Vatamare din culpa

Sentinţă penală 225 din 16.04.2013


R O M A N I A

JUDECĂTORIA ONEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 6403/270/2012

Înreg. la 19.11.2012 vătămare din culpă

 SENTINŢA PENALĂ NR.225

Şedinţa publică din data de 16.04.2013

COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:

Preşedinte –

Grefier –

Ministerul Public reprezentat de procuror –

Astăzi a fost pe rol pronunţarea în cauza penală pusă în mişcare prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti împotriva inculpatului --- ,trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii prev. de art.184 al.1,3cod penal.

Dezbaterile în fond au avut loc la data de 11.04.2013, fiind consemnate prin încheierea de amânare a pronunţării de la acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 I N S T A N Ţ A

 Deliberând  asupra cererii de  faţă, constată  că:

Prin rechizitoriul nr. 2569 /P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti a fost trimis în judecată ,în stare de libertate ,inculpatul --- cercetat pentru comiterea infracţiunii de „ vătămare corporală din culpă”  prevăzute şi pedepsite de art.184 alin. 1,3 Cod penal  .

În esenţă, prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că  în ziua de 17.08.2012,în jurul orei 18.00 în timp ce conducea autoturismul  cu numărul ---, pe raza satului --- datorită neatenţiei a intrat pe contrasens, izbindu-se violent de autoturismul cu nr.---, ce era condus regulamentar de către ---,acesta suferind leziuni corporale vindecabile în 45-50 zile îngrijiri medicale. 

În faza de urmărire penală a fost administrat următorul probatoriu: proces-verbal de cercetare la faţa locului, proces-verbal de consemnare acte premergătoare, planşe fotografice, proces-verbal  verificare tehnică rezultate alcooltest, procese-verbale de prelevare, buletine de examinare clinică, plângerea şi declaraţia părţii vătămate, certificat medico-legal, asigurare RCA, declaraţii martori, cazierul şi declaraţiile inculpatului.

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu a rezultat din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală , materializate în: declaraţiile învinuitului, ale martorilor, procese-verbale de constatare,etc.

La  termenul de judecată din data de 21.02.2013  înainte de începerea cercetării judecătoreşti ,  inculpatul ---, asistat de către avocat ales, a declarat personal că recunoaşte  în totalitate săvârşirea faptei reţinute în actul de sesizare a instanţei şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Instanţa a admis această cerere.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost audiat inculpatul  ---

Examinând ansamblul materialului probator administrat în cauză în ambele

faze ale procesului penal, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt :

Inculpatul -- posedă permis de conducere categoriile B,C,E din anul 2010 şi lucrează în calitate de conducător auto la ---, iar la data de 17.08.2012, în jurul orei 18.00, în timp ce conducea autoutilitara marca VW cu numărul ---, pe raza satului ---, pe DN 11, având sensul de mers Braşov-Oneşti, datorită neatenţiei a intrat în depăşirea neregulamentară a unui atelaj hipo, în zona cu marcaj longitudinal continuu, la km 100+100 m, şi astfel, întrând pe contrasens, s-a izbit  violent de autoturismul VW cu numărul ---, ce era condus regulamentar de  către ---, acesta fiind vătămat corporal din culpă, necesitând 45-50 zile îngrijiri medicale.

La locul producerii accidentului drumul este în linie dreaptă, urmat de o curbă uşoară la stânga, cu diferenţă de nivel pe direcţia Braşov-Oneşti, prezenta marcaj axial continuu, vizibilitatea fiind bună.

Partea vătămată -- , în vârstă de 42 ani, posedă permis de conducere categoria B din anul 2009, iar autoturismul său, care a fost avariat în proporţie de 100% era proprietate, având poliţă de asigurare RCA la Allianz Ţiriac Asigurări –Agenţia Focşani.

De asemenea, şi  autoturismul condus de către inculpat avea poliţă de asigurare RCA la SC Euroins România SA.

