează activitate în funcţia de descărcător de la data de 03.06.2013 la SC L… nu a semnat contract de muncă, în data de 03.06.2013 a prestat activitate între orele 10-14 şi primeşte 40 lei/zi; numitul T.A. prestează activitate în funcţia de descărcător de la data de 04.06.2013 la SC L… nu a semnat contract de muncă şi lucrează 3 ore; numitul Z.N. prestează activitate în funcţia de măturător de la data de 28.05.2013 - 7 zile la SC L… nu a semnat contract de muncă şi lucrează 3/zi; numitul L.I. prestează activitate în funcţia de descărcător de la data de 03.06.2013 la SC L… nu a semnat contract de muncă, în data de 03.06. a lucrat (4 ore) de la 11-14,30, iar în 04.06.2013 a venit la lucru la ora 10.

 Referitor la numiţii B.M., Z.N. şi L.I., petentul susţine că sunt persoane particulare pe care le-a rugat să îl ajute, dat fiind că activitatea de descărcare a autotrenului trebuia rapid rezolvată, B.M. fiind de altfel persoană încadrată în grad de handicap care se află în îngrijirea familiei petentului, iar numiţii T.A. şi T.I. au prestat activitatea de descărcare a panourilor de polistiren în calitate de antreprenori ai lucrărilor de construcţie a halei de fabricare a produselor lactate şi în nici un caz în calitate de angajaţi ai petentului, aspecte ce au fost explicate agenţilor intimatei da care nu au fost luate în considerare.

Mai mult, activitatea desfăşurată de cele cinci persoane a fost una benevolă, neremunerată şi cu scop de întrajutorare, ce nu intră sub incidenţa dispoziţiilor sancţionatoare şi care să impună încheierea unui contract individual de muncă între părţi aşa cum prevăd dispoziţiile art.10 din Legea nr.53/2003, republicată şi modificată.

Tot în acest context, petentul solicită a se reţine că activitatea desfăşurată de persoanele menţionate anterior, se circumscrie unei vechi tradiţii a satului românesc, denumită popular „clacă” întemeiată pe dorinţa de întrajutorare a consătenilor între ei şi nicidecum voinţa de a încheia între ei o convenţie având ca obiect prestarea unei munci pentru şi sub autoritatea unui angajator persoană fizică, în schimbul unei renumeraţii denumite salariu.

Din întregul material probator, rezultă însă că activitatea de descărcare a unor materiale de construcţie, mai precis panouri de polistiren efectuate de cele cinci persoane nu s-a realizat în beneficiul petentului, pentru a se putea reţine munca benevolă ce se circumscrie activităţii denumită popular ’’clacă”, situaţie în care  prestarea activităţii trebuia să aibă loc într-un spaţiu aparţinând acestuia sau produsele descărcate să fie utilizate de acesta (descărcare produse agricole, lemne de foc, materiale de construcţii, efectuare munci agricole, renovarea casei de locuit, construirea de anexe gospodăreşti).

Referitor la  faptul că activitatea desfăşurată a avut loc fără existenţa unei contraprestaţii pecuniare, aceste susţineri sunt infirmate chiar de declaraţiile celor identificaţi la muncă, respectiv numiţii B.M. şi T.I. care au declarat inspectorilor intimatei că sunt remuneraţi cu 15 lei şi respectiv 40 lei pe zi.

Pe de altă parte, instanţa reţine că nici una dintre cele cinci persoane identificate la muncă nu au declarat că îl ajută pe petent, aceştia susţinând că lucrează la SC ,,Lascau Prodlact SRL,, filele 34-38 dosar.

În ceea ce îi priveşte pe numiţii T.A. şi T.I., petentul a susţinut că aceştia au desfăşurat activitate ca antreprenori ai lucrărilor de construcţie a halei de fabricare a produselor lactate, instanţa reţine că deşi s-au depus contractul de subantrepriză nr.7 din 01.11.2011 între SC V… al cărei administrator este T.A. şi SC M… Timişoara, şi actele adiţionale la acesta, la filele 55-60 dosar, chiar în condiţiile existenţei contractului de subantrepriză având ca obiect executarea de lucrări pentru obiectivul ,, Construire fabrică de procesare produse lactate şi brânzeturi din cadrul SC L… SRL, este necesar ca persoanele ce execute aceste lucrări să aibă încheiat la rândul lor contract individual de muncă cu aceşti angajatori, sau după caz activitatea acestora să fie evidenţiată în Registrul privind zilierii, ceea ce în speţă nu s-a dovedit.

În ipoteza în care activitatea urma să se desfăşoare doar în anumite perioade sau intervale orare, petentul avea posibilitatea şi totodată obligaţia de a încheia contracte individuale de muncă pe perioadă determinată şi/sau cu timp parţial în conformitate cu prevederile art.82 -83 alin.1 şi art. 104 din Legea nr.53/2003 republicată.

