Chemare în judecată

Sentinţă civilă 1261 din 04.04.2013


Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin acţiunea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti, la data de28.11.2012, sub nr. xxx/260/2012, reclamanta xxx a Solicitat în contradictoriu cu pârâtul xxx, ca instanţa să constate că acesta este cu neputinţă să fie tatăl minorului xxx iar în contradictoriu cu pârâtul xxx să constate că acesta este tatăl minorului.

In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că xxx născut la data de 18.01.2012, nu este fiul pârâtului xxx, deoarece în perioada conceperii copilului, se aflau în proces de divorţ, acţiune ce a fost introdusă la data de 24.06.2011, şi că tatăl minorului este pârâtul xxx .

Cererea nu a fost motivată în drept.

In susţinerea cererii, reclamanta a depus următoarele înscrisuri: certificat de naştere seria NH nr. 514955 (fl.5), declaraţia notarială autentificată sub nr. 1317 din 20.11.2012 la BNP xxx (fl.6), sentinţa civilă nr. 2485 din 19.09.2012 pronunţată în dosarul nr. xxx/260/2011 (fl.7),

Pârâtul xxx şi xxx , legal citaţi nu a depus întâmpinare şi dar s-au prezentat în instanţă solicitând proba cu înscrisuri şi martori.

Analizând şi coroborând susţinerile părţilor şi probei? administrate în cauză, instanţa retine că acţiunea formulată de reclamant este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:

Reclamanta xxx s-a căsătorit cu pârâtul xxx la data de 28.01.2013, căsătorie ce a fost înregistrată sub nr. 1 din 28.01.2013 la Oficiul Stării Civile xxx, conform certificatului de căsătorie seria CG nr. 282110.

Prin sentinţa civilă nr. 2485 din data de 19.09.2012 pronunţată în dosarul nr. xxx /260/2011 a Judecătoriei Moineşti, a fost desfăcută căsătoria încheiată între părţi la data de 28.01.2013, prin acordul părţilor, locuinţa minorului xxx născut la data de 29.09.2006, fiind stabilită la locuinţa mamei , iar pârâtul xxx a fost obligat la plate unei pensii de întreţinere în favoarea minorului xxx.

Din declaraţia martorei xxx, reiese că înainte ca instanţa să dispună desfacerea căsătoriei, reclamanta a părăsit domiciliul conjugal locuind cu pârâtul xxx, acesta fiind tatăl minorului xxx, deoarece în perioada conceperii era despărţită în fapt de pârâtul xxx.

Martorul, xxx a afirmat că pe perioada cât a fost căsătorită cu pârâtul xxx, a avut o relaţie extraconjugală cu pârâtul xxx, în urma căreia s-a născut minorul xxx.

Declaraţiile menţionate se coroborează şi cu cea a martorei xxx, care a relatat în esenţă aceleaşi aspecte, respectiv că tatăl minorului este pârâtul xxx.

Conform art. 414 Cod civil, copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei, iar potrivit alin.2 , paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputinţă ca soţul mamei sa fie tatăl copijului.

 

Conform dispoziţiei legale susmenţionate, copilul născut în timpul căsătoriei îl are ca tată pe soţul mamei, timpul legal al concepţiei reglementat în art. 412 alin. 1 din noul Cod civil (între a trei sute şi a o sută optzecia zi dinaintea naşterii) situându-se în timpul căsătoriei. Această prezumţie are un caracter absolut în ceea ce priveşte determinarea timpului legal al concepţiei, dar poate fi răsturnată dacă această prezumţie nu corespunde realităţii, fiind cu neputinţă ca soţul mamei, în speţă reclamantul, să fie tatăl copilului.

Din analiza probelor administrate în cauză şi, reiese că a existat o imposibilitate morală şi fizică de coabitare între părţi pe toată durata legală de concepţie a minorului, în condiţiile în care soţii au avut domicilii diferite în acest interval de timp, fără a se întâlni, astfel că este cu neputinţă ca pârâtul xxx să fie tatăl natural al minorului.

In plus, ulterior separării în fapt a părţilor, ca urmare a plecării reclamantei de la domiciliul pârâtului, a avut o relaţie extraconjugală cu numitul xxx.

In aceste condiţii,instanţa apreciază că este cu neputinţă ca pârâtul xxx să fie tatăl natural al minorului xxx născut la data de 18.01.2012.

Cu privire la capătul de cerere prin care reclamanta solicită să constate că pârâtul xxx este tatăl minorului xxx, instanţa constată că în conformitate cu prevederile art. 415 alin. 2 Cod civil , copilul conceput şi născut în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său, recunoaşterea putând fi făcută prin declaraţie la serviciul de stare civilă, prin înscris autentic sau testament.

Prin declaraţia notarială autentificată sub nr, 1317 din 20.11.2012 la BNP xxx, pârâtul xxx, a declarat pe propria răspundere că este tatăl minorului xxx, născut la data de 18.01.2012 în mun. Moineşti, judeţul Bacău, CNP.

Constatând voinţa neviciată de pârâtului, motivat de considerentele expuse, instanţa constată pârâtul este tatăl minorului xxx .

în conformitate cu dispoziţiile art.449 alin. 2 Cod civil în cazul in care filiaţia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt părinte, copilul, prin acordul părinţilor, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia ulterior.

Având în vedere acordul ambelor părţi în acest sens, instanţa va stabili ca minorul să poarte numele de familie al tatălui, acela de xxx.

In baza art. 449 alin.3 Cod civil , instanţa va dispune înregistrarea cuvenitelor menţiuni în Registrul stării civile al Primăriei xxx,

In temeiul art. 274 Cod procedură civilă instanţa va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată