Pretenţii

Sentinţă civilă 5654 din 23.03.2012


Dosar nr. 4425/318/2011

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECATORIA TÂRGU JIU

JUDETUL GORJ

SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 5654

Sedinta publica de la 23 Martie 2012

Completul compus din:

PRESEDINTE GABRIELA STEGAROIU

Grefier Sef LUDOVICA MARIA BURCEA

Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în sedinta publica din 16.03.2012 privind judecarea actiunii civile în pretentii formulata de reclamantul .... împotriva pârâtilor ..........

La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit partile.

 Procedura legal îndeplinita din ziua dezbaterilor.

Deliberând, instanta pronunta urmatoarea sentinta :

 

JUDECATA

 Prin actiunea civila adresata instantei de judecata si înregistrata sub nr. 4425/318/2011, reclamantul ..... a chemat în judecata pârâtii .........solicitând  instantei ca, prin sentinta ce o va pronunta,  sa se dispuna cuantumul despagubirilor ce i se cuvin, partea de prejudiciu imputabila fiecaruia dintre pârâti, precum si reactualizarea acestora cât si a cuantumului nefolosirii în timp a bunului proprietate personala, respectiv autoturismul Dacia ..., prejudicii aduse în urma producerii accidentului din data de 27.11.2009, cu cheltuieli de judecata.

 În motivare, reclamantul a aratat ca în data de 27.11.2009 a fost provocat un accident, conform procesului-verbal  de  constatare  a contraventiei seria CC nr. 4578895, încheiat de Politia ..., unde se retine culpa exclusiva a numitei ..... care nu avea polita de asigurare obligatorie încheiata pentru autoturismul ce-l conducea si care a formulat plângere împotriva  procesului-verbal contraventional mai sus mentionat, plângere ce a facut obiectul dosarului nr.16100/318/2009 solutionat prin sentinta civila nr. 7513/12.11.2010, ramasa definitiva si irevocabila.

 În drept,  actiunea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 82 coroborat cu art. 112 si urmatoarele Cod procedura civila, art.274 Cod procedura civila si pe dispozitiile Legii 136/1995, cu modificarile si actualizarile ulterioare.

 În dovedirea actiunii, reclamantul a depus la dosar copie dupa sentinta civila nr.7518/12.11.2010 din dosarul nr. 16100/318/2009 si a solicitat efectuarea în cauza a unei expertize contabile pentru evaluare prejudiciului.

 În cauza, pârâta ....... a formulat întâmpinare (fila 14) prin care a aratat ca în data de 27.11.2009 a fost implicata într-un eveniment rutier împreuna cu pârâtul Geamanu Stefan, în urma caruia a rezultat avarierea autoturismului reclamantului marca Dacia, cu numar de înmatriculare ......, fiind sanctionata contraventional si plângerea formulata împotriva procesului verbal de contraventie întocmit de Politia Tg.-Jiu a format obiectul dosarului nr. ...... al Judecatoriei Tg. Jiu.

 Ca, reclamantul din prezenta cauza a formulat cerere de interventie în interes propriu în acel dosar solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sa se stabileasca cui îi apartine vina în producerea accidentului din data de 27.11.2009  în urma caruia a fost avariat autoturismul proprietatea sa, iar prin sentinta civila nr. ..... pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu în dosarul nr. ....... (irevocabila prin decizia nr. 127/2011 a Tribunalului Gorj) a fost respinsa plângerea petentei ......, a fost admisa în parte cererea de interventie si s-a constatat cupla comuna a petentei si a intimatului, ....., în producerea evenimentului rutier din data de 27.1 L2009.

 Pârâta a mentionat ca reclamantul nu a depus la dosarul cauzei dovada achitarii taxei de timbru si timbrul judiciar pentru cererea de chemare în judecata formulata astfel încât invoca exceptia netimbrarii actiunii si solicita  anularea acesteia ca netimbrata.

 Pe de alta parte, pârâta a aratat ca reclamantul nu a precizat care este cuantumul despagubirilor solicitate de la pârâti pentru ca în raport de acesta sa poata sa-si formuleze apararea, solicitând instantei sa stabileasca aceasta suma încalcând astfel dispozitiile art.112 pct.3 C. proc. civila care stabilesc în  sarcina reclamantului obligatia de a determina "obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului".