Astfel, conform art.82 alin.1 şi alin.2 din L.53/2003, republicată, prin derogare de la regula prevăzută la art. 12 alin.1, angajatorii au posibilitatea de a angaja, în cazurile şi în condiţiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de muncă pe durata determinată. Contractul individual de muncă pe durata determinată se poate încheia numai în forma scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie.

În baza art. 104 alin.1 şi alin.2 din L.53/2003, republicată, angajatorul poate încadra salariaţi cu fracţiune de norma prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parţial. Contractul individual de muncă cu timp parţial se încheie numai în forma scrisă.

Astfel, având în vedere că Legea nr.53/2003, republicată, nu limitează numărul de ore pe care le poate presta salariatul cu contract de munca cu timp parţial, definind salariatul cu fracţiune de norma ca fiind salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma întreagă comparabil, petentul putea încheia un contract pe perioadă determinată cu timp parţial chiar şi pentru o oră pe zi sau o oră/săptămână sau lună, cu acordarea salariului corespunzător orelor lucrate, situaţie în care prestarea unei activităţii ocazionale, de scurtă durată nu poate constitui motiv întemeiat de anulare a procesului verbal de contravenţie, aşa cum se susţine în speţă.

Referitor la situaţia numitului B.M., cu privire la care petentul a arătat că este persoană încadrată în grad de handicap ,,accentuat,, sens în care a depus la fila 71 dosar, Certificatul nr.1311 din 21.02.2013, eliberat de Comisia de Evaluare a persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Arad, acest aspect ce nu este de natură a înlătura obligaţiile legale de încheiere a contractului de muncă, în cazul persoanelor cu handicap, legiuitorul prevăzând la art.78 din Legea nr.448/2006 republicată, că acestea pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi a capacităţii de muncă, iar pe de altă parte din cuprinsul certificatului menţionat nu rezultă că acesta nu ar avea capacitate de muncă.

Prin urmare, aşa cum s-a reţinut mai sus, activitatea desfăşurată de numiţii B.M., T.I., T.A., Z.N. şi L.I., în beneficiul SC L… se circumscrie caracteristicilor unui raport tipic de muncă, pentru care potrivit art.10 şi art.16 alin. 1 din Legea nr.53/2003, există obligaţia de a se încheia contract individual de muncă în formă scrisă, respectiv de a se evidenţia perioada prestată de fiecare dintre aceştia cu remunerarea corespunzătoare a activităţii efectuate.

Ca ultimă observaţie, legiuitorul a reglementat încheierea contractului individual de muncă anterior începerii activităţii, plecând de la garanţie asigurării siguranţei şi a stabilităţii raporturilor de muncă, doar printr-un contract fiind stabilite toate elementele necesare pentru cunoaşterea condiţiilor de desfăşurare şi de încetare a raportului de muncă, drepturile, obligaţiile şi răspunderile ambelor părţi. Existenţa contractului previne atât comportamentul abuziv al angajatorului, cât şi atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat.

Cu privire la incidenţa jurisprudenţei CEDO, mai precis cea statuată în cazul Anghel vs România, cu privire la obligativitatea respectării principiului echităţii procedurii judiciare iniţiate în vederea contestării unui proces-verbal de contravenţie, respectiv a prezumţiei de nevinovăţie anterior stabilirii vinovăţiei sale, petentul arătând în acest sens că agenţii constatatori, prin cele inserate în mod superficial şi lipsit de orice suport real în procesul-verbal atacat, nu au înlăturat prezumţia sa de nevinovăţie, agenţii constatatori fiind deci obligaţi să facă dovada că petentul a încălcat într-adevăr dispoziţiile art.6 alin.1 şi pe cele ale art.260 alin.1 din Legea nr.53/2003 republicată şi modificată , instanţa are în vedere că tot Curtea, a stabilit că această prezumţie nu este absolută, în fiecare sistem de drept fiind operante prezumţii de drept sau de fapt, iar Convenţia nu le interzice în principiu, atât timp cât statele respectă anumite limite şi nu încalcă drepturile apărării.

Din această perspectivă, în materie contravenţională, petentului îi revine obligaţia de a propune probe şi de a aduce probe care să dovedească contrariul celor reţinute în procesul verbal de constatare a contravenţiei, sens în care instanţa are în vedere cauza ,,Salabiaku împotriva Franţei,, precum şi ,,Janosevic împotriva Suediei,,  în care Curtea a stabilit, sub aspectul sarcinii probei că art.6 par.2 din Convenţie nu interzice existenţa unor prezumţii de fapt sau de drept, însă prin reglementarea acestora, statele membre trebuie să respecte cerinţa proporţionalităţii între mijloacele folosite şi scopul legitim urmărit.