--- era singur în autoturismul său şi după impact a fost transportat la Spitalul municipal oneşti pentru investigaţii medicale şi aşa cum rezultă din raportul medico-legal nr.2626/E din 11.09.2012 a SML Braşov, acesta a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure, prezentând diagnosticul „ fractură treime medie cubitus stâng angrenată, cu mică deplasare tratată ortopedic, necesitând  45-50 zile îngrijiri medicale „ (fl.23).

În autoturismul condus de către inculpat se mai aflau ca pasageri şi numiţii --, ce se afla pe bancheta din spate şi ---, care se afla de asemenea pe bancheta din spate, aceştia fiind însă transportaţi la Spitalul municipal Oneşti pentru investigaţii medicale , însă nu posedă certificate  medico-legale şi au declarat că nu depun plângere împotriva inculpatului.

Nici unul dintre conducătorii auto nu se aflau sub influenţa alcoolului.

La faţa locului a fost identificat un singur martor ocular, respectiv --, care a declarat că, în acea zi,în timp ce conducea autoturismul cu numărul --- pe DN 11, a observat autoturismul cu numărul --- care se deplasa în aceeaşi direcţie, în timp ce a efectuat o manevră de depăşire a unui atelaj hipo, neasigurându-se corespunzător, fapt ce a dus la coliziune frontală cu autoturismul ce era condus de partea vătămată .

De fapt această situaţie a fost confirmată şi de numiţii ---

 Fiind audiat, inculpatul a recunoscut culpa sa în producerea  accidentului rutier.

Vătămarea corporală din culpă este o faptă cu un pericol social generic ridicat, valoarea socială căreia i s-a adus o atingere  fiind integritatea corporală a individului.

Lezarea acestei valori a fost drastică  ,având în vedere consecinţele , vătămarea corporală gravă a  părţii vătămate .

Sub aspectul laturii subiective , inculpatul a acţionat cu vinovăţie, sub forma culpei în ceea ce priveşte infracţiunea de vătămare corporală  .

Raportul de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi urmarea imediată este unul direct şi poate fi dedus din însăşi săvârşirea faptei.

Astfel, fiind administrate probe concludente şi pertinente în cauză din care rezultă vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii, instanţa va dispune condamnarea acestuia pentru fiecare infracţiune reţinută.

La alegerea pedepsei, precum şi la individualizarea cuantumului acesteia, vor fi avute în vedere criteriile enumerate de art.72 Cod Penal ,şi anume: limitele de pedeapsă ,circumstanţele reale şi personale, gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, determinat de modul de producere ,cât şi de importanţa valorilor sociale încălcate şi urmarea produsă .

Sub acest aspect, instanţa reţine pericolul social al infracţiunii, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, urmarea faptei – vătămarea integrităţii corporale şi a sănătăţii victimei, reflectată în numărul mare de zile de îngrijiri medicale de care a fost nevoie pentru vindecare, creearea unei stări de pericol cu privire la persoanele şi bunurile implicate în circulaţia pe drumurile publice , totodată instanţa reţinând şi atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului penal. 

 Instanţa va reţine şi faptul că inculpatul a avut şi are şi în prezent o comportare bună în societate  şi că nu a mai fost condamnat anterior .

 Din perspectiva celor arătate anterior , în funcţie de toate criteriile arătate , instanţa  va aplica inculpatului  o pedeapsa cu închisoarea pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă ,prevăzute şi pedepsite de  art.184 alin. 1 ,3 Cod penal , orientată peste minimul special prevăzut de lege “  urmând să corespundă scopului acesteia, definit prin art. 52 C.p., prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 C.p.

 De asemenea, se va face şi aplicarea dispoziţiilor  art. 320 ind. 1 alin. 1 şi alin. 7 Cod proced. Penală . 