 Cu privire la ultimul capat de cerere ce vizeaza contravaloarea lipsei de folosinta cu privire la autoturismul marca Dacia cu numar de înmatriculare ....., pârâta precizeaza ca reclamantul nu a precizat perioada în care a fost lipsit de folosinta acestui bun, iar referitor la întinderea raspunderii pârâtilor s-a aratat ca paguba a fost produsa printr-un accident datorat actiunii mai multor persoane, astfel ca acestea raspund împreuna fata de pagubit.

 Reclamantul, la data de 23.05.2011, a precizat (fila 19) cuantumul despagubirilor solicitate la valoarea de 26.964 lei, depunând si taxa de timbru aferenta, aratând ca autoturismul, în termenii asiguratorilor, prezinta "dauna totala" si  potrivit devizului estimativ din 4.12.2009 emis de catre unul dintre service-urile auto autorizate si cu practica cea mai mica a tarifelor, valoarea materialelor (fara eventualele "lucrari ascunse" sau alte piese constatate afectate sau defecte în momentul reparatiei efectiv concrete) este de: 6.482,52 lei, reactualizata cu indicele preturilor de consum dat de catre Institutul National de Statistica pentru perioada decembrie 2009 - aprilie 2011 rezultând un total egal cu valoarea de (6482,52 lei x 112,51% - indice preturi nealimentare) 7.293,48 lei (S1), iar pentru manopera rezulta un total egal cu 4439,40 lei x 105,54 (indice servicii) = 4685,34 lei (S2), adica total costuri reparatie  de  14.852 lei compus din  S1 + S2 + S3 (2874,72 lei TVA).

 Referitor la calculul cuantumului nefolosirii în timp a bunului proprietate personala, pe perioada decembrie 2009 - aprilie 2011, reclamantul arata ca fiecare proprietar sustine ca bunul lui este de "nepretuit", mai ales când are stricta necesitate si urgenta de folosirea lui, dar, fiind într-un cadru procesual trebuie sa ne raportam strict la legislatie si metodologia acestora, respectiv Legea 136/1995 unde asigurarea RCA este definita ca asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse tertilor prin accident de autovehicule si prevede o medie pentru baza de calcul a despagubirii, în cazul unde nu se cunoaste nr. de km rulati la 15.000 km pe an si o corectie de ± 0,5 la 1000 km unde exista diferenta în plus sau minus în raport cu nr. de km rulati si cei faptici, fapt pentru care conform legislatiei, poate solicita pentru perioada decembrie 2009 - aprilie 2011 nefolosirea pentru un numar mediu de 21.250 km (15.000 km pentru perioada decembrie 2009 - noiembrie 2010 si 6250 km pentru perioada decembrie 2010 - aprilie 2011), iar prin aplicarea corectiei de 0,5 la 1000 km pentru coeficientii de uzura rezulta  20.188 km minim potentiali folositi.

 Reclamantul considera ca problema contravalorii pe km de nefolosinta poate fi solutionata prin raportare  la firmele de închirieri auto  care taxeaza clientii ca perioada de timp nu pentru km rulati deoarece pe lânga km rulati se mai adauga si celelalte taxe si impozite percepute pentru autoturisme, precum si cheltuielile de întretinere, iar în judetul Gorj nu exista firme de închirieri auto cu taxa pe km rulati, însa în Bucuresti si marile orase închirierea pe km se face cu tariful de 0,5 euro/km rulat (respectiv 2 lei/km, fara TVA), iar tarifele tip "taxi" variaza între 1,6-2,2 lei/km, astfel ca, tinând cont ca el nu închiriaza, ci solicita neutilizarea bunului proprietate personala, suma ceruta pentru nefolosinta autoturismului Gj 42 MIR, pentru perioada decembrie 2009 - aprilie 2011 este de 20.188 km x 0,60 lei/km = 12.112 lei.

 Referitor la întâmpinarea depusa de pârâta ......, reclamantul a mentionat ca  sanctiunea contraventionala nu exclude si nu reprezinta plata daunelor produse,  aceasta fiind  legal acoperita prin asigurarea RCA pe care însa nu o avea încheiata în momentul producerii accidentului, iar cu  referire la culpa comuna a învederat faptul ca cererea de chemare în judecata ce constituie cauza în acest dosar nu este adresata  numai pârâtei  ...... si include toate partile implicate (respectiv .....), depunând la dosar  devizul estimativ din 4.12.2009;  lista indicelor preturilor de consum stabilite de Institutul National de Statistica pentru perioada decembrie 2009 -

aprilie 2011.

 La data de 01.06.2011,  pârâta ...... a depus întâmpinare, prin care a aratat ca taxa de timbru aferenta pretentiilor solicitate de reclamant constituie cheltuiala de judecata la care ar putea fi obligati pârâtii în conditiile admiterii actiunii si nu se include în cuantumul sumei solicitat si ca cuantumul pretentiilor reclamantului este vadit exagerat, iar modul de calcul al acestora este gresit si temeiul de drept al actiunii îl reprezinta dispozitiile art. 998, 999, 1000 alin. 1 si urm. C. civil, aflându-se în situatia raspunderii civile delictuale care presupune ca persoana vinovata de savârsirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii sa acopere prejudiciul produs prin fapta sa sau a lucrului a carui paza juridica o are, însa  va putea fi obligata la achitarea numai a unei parti din prejudiciu, având în vedere ca prin sentinta irevocabila s-a stabilit culpa comuna în producerea accidentului auto.

 Ca, în general,  reactualizare se face la data platii si presupune aplicarea indicelui de inflatiei la suma stabilita de instanta, prin actualizare urmarindu-se acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuatiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadentei si cea a platii efective a sumei datorate, iar reclamantul a procedat în mod gresit la reactualizarea sumelor reprezentând pretentiile sale cu indicele preturilor de consum pe care 1-a aplicat la valoarea materialelor si manoperei ce rezulta din devizul estimativ deoarece, daca se ia în calcul faptul ca autovehiculul avariat este un autoturism marca Dacia fabricat în anul 2004, la data producerii evenimentului rutier, acesta avea 5 ani vechime si suma solicitata de reclamant, respectiv 14.852 lei (materiale-manopera), depaseste cu mult valoarea de piata a unui astfel de autoturism.

 În ceea ce priveste contravaloarea lipsei de folosinta, pârâta arata ca reclamantul face trimitere la prevederile Legii nr. 136/1995 si face un calcul care în realitate nu are legatura cu lipsa de folosinta deoarece referirile la un parcurs mediu anual de 15.000 km cu un autovehicul si corectia de 0,5% pentru fiecare 1000 km se regaseste la art. 59 din Norma din 19.11.2009 privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, acestea fiind elemente care se iau în calcul pentru stabilirea coeficientului de uzura al vehiculului avariat si nu reprezinta modul de calcul al despagubirilor pentru lipsa de folosinta.

 Pârâta subliniaza ca autoturismul avariat era folosit de reclamant în interes personal, nu pentru desfasurarea unei activitati economice si acesta nu a apelat la serviciile unei firme de închirieri auto sau taximetrie, astfel încât nu poate fi obligata la plata sumele solicitate pentru lipsa de folosinta.

 Prin concluziile scrise depuse la data de 20.03.2012, pârâta ....... a solicitat, în baza art. 262 C.p.civila, acordarea unui termen de gratie, cu motivarea ca veniturile lunare obtinute sunt reprezentate de pensia de 740 lei.

 În temeiul art. 129 alin. 5 C.p.civila, instanta a dispus atasarea dosarului nr.16100/318/2009.

 Dupa depunerea raportului de expertiza întocmit de expert ......, reclamantul si pârâta ...... au formulat obiectiuni la care expertul a raspuns prin suplimentul depus la data de 15.02.2012 (fila 110), iar în sedinta publica din 16.03.2012 a fost audiat reclamantul.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

 Prin plângerea contraventionala  înregistrata sub nr. 16100/318/2009, pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu, petitionara petenta  .....  a formulat  plângere împotriva procesului - verbal de constatare a contraventiei seria CC nr. 4578895 încheiat la data de 27.11.2009 de Politia Tg.- Jiu în contradictoriu cu intimatii I.P.J. ......  prin care a solicitat anularea procesului - verbal de constatare a contraventiei seria CC nr. 4578895 încheiat la data de 27.11.2009 si  exonerarea sa de sanctiunile aplicate.

 În cauza înregistrata sub nr. 16100/318/2009, intervenientul ..... a formulat cerere de interventie în interes propriu, prin care a solicitat ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se stabileasca  cui îi apartine vina în producerea accidentului din data de 27.11.2009  din cauza caruia  a fost  privat de bunul proprietate personala, respectiv  autoturismul Dacia ......

 Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanta a constat în dosarul nr. 16100/318/2009, ca prin procesul verbal contestat a fost sanctionata petitionara cu 4 puncte amenda în cuantum de 1240 lei,  retinându-se în sarcina sa nerespectarea regulilor privind manevra de schimbare a directiei de mers  prevazuta de art. 108 alin.1 lit.a pct.6 din OUG 195/2002, precum si cu 3 puncte penalizare  pentru nerespectarea obligatiei  de a avea asupra sa  documentele prevazute de art.35 alin.2  din OUG 195/2002, cât si pentru încalcarea disp.art.148 din L.136/1995, agentul constatator stabilind ca, la data de 27.11.2009, petenta conducea autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare  ...... si nu s-a asigurat corespunzator la schimbarea directiei de mers prin viraj spre stânga, intrând în coliziune cu autoturismul Hyundai cu  numar de înmatriculare .... condus de  .... pe care l-a proiectat în autoturismul marca Dacia  cu numar de înmatriculare ....., proprietatea intervenientului.

 În considerentele s.c. nr.7518/2011 (irevocabila prin d.c. nr.127/2011), instanta a retinut ca, din raportul de expertiza si raspunsul la obiectiuni (întocmite de inginer ....) coroborate cu înscrisurile depuse la dosar si declaratiile martorilor, reiese ca autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare  .. ....  condus de petenta se deplasa pe str. Narciselor în sensul spre Petrosani si în zona depozitelor MAX vireaza spre stânga pentru a intra la aceste depozite, iar intentia de a vira este semnalizata (conform declaratiilor petentei si martorului .....), însa la executarea efectiva a virajului petenta nu s-a asigurat ca autoturismul din spate era deja angajat în depasire pe banda de sens invers, astfel ca, la patrunderea pe banda de sens invers, petenta se întâlneste cu autoturismul Hyundai cu  numar de înmatriculare .... condus ...... ce efectua manevra de depasire pe aceasta banda.

 Avariile rezultate în urma coliziunii celor doua autoturisme (.....) dovedesc ca în momentul întâlnirii, autoturismul  ..... era în cursul manevrei spre stânga, pozitionat oblic fata de axul drumului si  autoturismul Hyundai ..... care se deplasa pe aceasta banda în sens invers si care la momentul aparitiei situatiei periculoase vireaza spre stânga pentru  evitare, dar spatiul ramas nu face posibila ocolirea.

 Autoturismul Hyundai .....  si-a continuat deplasarea pe o traiectorie spre stânga, a patruns pe spatiul lateral în partea stânga în afara partii carosabile unde întâlneste  autoturismul marca Dacia  .... MIR, proprietatea intervenientului, autoturism care era stationat, producând avarii cu deformari profunde ale elementelor de caroserie ale ambelor autoturisme si proiectarea spre dreapta, cu întoarcere de 1800  a autoturismului marca Dacia  ......

 În raport de avariile cu deformari profunde ale elementelor de caroserie si declaratia martorului Popescu Iulian, expertul a stabilit ca autoturismul Hyundai ..... s-a deplasat cu viteza superioara  (89 km/h) vitezei legale pe drumul respectiv, cu nerespectarea prevederilor art. 45 alin.2 din OUG 195/2002 si art. 118 lit. a, b, c din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, însa si petenta este vinovata de contraventia retinuta în sarcina sa deoarece, desi a semnalizat manevra, înainte de plecarea în viraj spre stânga, nu s-a asigurat ca poate face acest viraj, aceasta obligatie subzistând indiferent de viteza cu care se deplasa autoturismul din spate sau de  faptul ca se afla în depasire ori intentiona sa intre în depasirea altor autovehicule aflate în spate.

 Fata de considerentele expuse în dosarul nr. 16100/318/2009, instanta a constat ca plângerea formulata de petenta este neîntemeiata, din probele administrate  reiesind ca aceasta se face vinovata de contraventiile retinute în sarcina sa, faptele fiind recunoscute partial prin contestatia depusa, respectiv nerespectarea obligatiei  de a avea asupra sa  documentele prevazute de art.35 alin.2  din OUG 195/2002, cât si încalcarea disp.art.148 din L.136/1995.

 Totodata, instanta a retinut ca este întemeiata în parte cererea de interventie, raportat la starea de fapt expusa anterior si s-a constatat culpa comuna a petentei, cât si a intimatului ..... în producerea evenimentului rutier din data de 27.11.2009 care a avut drept consecinta avarierea autoturismului intervenientului, cu mentiune ca valoarea despagubirilor ce se cuvin intervenientului, precum si partea de prejudiciu imputabila fiecaruia din cei doi conducatori vinovati de producerea accidentului urmeaza a fi stabilite, dupa ramânerea irevocabila a acestei sentinte, în functie de constatarile hotarârii irevocabile si în raport de întinderea raspunderii asiguratului .... care a încheiat conventia de raspundere civila obligatorie cu SC A....SA, citata în cauza, conform OG nr. 2/2001.