De asemenea, relevantă şi incidentă cauzei este şi jurisprudenţa din cauza ,,Pop contra României ,, în care Curtea a reiterat faptul că prezumţiile de fapt şi de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenţia neinterzicându-le în principiu, impunând însă din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenţie, o anumită proporţie între acestea şi prezumţia de nevinovăţie instituită în favoarea acuzatului, fiind necesar a se ţine cont în analiza proporţionalităţii, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ şi, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (  citate fiind cauzele Salabiaku c. Franţei, 7 octombrie 1988, par. 28; Anghel, par. 60).

În această cauză, Curtea subliniază importanţa ca, în cadrul unui proces având ca obiect plângere contravenţională, instanţa naţională să ofere petentului cadrul necesar pentru a-si expune cauza în condiţii de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părţii responsabilitatea modalităţii efective în care a înţeles să uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea a constatat că singurele probe pe baza cărora instanţele naţionale puteau pronunţa o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator iar, în condiţiile în care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului să-şi dovedească afirmaţiile, acesta nu a fost plasat într-o situaţie dezavantajoasă, astfel încât nu a fost încălcat art. 6 CEDO.

În jurisprudenţa recentă, mai precis în cauza ,,Nicoleta Gheorghe împotriva României,, (hotărâre pronunţată în 03.04.2012) Curtea analizează echitatea unei proceduri contravenţionale în materia tulburării ordinii publice, după modificarea legislaţiei şi practicii naţionale, pe care anterior le considerase contrare art. 6 CEDO, şi a constatat respectarea art.6 din Convenţie, reclamanta având posibilitatea în cadrul procedurii interne să prezinte probe pentru a răsturna prezumţia relativă de care „beneficia” procesul-verbal contestat, potrivit legislaţiei naţionale. În opinia Curţii, nici un element din dosarul cauzei nu dovedea faptul că instanţele naţionale ar fi avut idei dinainte formate cu privire la vinovăţia reclamantei.Prin această hotărâre, Curtea a constatat că statul român a respectat exigenţele art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, în special sub aspectul respectării prezumţiei de nevinovăţie, specifică materiei penale, dar aplicabilă şi în domeniul contravenţional, în anumite condiţii.

Şi în cauza ,,Blum împotriva Austriei,, din 03.02.2005, reclamantul a invocat încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin inversarea sarcinii probei în faţa autorităţii jurisdicţionale administrative. Autoritatea administrativă l-a invitat pe petent să dovedească contrariul celor reţinute de inspectoratul de muncă (petentul fiind sancţionat întrucât la ferma sa lucra ilegal un muncitor străin fără permis de muncă şi audierea acestuia nu a fost posibilă).Curtea a apreciat că autorităţile austriece au decis în baza probelor administrate de părţi în faţa lor, acţionând în limitele art.6 par.2 din Convenţie.

Concluzionând, prezumţia de legalitate de care se bucură în sistemul de drept, procesul verbal de constatare a contravenţiilor, nu este contrară dispoziţiilor art.6 par.2, fiind necesar a se face de către instanţe o analiză de la caz la caz, dacă această prezumţie aduce sau nu atingere principiului proporţionalităţii între scopul urmărit şi mijloacele utilizate, mai ales în ceea ce priveşte dreptul la apărare al petentului care i-a fost acordat pe toată perioada controlului şi la încheierea actului sancţionator unde avea posibilitatea legală de a-şi formula obiecţiunile.

Nu se poate nega forţa probatorie a procesului verbal de constatare a unei contravenţii, acesta fiind totuşi un act întocmit de către un agent al statului.

În speţă, cele constatate de intimată în cuprinsul procesului verbal de contravenţie, sunt susţinute de dovezile în baza cărora s-a întocmit şi care dovedesc săvârşirea faptei contravenţionale reţinute în sarcina petentului, relevante fiind fişele de identificare şi notele explicative de la filele 34-42 dosar, în vreme ce petentul, prin probele de care a înţeles să se prevaleze nu a reuşit să dovedească o altă stare de fapt care să ducă în final la justificarea pretenţiilor sale.

Pe cale de consecinţă, în considerarea celor expuse, văzând în drept art. prevederile art.260 alin.3, art.10 şi art.16 din Legea nr.53/2003 republicată şi modificată, precum şi prevederile OG nr.2/2001 modificată, apreciind ca neîntemeiată plângerea formulată de petent, urmează să o respingă.

În conformitate cu prevederile art.36 alin.2 din OG nr.2/2001 cu modificări, urmează a fi obligat petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli la stat, justificate prin cheltuieli cu procedura şi purtarea procesului.

Văzând că nu s-au solicitat şi justificat cheltuieli de judecată de către intimată, conform disp.art.453 c.pr.civilă, nu se vor acorda.

Domenii speta

Spete similare