 În baza art. 71 C.pen.va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a-II-a, şi lit.b C.pen.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii instanţa apreciază că, nu se impune interzicerea în totalitate a dispoziţiilor art.64 lit.a C.penal, în condiţiile în care dreptul de a alege este consfinţit şi prin art.3 din Protocolul nr.1 la CEDO, iar faptele săvârşite de inculpat nu sunt de o gravitate deosebită astfel încât să conducă la interzicerea acestui drept. La aplicarea pedepselor accesorii s-a ţinut cont de criteriile de apreciere prevăzute în art.71 al.2 C.penal (Hotărârea CEDO Hirst vs. GB si decizia ICCJ nr. 74/5.11.2007 ).

În ceea ce priveşte individualizarea executării pedepsei, instanţa reţine că în cauză, sunt îndeplinite condiţiile pentru incidenţa instituţiei suspendării condiţionate a executării pedepsei, prevăzute la art. 81 C.pen. Astfel, pedeapsa rezultantă aplicată de instanţă este mai mică de 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni aşa cum rezultă din cazierul judiciar depus la dosar şi, ţinând cont de circumstanţele săvârşirii faptelor, precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului, analizate mai sus, instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. 

 În consecinţă, în temeiul art. 81 raportat la art. 82 C.pen., va dispune

suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe perioada unui termen de

încercare prevăzut de lege.

În temeiul art. 71 alin. 5 C.pen., va suspenda executarea pedepselor

accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b din C. pen pe durata

suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C.proc.pen., raportat la art. 83 C.pen., va atrage atenţia

celui condamnat asupra dispoziţiilor a căror nerespectare are ca urmare

revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Sub aspectul laturii civile, constată că  în cauză s-a constituit parte

civilă , în termenul legal prevăzut de lege  partea vătămată  ----

solicitând obligarea  asigurătorului S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE- 

RESIGURARE  com. Voluntari la plata sumei de 240.361,40 lei daune

materiale reprezentând contravaloarea autoturismului distrus în urma

accidentului , cheltuielile de tractare şi cu inspecţia tehnică a acestuia şi

beneficiul nerealizat şi la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale.

 Pentru dovedirea daunelor morale şi materiale solicitate în cadrul procesului

 penal , partea civilă --- a solicitat proba cu înscrisuri  .

Au fost depuse la dosar mai multe înscrisuri de către această parte  ( acte medicale, scrisori medicale,  copie act de cumpărare autoturism avariat în accident , copie contract de muncă , facturi cheltuieli spitalizare  .

 Instanţa va reţine întrunirea în speţă a condiţiilor generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1381 şi urm. din Noul  cod civil, respectiv existenţa prejudiciului suferit de partea civilă, a faptei ilicite săvârşite de inculpat, a  legăturii de cauzalitate între această faptă şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei inculpatului în săvârşirea faptei, vinovăţie care îmbracă forma culpei.

Apreciindu-se că partea civilă  ---a dovedit în cauză existenţa unui prejudiciu material, dar şi moral, demonstrată fiind şi legătura de cauzalitate între pagubele suferite şi fapta inculpatului, instanţa va reţine că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale ce obligă pe cel vinovat de producerea acestuia, de a-l repara.

Relativ la prejudiciul material şi moral care s-a demonstrat a-i fi fost produs părţii civile ---  , instanţa va reţine însă că întinderea acestuia este mai redusă în raport cu sumele pretinse şi urmează să acorde victimei despăgubiri într-un cuantum ce va fi apreciat drept o satisfacţie echitabilă.

Astfel, instanţa apreciază că în cauză se justifică acordarea daunelor materiale în cuantum total de 108.700,4 lei partea vătămată --- făcând dovada cheltuielilor cu contravaloarea autoturismului marca Volkswagen avariat în accident în proporţie de 70/%  ( daună totală) –suma de 14.500 euro ( 73.253,8 lei) , cu transportul ( tractarea ) autoturismului pe platformă –suma de 297,6 lei  şi contravaloarea reviziei autoturismului avariat-150 lei .

Instanţa reţine că partea civilă ---  a suferit un traumatism sever ca urmare a accidentului de circulaţie , fiind diagnosticat cu “ Fractură treime medie cubitus stâng angrenată , cu mică deplasare tratată ortopedic”  . Aceasta a fost internată în spital, respectiv în Clinica Icco Braşov unde a suferit o intervenţie chirurgicală.

Partea civilă ---  a făcut prin înscrisurile ( facturile )depuse  dovada cheltuielilor făcute la o clinică particulară pentru două intervenţii chirurgicale necesare  pentru vindecarea antebraţului stâng ( fracturat în urma accidentului), una deja efectuată -6000 lei şi una necesară în viitorul apropiat -2000 lei .

De asemenea, partea civilă --- a solicitat şi beneficiul nerealizat pe perioada cât a fost  în imposibilitate de a munci şi a depus la dosar un contract de muncă pe perioadă nedeterminată  ( fila 104 dosar i.) prin care a dovedit că în urma accidentului a fost în imposibilitate de a se prezenta la locul de muncă la data stabilită în contract , motiv pentru care s-a reziliat contractul .

Având în vedere faptul că prin scrisoarea medicală depusă la dosarul cauzei la fila 88 dosar i. s-a recomandat ca partea civilă --- să nu ridice greutăţi mai mari de 5 kg până la vindecare , fapt care l-a împiedicat să onoreze contractul de muncă , profesia lui fiind aceea  de bucătar , instanţa va acorda o sumă globală a salariului neîncasat pe o perioadă de 1 an  ( apreciată ca fiind o perioada rezonabilă pentru vindecare  ) – suma de 2700 lei ( 2250 lei lunar). Instanţa va respinge în rest daunele materiale solicitate , diferenţa până la suma de 240.361,40 lei , ca fiind nedovedite  ( partea vătămată fiind asistată pe tot parcursul procesului penal de avocat ).

 În ceea ce priveşte solicitarea părţii civile ----  de obligare a asigurătorului la plata daunelor morale instanţa apreciază că această cerere este în parte  justificată.  În ceea ce priveşte prejudiciul moral , instanţa reţine că deşi necuantificabil, prejudiciul moral trebuie dovedit şi apreciat de la caz la caz şi presupune o apreciere, în raport cu criterii precum consecinţele negative suferite de victimă în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor sociale lezate , măsura în acre au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării , măsura în care victimei i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. Prin urmare, stabilirea cuantumului daunelor morale ,  procesul de apreciere  ce caracterizează prejudiciul nepatrimonial nu este expresia unei realităţi materiale.

În raport cu forma infracţiunii, instanţa urmează a stabili un cuantum rezonabil şi suficient  , proporţional şi adecvat scopului preventiv-educativ, dar şi reparator al răspunderii civile delictuale , în această modalitate specifică.

Astfel,  partea civilă ---  a suferit un traumatism sever ca urmare a accidentului de circulaţie , fiind diagnosticat cu “ Fractură treime medie cubitus stâng angrenată , cu mică deplasare tratată ortopedic” .  S-a concluzionat , de asemenea, că leziunile traumatice au necesitat 45-50 zile îngrijiri medicale pentru vindecare din momentul producerii acestora .

 Prejudiciu fiziologic încercat de partea vătămată, constând în privarea acesteia de avantajele unei vieţi normale, inclusiv prejudiciul de agrement, dat de efortul suplimentar pe care aceasta trebuie să-l facă pentru a-şi păstra condiţiile de viaţă pe care le-a avut anterior vătămării, condiţii pe care poate le va recăpăta în timp, pretinde acordarea unei compensaţii băneşti corespunzătoare care, coroborată cu sancţiunea de drept penal aplicată, să ofere părţii vătămate o necesară satisfacţie.

Pe lângă prejudiciul corporal (funcţional )de lungă durată, urmăririle subzistând chiar şi în prezent, partea vătămată necesitând încă intervenţii chirurgicale, cauzat prin vătămarea adusă integrităţii corporale şi sănătăţii părţii vătămate, instanţa reţine şi faptul că partea vătămată este o persoană tânără . Instanţa va reţine că accidentul ce i-a provocat leziunile fizice părţii vătămate a determinat o altă atitudine psihică a acesteia, complet diferită de cea  avută anterior producerii acestuia şi a condus şi la pierderea unui loc de muncă sigur.

Or, în raport de toate aceste aspecte , instanţa apreciază că părţii vătămate --- , pe lângă suferinţele fizice  ce i-au fost cauzate –inerente vătămării corporale suferite- i-a fost cauzat şi un prejudiciu moral , care implică şi o suferinţă psihică a părţii vătămate , ce presupune o compensaţie sub forma unor daune morale pentru repararea prejudiciului nepatrimonial încercat de victima infracţiunii, prejudiciu care, în opinia instanţei , raportat la toate aspectele sus-relevate , apare justificat doar în cuantumul de 20.000 lei ( RON) ca pretium doloris, în compensarea traumelor psihice şi fizice suferite de partea vătămată ca urmare a faptei ilicite a inculpatului, – şi nu în cuantumul de 100.000 lei (RON) solicitat de către această parte civilă -, care corespunde cerinţelor unei juste şi integrale despăgubiri ( fără a constitui o îmbogăţire fără justă cauză), restul daunelor morale ( respectiv, diferenţa până la suma de  100.000 lei (RON) solicitată cu acest titlu ) fiind –în aprecierea instanţei- nefondate. 

 În cauză s-a constituit parte civilă , în termenul legal prevăzut de lege , şi furnizorul de servicii medicale, SPITALUL MUNICIPAL ONEŞTI care a solicitat  obligarea  asigurătorului S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE-RESIGURARE  com. Voluntari la plata sumei de 152,26  lei (RON) actualizată până la data executării reprezentând cheltuieli pentru îngrijiri medicale.

 Astfel, pe aceleaşi considerente, fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de Noul Codul civil (fapta ilicita a inculpatului si legătura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu),în sarcina aceluiaşi asigurator de răspundere civilă va rămâne şi obligaţia de a achita sumele solicitate şi dovedite de către partea civilă  SPITALUL MUNICIPAL ONEŞTI, reprezentând  cheltuieli pentru îngrijiri medicale.

Referitor la modul de achitare a  despăgubirilor arătate mai sus, instanţa va obliga asiguratorul de răspundere S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE-RESIGURARE  com. Voluntari la plata sumelor datorate de către  inculpat cu titlu de despăgubiri materiale şi morale  relevate anterior către părţile civile în limita stabilită de Ordinul emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Astfel, la data producerii accidentului, maşina condusă de inculpat era asigurată la societatea de asigurare sus-menţionată, fiind vorba de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto ( fila 33 dosar i. ), poliţă valabilă la data comiterii accidentului

( 09.06.2012-08.12.2012) , respectiv 17.08.2012.

Potrivit art. 49, 50 din Legea nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund, în baza legii, faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil.

Rezultă deci că răspunderea asigurătorului este o răspundere contractuală,  angajată în baza contractului de asigurare încheiat cu asiguratul şi nu o formă a răspunderii civile delictuale.

În consecinţă, asigurătorul nu poate fi obligat în solidar cu asiguratul şi cu inculpatul la plata despăgubirilor către victima accidentului.

Conform art.57 din Legea nr.136/1995, drepturile persoanelor păgubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei. Aceste drepturi se pot exercita şi direct împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia.

Aceasta înseamnă că asigurătorul este obligat la despăgubiri numai în limitele prevăzute de lege pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă.

În cazul daunelor produse prin accidente de autovehicule survenite în anul 2012 potrivit art.10 al.1 lit.b din Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, asiguraţii sunt despăgubiţi în limita stabilită de Ordinul  Nr. 5 /2010 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor .

Potrivit art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, despăgubirile se plătesc de către asigurător nemijlocit persoanelor fizice sau juridice păgubite, în măsura în care acestea nu au fost despăgubite de asigurat.

De asemenea, trebuie menţionat însă că prin O.U.G. nr. 61/2005, intrată în vigoare la data de 10.08.2005, Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România a fost modificată şi completată substanţial, inclusiv cu privire la cele expuse anterior.

Astfel, potrivit art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, astfel cum a fost modificat prin art.I pct.22 din O.U.G. nr. 61/2005, despăgubirile se plătesc de către asigurător nemijlocit persoanelor fizice sau juridice păgubite. Prin urmare, s-a renunţat la condiţia potrivit căreia asigurătorul plătea numai în măsura în care persoanele fizice sau juridice păgubite nu fuseseră despăgubite de asigurat.

 De asemenea, art.57 din Lege a fost şi el abrogat prin art. I pct. 24 din O.U.G. nr.61/2005.

 În consecinţă, faţă de noile prevederi legale în materie, nu se mai poate susţine că răspunderea asigurătorului are un caracter subsidiar faţă de cea a asiguratului, cel dintâi putând fi obligat direct la repararea prejudiciului, ca urmare a producerii riscului asigurat.

 În temeiul art. 193  Cod Procedură Penală  coroborat cu dispoziţiile Legii  nr.136/1995 si ale Ordinului CSA nr. 5/2010 va fi obligat asiguratorul de răspundere civilă S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE-RESIGURARE  Bucureşti,prin reprezentanţii săi legali , la plata sumei de 3. 990 lei(RON) către partea civilă --- reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat şi traducător şi  cheltuieli de transport).

În baza art.7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare,  se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul ---, urmând ca, în temeiul art.5 alin.5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul  să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

Se va  constata că inculpatul a fost asistat de către avocat ales.

 Fiind în culpă procesuală, inculpatul va fi obligat şi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în ambele faze ale procesului penal  .

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E :

 În baza art. 184 alin. 1,3  Cod Penal  , cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 1 şi alin. 7 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul -----,la o pedeapsă de :

- 3 (trei) luni închisoare , pentru comiterea infracţiunii de „vătămare corporală din culpă”.

În baza art. 71 alin.2 Cod Penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie

a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a  teza a II a şi lit.b Cod Penal.

În baza art. 81 Cod Penal dispune suspendarea condiţionată a executării

 pedepsei pe o durată de 2 (doi) ani şi  3 ( trei) luni  reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 Cod Penal.

În baza art. 71 alin.5 Cod Penal pe durata suspendării  executării

pedepsei suspendă inculpatului şi executarea pedepselor accesorii.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83  Cod Penal în

condiţiile art. 359 Cod procedură penală.

În baza  art. 14-15 şi art. 346 Cod procedură penală rap. la art. 1381,

 1385 Cod Civil coroborat cu dispoz. art. 50,51 din Legea nr.136/1995 modificată prin Legea nr. 304/2007  admite în parte acţiunea civilă şi obligă asiguratorul de răspundere civilă S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE-RESIGURARE  com. Voluntari să achite despăgubiri civile după cum urmează : 

-- 20. 000 lei  cu titlu de daune morale către partea civilă ---

--  108.700,4 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă --

-- SPITALULUI  MUNICIPAL ONESTI, suma de 152,26  lei (RON)

actualizată până la data executării reprezentând cheltuieli pentru îngrijiri medicale;

Constată că inculpatul a fost asistat de către avocat ales.

În temeiul art. 191 alin 1 Cod Procedură Penală obligă inculpatul la

plata sumei de 500  lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală(250 lei) şi în faza de judecată (250 lei), constatând că în faza de judecată  acesta a fost asistat de către apărător ales.

În temeiul art. 193  Cod Procedură Penală  coroborat cu dispoziţiile

 Legii  nr.136/1995 si ale Ordinului CSA nr. 5/2010 obligă asiguratorul de răspundere civilă S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE-RESIGURARE  Bucureşti,prin reprezentanţii săi legali , la plata sumei de 3. 990 lei(RON) către partea civilă ---- ,reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat şi traducător şi  cheltuieli de transport).

În baza art.7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea

Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul ---, urmând ca, în temeiul art.5 alin.5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul  să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru procuror,

 inculpat şi partea  civilă --- şi de la comunicare  pentru  celelalte părţi  .

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16.04.2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,