Faliment. Procedura insolvenţei. Contestaţie tabel. Înscrierea unei creanţe subordonate.

Faliment.

Procedura insolvenţei. Contestaţie tabel. Înscrierea unei creanţe subordonate.

Ordinea de prioritate a creanţelor este cea dată de art. 123 din lege. La pct. 9 din acest text sunt menţionate creanţele subordonate, categorie distinctă de creanţele chirografare. Astfel, creanţele subordonate sunt de două categorii şi au următoarea ordine de preferinţă : „a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic; b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit.”

Creanţele subordonate prevăzute la lit. a sunt reprezentate de creditele acordate de asociaţi. Or, creanţa în cauză izvorăşte dintr-un împrumut acordat de recurent societăţii la care era asociat. Pierderea ulterioară a acestei calităţi nu duce însă şi la schimbarea naturii creanţei dobândite de acesta. Dreptul de creanţă este un efect al contractului de împrumut, astfel că acesta nu poate avea o altă natură sau conţinut decât cel iniţial.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 97 din 13.01.2014)

Prin sentinţa civilă nr. 5609/06.06.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă în dosarul nr. 29412/3/2012/a2, a fost admisă contestaţia formulată de SCA G şi A împotriva tabelului preliminar al obligaţiilor debitorului SC A I SRL, privind creanţa creditorului E.C.M.

În motivarea sentinţei, tribunalul a reţinut că pârâtul E.C.M. a formulat o cerere de admitere a creanţei  prin care a solicitat înscrierea la masa credală a debitoarei S.C. A I S.R.L. cu suma de 4.162.001 lei reprezentând împrumuturi acordate debitoarei.

Lichidatorul judiciar a înscris creanţa pretinsă de acest creditor în tabelul preliminar, la categoria creanţe chirografare, înscriere contestată de către Societatea Civilă de Avocaţi „G şi A”.

Instanţa a constatat că aceste împrumuturi au fost acordate societăţii debitoare de către E.C.M. în perioada 2006-2007, perioadă în care împrumutătorul deţinea calitatea de asociat în cadrul societăţii. Ulterior, la data de 18.02.2008 prin contractul de donaţie autentificat la aceeaşi dată, E.C.M. a donat cele 5 părţi sociale deţinute către B.D.

Ca urmare, instanţa a constatat că la data la care au fost încheiate contractele de împrumut (2006-2007) creditorul deţinea calitatea de asociat, că respectivele credite au fost acordate societăţii debitoare tocmai ca urmare a faptului că împrumutătorul avea calitatea de asociat ce deţinea 25% din capitalul social, astfel că suma pretinsă de creditor are natura unei creanţei subordonate, corespunzător prevederilor art.123 pct. 9 lit. a din Legea nr.85/2006, urmând a fi înscrisă în tabel cu acest rang de preferinţă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs E.C.M., prin care a solicitat modificarea în tot a sentinţei civile nr. 5609 din 06.06.2013 pronunţată în dosarul nr. 29412/3/2012/a2, iar pe fond, respingerea contestaţiei formulate de SCA G şi A la Tabelul Preliminar al creanţelor debitoarei A I SRL.

Hotărârea instanţei de fond este nelegala deoarece a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 123 pct. 9 lit. a din Legea nr. 85/2006 (motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ).

Acest articol de lege prevede că "Creanţele vor fi plătite in cazul falimentului, în următoarea ordine : pct.9) creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă : a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic ".

Instanţa a considerat ca la data la care au fost încheiate contractele de împrumut (2006-2007), recurentul avea calitatea de asociat cu o cota de 25% din capitalul social, astfel încât în cauză sunt aplicabile dispoziţiile de lege mai sus menţionate. Este necesar ca toate creanţele şi drepturile de preferinţă să fie analizate raportat la data deschiderii procedurii.

Procedura insolvenţei în formă simplificată a debitorului a fost deschisă la data de 08.11.2012, astfel încât toate verificările efectuate de lichidator în conformitate cu dispoziţiile art. 67 – 72 din lege trebuie raportate la data deschiderii procedurii, respectiv 08.11.2012.

Într-adevăr, recurentul a avut calitatea de asociat şi, în această calitate a împrumutat debitoarea în perioada 2006 – 2007. Totuşi, la data de 18.02.2008, prin contractul de donaţie purtând încheierea de autentificare nr. 648/18.02.2008 aplicată de Biroul Notarilor Publici Asociaţi T.A. şi T.E.A., a donat doamnei B.D. toate cele 15 părţi sociale pe care le deţinea, ocazie cu care şi-a pierdut calitatea de asociat. Astfel, de la data de 18.02.2008 nu mai are calitatea de asociat.

Ipoteza prevăzută de legiuitor era aceea conform căreia la data deschiderii procedurii, creditorul avea calitatea de asociat, ipoteză neadmisibilă în prezenta speţa.

Astfel, prin acordarea unui statut subordonat creanţei asociatului se atrăgea atenţia asupra cuplei acestuia în ajungerea societăţii în pragul insolventei, aspect neaplicabil prezentei dat fiind faptul ca recurentul îşi pierduse calitatea de asociat încă din 18.02.2008.