 Din cele expuse, coroborate cu devizele de reparatii si adresele emise de Institutul National de Statistica,  instanta retine ca pârâtii ....... sunt vinovati de savârsirea unei fapte ilicite ce a avut drept consecinta avarierea autoturismului reclamantului, iar valoarea totala a prejudiciului este de 12697 lei, conform explicatiilor din cuprinsul suplimentului la raportul de expertiza (file 110-115), acest prejudiciu constând în despagubirile calculate conform art. 50 din Ordinul nr. 21/2009 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, cu precizarea ca expertul a apreciat ca varianta cea mai apropiata de realitate pentru stabilirea valorii ramase  este luarea în considerare a sumei rezultate în urma valorificarii ca deseu de fier vechi.

 Cererea reclamantului privind despagubirile rezultate din lipsa de folosinta a autovehiculului este apreciata de instanta ca neîntemeiata deoarece chiar din motivarea cererii reiese ca reclamantul  a propus ca modalitate de calcul criterii ipotetice întrucât nu au existat înscrisuri (contracte de închiriere sau comodat) care sa dovedeasca producerea unui astfel de prejudiciu, mai ales în situatia în care reclamantul a cumparat un alt autoturism.

 În consecinta, instanta apreciaza ca reclamantul a facut dovada îndeplinirii conditiilor prevazute de art. 998, 999 C. civil din 1864 care reglementeaza raspunderea civila delictuala a pârâtilor, respectiv existenta prejudiciului în cuantum de 12697 lei,  conform explicatiilor din cuprinsul suplimentului la raportul de expertiza (file 110-115, existenta faptei ilicite a acestora, potrivit considerentelor s.c. nr.7518/2011; existenta raportului de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu; existenta vinovatiei pârâtilor, cu precizarea ca din probele administrate în dosarul atasat (expertiza tehnica întocmita de inginer ......) reiese ca fiecare pârât nu ar fi putut produce prejudiciul care este urmare actiunii lor conjuncte, astfel ca fiecare dintre acestia va fi obligat la 1/2 din valoarea totala, pârâtul .....  urmând a fi obligat în solidar cu pârâta SC ....SA, raportat la Legea nr. 136/1995

 Pentru considerentele aratate, raportat la art. 274, 277 C.p.civila, instanta urmeaza sa admita în parte actiunea ulterior precizata, sa respinga cererea reclamantului privind contravaloarea  lipsei de folosinta.  si sa oblige pârâta ..... sa plateasca reclamantului suma de 6348,5 lei despagubiri civile si cheltuieli  de judecata în cuantum de  741,91 lei, iar pârâtul ..... va fi obligat  în solidar cu pârâta SC Astra SA sa plateasca  reclamantului suma de 6348,5 lei  despagubiri civile si  cheltuieli de judecata în cuantum de 741,91 lei, cheltuieli ce reprezinta cota de 1/2 din taxa judiciara de timbru aferenta pretentiilor încuviintate la care se adauga onorariul expertului.

 Cererea pârâtei .....oana privind  acordarea unui termen  de gratie, conform art. 262 C.p.civila, va fi respinsa deoarece pârâta nu a depus înscrisuri din care sa rezulte o situatie materiala precara, în sensul ca nu are bunuri mobile sau imobile care ar putea fi valorificate sau folosite drept garantie pentru obtinerea unui împrumut necesar acoperirii debitului, nefiind relevanta doar pensia lunara pe care o obtine.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMLE LEGII

HOTARASTE:

 Admite în parte actiunea ulterior precizata  formulata de reclamantul ...., domiciliat în .......... împotriva pârâtilor ................................

 Obliga pârâta ...................... sa plateasca reclamantului suma de 6348,5 lei despagubiri civile si cheltuieli  de judecata în cuantum de  741,91 lei.

 Obliga pârâtul ..............  în solidar cu pârâta SC ........ SA sa plateasca  reclamantului suma de 6348,5 lei  despagubiri civile si  cheltuieli de judecata în cuantum de 741,91 lei.

 Respinge cererea pârâtei .............. privind  acordarea unui termen  de gratie, precum si cererea reclamantului privind contravaloarea  lipsei de folosinta.

 Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

 Pronuntata în sedinta publica din 23 Martie 2012.

PRESEDINTE

.

Grefier

 .

1