Revendicare

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Caracal sub nr.1367/207/2008, reclamantul N.T. a chemat in judecata pe paratii R.F. si R.S., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se stabileasca hotarele despartitoare dintre proprietatile partilor, sa fie obligat paratul R.F. sa-I lase reclamantului in deplina proprietate suprafata de 75 m.p., iar parata R.S. suprafata de 250 m.p. teren intravilan.

De asemenea, reclamantul a solicitat ca paratii sa fie obligati sa desfiinteze plantatiile de pomi amplasate sub distanta legala, totodata paratul R.F. sa fie obligat la plata sumei de 1000 lei(RON) si parata R.S. la plata sumei de 3000 lei (RON), reprezentand despagubiri pe ultimii 3 ani, cu obligarea paratilor si la plata cheltuielilor de judecata.

In fapt, motivand actiunea reclamantul arata ca este proprietarul unui imobil compus din casa de locuit si terenul aferent acesteia, situat in comuna Redea, judetul Olt.

Mentioneaza reclamantul ca paratii sunt vecinii proprietatii sale, si anume la Est- paratul R.F. si la Vest-parata R.S..

Reclamantul mai arata ca intre proprietatea sa si a paratilor, gardurile despartitoare au fost mutate de acestia, in prezent ocupand terenurile mentionate la capatul doi al actiunii.

Precizeaza reclamantul ca pe hotarul despartitor sunt infiintate plantatii de pomi, aflate la o distanta mai mica decat cea legala.

Sustine reclamantul ca sumele solicitate reprezinta contravaloarea pagubelor cauzate prin amplasarea plantatiilor de pomi, de natura sa nu-I permita reclamantului valorificarea eficienta  a terenului proprietateas sa, care are destinatia de cultura.

Mai sustine reclamantul ca pe acest teren a infiintat culturi de legume, zarzavaturi, compromise partial de umbra pomilor.

In drept, reclamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.584 C.civ., art.608 C.civ, art. 998 C.civ..

La data de 9 aprilie 2008, paratii R.F. si R.S., in conformitate cu dispozitiile art.115 C.pr.civ., au depus la dosar intampinare prin care au solicitat respingerea actiunii reclamantului ca nefondata.

Motivand intampinarea, paratii arata ca sunt proprietarii imobilelor si a terenurilor aferente, situate in comuna Redea, judetul Olt, care se invecineaza cu proprietatea reclamantului.

Mai arata paratii ca, de peste 50 de ani, gardul despartitor si linia de hotar ce delimiteaza proprietatile partilor au ramas neschimbate, neexistand in opinia paratilor nici un motiv ca acest hotar sa fie din nou delimitat.

Paratii mentioneaza ca, potrivit dispozitiilor art.584 C.civ., stabilirea hotarului despartitor se poate cere de oricare dintre coproprietari, daca acest hotar nu exista sau sunt dovezi din care sa rezulte ca a fost modificat.

Precizeaza paratii in intampinare ca in situatia acestora, reclamantul a formulat in mod abuziv actiunea in granituire, deoarece nu poate dovedi ca paratii au modificatlinia de hotar, care este neschimbata de peste 50 de ani.

Raportul de expertiza inregistrat sub nr.1188/10.10.2008 si intocmit de expert tehnic in specialitatea topografie-geodezie-cadastru M. E., a fost depus la dosar in data de 13 octombrie 2008.

Analizand intregul material probatoriu administrat nemijlocit de instanta, s-a retinut urmatoarea situatie de fapt :

Prin contractul de vânzare-cumparare, autentificat sub nr.68/17.01.1996, parintii reclamantului N.T. au înstrainat acestuia imobilul compus din suprafata de 15 000 m.p. teren loc de casa împreuna cu una casa de locuit, având vecinatatile la R – R. F. si N. S., A – R. I., la Mzi si Mn-drum comunal.

Se mentioneaza în contractul de vânzare cumparare ca vânzatorii detin casa prin construire în timpul casatoriei, iar terenul apartine vânzatorului N.A., fiind mostenire de la parintii sai de peste 40 de ani si pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii nr.18/1991,aflându-se în posesia procesului-verbal de punere în posesie nr.60/16.01.1996, emis de Comisia comunala Redea.

Prin încheierea de rectificare si completare nr.31 din 7 ianuarie 2008 a Biroului Notarilor Publici Asociati L. I. –T. E.-Caracal s-a dispus rectificarea si completarea contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr.68/17.01.1996 la Biroul Notarului Public L. I., cu sediul în municipiul Caracal,în sensul ca în cuprinsul, în sensul ca în cuprinsul contractului s-a trecut suprafata de 15000 m.p. teren loc de casa, împreuna cu casa de locuit, situat în comuna Redea, judetul Olt, conform procesului verbal de punere în posesie nr.60/16.01.1996, emis de Comisia Comunala Redea, core4ct fiind suprafata de 15100 m.p. teren situat în comuna Redea, judetul Olt.

Pârâtul R.F. a depus ca dovezi a dreptului de proprietate asupra terenului aferent constructiilor ce se învecineaza cu proprietatea reclamantului, urmatoarele acte :titlul de proprietate nr.46241/73 din 09.04.1997, eliberat pe numele mamei pârâtului Radu, certificatul de mostenitor nr.340/11.06.1992 eliberat de pe urma defunctului R.G.-tatal pârâtului si certificatul de mostenitor nr.34/19.02.2008 eliberat de pe urma defunctei R.R..

Rezulta din actele mentionate ca suprafata de teren intravilan, proprietatea pârâtului R.F., este de 1 ha 1000 m.p..

Pârâtei R.S. i s-a reconstituit dreptul de proprietate, conform titlului de proprietate nr.46780/42 din 06.03.1998, pentru suprafata totala de 6 ha 5700 m.p., din care suprafata de 6600 m.p. teren intravilan.

Ultimul supliment al raportului de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar A.P., depus la dosar in data de 24 martie 2009, intitulat insa de expert ca raport de expertiza tehnica, avand in vedere punctul de vedere exprimat de acesta  in sedinta publica din 5 martie 2009, fiind citat de instanta pentru a da lamuriri, concluzioneaza ca in conformitate cu actele de proprietate depuse la dosar de parti si mentionate mai sus, hotarul despartitor intre proprietatea reclamantului si proprietatile paratilor este materializat in teren in conformitate cu schita terenului anexata.

Astfel, intre proprietatea reclamantului si cea a paratului R.F., hotarul despartitor este materializat prin punctele A,B,C,D,E si F, care in teren se identifica dupa cum urmeaza: A=confluenta dintre gardul reclamantului si cel al paratului R.F., iar punctele B,C,D,E,F prin stalp de lemn.

Hotarul despartitor intre proprietatea reclamantului si proprietatea paratei R.S. este materializat,conform aceluiasi raport de expertiza, prin punctele G=confluenta dintre gardul reclamantului si cel al paratei R.S.; H,I,J= stalpi din lemn; K =de la punctul J=1,1 m pe directia Vest;L=de la punctul M=0,5 m pe directia Vest, M=stalp de lemn.

Fara a se avea in vedere la stabilirea hotarului despartitor dintre proprietatile partilor, este de retinut totusi ca din concluziile rapoartelor de expertiza efectuate in cauza de expertii S. C. si M. E., rezulta ca reclamantul are mai putin teren decat in actul de proprietate, tot mai putin teren in comparatie cu titlul sau de proprietate are si paratul R.F., insa parata R.S. are mai mult teren decat in actele sale de proprietate, si anume titlul de proprietate nr.46780/42 din 06.03.1998, cu toate ca la dosar s-au depus si acte din anul 1946.

Se mentioneaza in ultimul supliment al aceluiasi raport de expertiza ca terenul intravilan aferent constructiilor proprietatea reclamantului si a celor doi parati se continua cu teren extravilan, rezultand la masurarea pana la drumul de exploatare a suprafetei de teren extravilan ,in cazul paratei R.S., ca aceasta este de 7702,13 m.p.

Instanta in baza celor retinute urmeaza sa admita in parte actiunea, astfel cum a fost precizata si sa stabileasca hotarul despartitor dintre proprietatile reclamantului N.T. si paratului R.F. pe actualul aliniament, conform schitei intocmite in baza raportului de expertiza, hotar materializat prin punctele  A,B,C,D,E si F, cu distantele dintre ele, astfel: A-B=58,28 m; B-C=44,55 m; C-D=11,74 m; D-E= 49,63 m; E-F= 58,06 m, iar in teren punctele sunt materializate, astfel-A=confluenta dintre gardul reclamantului si cel al paratului, iar punctele B, C, D, E, F-toate prin stalpi din lemn.

De asemenea, urmeaza a se stabili hotarul despartitor dintre terenurile proprietatea reclamantului N.T. si paratei R.S., conform schitei intocmite in baza raportului de expertiza, astfel hotarul este materializat prin punctele G, H, I, J, K, L, cu urmatoarele distante intre ele G-H=46,92 m; H-I= 48,33 m; I-J= 7,12 m; J-K= 1,1 m si K-L= 130,59m, aceste puncte fiind materializate in teren, astfel- G=confluenta dintre gardul reclamantului si cel al paratei; H=stalp din lemn; I= stalp din lemn; J= stalp din lemn; K= de la punctul J= 1,1 m pe directia Vest; L= de la punctul M= 0,5 m pe directia Vest si M= stalp din lemn.

Potrivit art.582 C.civ., orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa, iar cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.

In principiu, granituirea reprezinta o operatiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietati vecine, actiune exercitata cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie sa-l urmeze hotarul, fiind intemeiata pe dispozitiile art.584 C.civ..

Granituirea, care este menita sa apere dreptul de proprietate, se poate dispune atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cat si in situatia in care astfel de semne exterioare exista, dar sunt contestate de parti.

Totodata, este necesar ca o granituire, dispusa prin hotarare judecatoreasca, sa rezolve contestatiile si pretentiile partilor cu caracter revendicativ, dar si sa tina seama de transformarile produse in configuratia terenurilor din cauze care nu le sunt imputabile, pentru a se asigura o folosinta utila a proprietatilor.

In ceea ce priveste capatul de cerere prin care reclamantul solicita ca cei doi parati sa fie obligati sa-I lase in deplina proprietate suprafata de 75 m.p. teren pârâtul R.F., iar pârâta R.S. suprafata de 250 m.p. teren, instanta retine in primul rand ca actiunea in revendicare are ca scop recunoasterea dreptului de proprietate asupra bunului in litigiu si readucerea lui in patrimoniul  acestuia.

Mai mult, regula inscrisa in art.1169 C.civ. este aplicabila si in materia dovedirii proprietatii, reclamantul fiind acela care trebuie sa faca dovada pozitiva ca el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.

Conform art.480 C.civ., proprietatea exclusiva este dreptul pe care il are o persoana de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.

Ultimul supliment al raportului de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar A. P. concluzioneaza ca parata R.S. ocupa din terenul reclamantului N.T. portiunea de teren in suprafata de 104,56 m.p., materializata pe schita terenului anexata si delimitata intre punctele J,K,L,M,N,O, cu urmatoarele dimensiuni intre puncte: J si K=1,1 m; K si L=130,59 m; L si M =0,5 m; M si N=41,38 m;N si O=49,39 m; Osi J=39,88 m.

Pe baza concluziilor atat a raportului de expertiza cat si a suplimentului la acest raport, instanta urmeaza sa oblige pe parata R.S. sa lase reclamantului in deplina proprietate si posesie suprafata de 104,56 m.p. teren, delimitata intre punctele J, K, L, M, N, O si J,dimensiunile intre puncte fiind J-K=1,1 m; K-L=130,59 m; L-M=0,5 m; M-N=41,38m; N-O=49,39m; O-J= 39,88m, iar punctele sunt materializate in teren prin J=stalp din lemn; K= de la punctul J=1,1 m pe directia Vest; l= de la punctul M=0,5m pe directia de Vest; M=stalp din lemn; N= buturuga rachita si O= tulpina unui pom inalt de 0,57 m.

Coroborand concluziile raportului de expertiza si a suplimentelor la acest raport de expertiza, intocmite de expertul tehnic judiciar A. P. cu depozitiile martorilor, dar si cu actele depuse la dosar, instanta constata ca sunt neintemeiate capetele din actiunea principala prin care reclamantul a solicitat obligarea paratului R.F. sa-I lase in deplina proprietate suprafata de 75 m.p teren, ca de altfel si capatele de cerere cu privire la obligarea celor doi parati sa desfinteze pomii amplasati sub distanta legala si obligarea paratilor la plata despagubirilor pe ultimii 3 ani, situatie in care urmeaza ca aceste capete de cerere sa fie respinse ca neintemeiate.

In conformitate cu dispozitiile art.584 si art.600 C.civ., cheltuielile de granituire, precum si cele de construire si reparare a gardului despartitor se suporta, in  mod egal, de ambii proprietari ai terenurilor invecinate, motiv pentru care instanta urmeaza sa  compenseze in parte cheltuielile de judecata si sa oblige pe parata R.S. la plata sumei de 850 lei, catre reclamant.

Postat 05.02.2010

Domenii speta

Spete similare