Intimata SCA "G şi A" a formulat întâmpinare la recursul formulat în cauză.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că, potrivit cererii formulate în prezentul dosar, domnul E.C.M. a avut calitatea de asociat al debitoarei şi a deţinut 25% din capitalul social. Acesta nu a contestat împrejurarea că sumele pretinse prin declaraţia de creanţă reprezintă împrumuturi ale asociatului către debitor acordate în perioada în care a fost asociat al societăţii.

Din dispoziţia legală citată rezultă că sumele pretinse de fostul asociat au rangul de preferinţă stabilit de acest text.

Lichidatorul judiciar a stabilit ca natură a creanţei pretinse de creditorul E.C.M. aceea de creanţă chirografară.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect caracterul greşit al înscrierii creanţei cu titlu de creanţă chirografară. Creanţa are caracter subordonat, în conformitate cu dispoziţiile art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006.

Nu prezintă importanţă faptul că a încetat calitatea recurentului de asociat al debitorului falit. O asemenea situaţie nu schimbă caracterul creanţei care rămâne acela de împrumut acordat de asociat societăţii şi îşi păstrează rangul de preferinţă prevăzut de lege.

Afirmaţiile recurentului în sensul că "prin acordarea unul statut subordonat creanţei asociatului se atrăgea atenţie asupra culpei acestuia în ajungerea societăţi! în pragul insolvenţei" ignoră conţinutul dispoziţiilor legale incidente.

Nicio prevedere legală nu pleacă de la premisa că acţionarii sau asociaţii unei societăţi ar fi vinovaţi de ajungerea persoanei juridice în stare de insolvenţă. Mai mult, o asemenea prezumţie nu funcţionează nici măcar pentru organele executive.

Dacă s-ar fi corelat rangul creanţei cu ideea de culpă a deţinătorului de părţi de interes, legea ar fi prevăzut şi o examinare a conduitei acestuia în cursul activităţii debitorului. Astfel, de exemplu, un asociat ce nu este administrator care a avut o atitudine activă de control a activităţii debitorului şi de semnalare a activităţilor neprofitabile ar fi avut pentru împrumuturile acordate un rang superior asociatului administrator care a condus integral activitatea debitorului.

Însă dispoziţiile legale nu stabilesc o asemenea distincţie (oricum neoperantă în speţă) şi nu este permis să se adauge la dispoziţiile art. 123 pct. 9 lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

În drept, a fost invocat art.115 si urm. C.proc.civ. (1865), art. 73 şi art. 123 din Legea nr.85/2006.

Examinând sentinţa atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, a dispoziţiilor legale incidente, Curtea reţine următoarele :

Potrivit art. 72 alin. 1 din Legea 85/2006, „Ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi şi va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanţele împotriva averii debitorului, precizând că sunt : chirografare, garantate, cu priorităţi, sub condiţie sau nescadente şi arătând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitată de creditor şi suma acceptată de administratorul judiciar.”

Ordinea de prioritate a creanţelor este cea dată de art. 123 din lege.

La pct. 9 din acest text sunt menţionate creanţele subordonate, categorie distinctă de creanţele chirografare. Astfel, creanţele subordonate sunt de două categorii şi au următoarea ordine de preferinţă : „a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic; b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit.”

Motivul de nelegalitate invocat prin recursul formulat priveşte aplicarea greşită a acestor dispoziţii legale Astfel, în opinia recurentului, pentru a se reţine aplicabilitatea art. 123 pct. 9 lit. a din lege, este necesar să existe calitatea de asociat la momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, iar nu la momentul naşterii dreptului de creanţă. Totodată, Curtea constată că recurentul nu contestă că a avut calitatea de asociat ce deţine cel puţin 10% din capitalul social la momentul naşterii dreptului de creanţă, astfel cum a reţinut prima instanţă.

Interpretarea propusă de recurent este însă în contradicţie cu textul legal menţionat. Astfel, creanţele subordonate prevăzute la lit. a sunt reprezentate de creditele acordate de asociaţi. Or, creanţa în cauză izvorăşte dintr-un împrumut acordat de recurent societăţii la care era asociat. Pierderea ulterioară a acestei calităţi nu duce însă şi la schimbarea naturii creanţei dobândite de acesta. Dreptul de creanţă este un efect al contractului de împrumut, astfel că acesta nu poate avea o altă natură sau conţinut decât cel iniţial.

Este inadmisibil a aprecia că a fost în intenţia legiuitorului a lăsa la dispoziţia asociatului posibilitatea ca renunţând la calitatea de asociat să schimbe natura creanţei sale din subordonată în chirografară. Atât timp cât art. 123 pct. 9 lit. a califică o creanţă rezultată dintr-un contract de împrumut cu unul din asociaţi ce întruneşte condiţia prevăzută de lege ca fiind subordonată, iar nu chirografară, în acest mod trebuie înscrisă creanţa în tabelul de creanţe.

Pentru considerentele expuse, apreciind că instanţa de fond a dat o interpretare şi aplicare corectă a textelor de lege menţionate, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., Curtea a respins recursul ca nefondat. 

Domenii speta

Spete similare