Drepturi salariale

Dosar Nr. 395 (08.04.2009)

Finantarea de baza a unitatilor de învatamânt preuniversitar se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si alte venituri ale bugetelor locale, situatie ce atrage întrunirea conditiei calitatii procesuale pasive.

Decizia civila nr. 395/R/08.04.2009 a Curtii de Apel Galati

Prin sentinta civila nr.144/26.01.2009 pronuntata de Tribunalul Galati în dosarul nr.8016/121/2008, a fost admisa actiunea formulata de reclamantii G.A. s.a. prin reprezentant S. Î. P. Galati, în contradictoriu cu pârâtii CONSILIUL LOCAL B. si SCOALA GIMNAZIALA B.

Au fost obligate pârâtii la plata catre reclamanti a diferentelor de drepturi salariale neacordate, actualizate cu rata inflatiei la data platii, reprezentând transele suplimentare de vechime, pentru 30, 35 si 40 de ani de activitate în învatamânt, calculate începând cu 10.12.2005, corespunzator perioadei lucrate de catre fiecare reclamant.

Pentru a pronunta hotarârea judecatoreasca, prima instanta a retinut urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Galati sub nr. 8016/121/10.12.2008 reclamantii G.A. s.a reprezentati de S. Î. P. Galati, au solicitat în contradictoriu cu pârâtii CONSILIUL LOCAL B. si Scoala Gimnaziala B. obligarea acestora la plata drepturilor salariale neacordate – reprezentând sporul pentru transele suplimentare de vechime prevazute de art. 50 al. 1 si 2 din Legea 128/1997, pe o perioada de 3 ani anterioara depunerii cererii de chemare în judecata, actualizata cu indicele de inflatie.

Motivându-si în fapt cererea, a aratat ca în art. 50 al. 1 si 2 din Legea 128/1997 sunt reglementate transele suplimentare de vechime ca reclamantii îndeplinesc conditiile de vechime pentru a beneficia de transele suplimentare, dar nu le-au fost acordate aceste drepturi.

În dovedirea cererii reclamantii au solicitat administrarea probei cu acte, depunând la dosar adeverinte eliberate privind calitatea lor de cadre didactice si vechimea în munca.

În drept, au invocat art. 50 al 1,2 din Legea nr.128/1997.

Pârâtii, desi legal citati, nu s-au prezentat în instanta.

Pârâtul Consiliul Local B. a formulat întâmpinare prin care a aratat ca este de acord cu pretentiile deduse judecatii, dar nu are calitate procesuala pasiva în cauza întrucât nu are nici o atributie în ceea ce priveste salarizarea cadrelor didactice.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit art. 167 din Legea 128/1997, unitatile de învatamânt preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza îsi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii. Prin urmare, calitatea de ordonator de credite în ceea ce priveste cheltuielile de personal revine consiliului local în raza caruia se afla unitatea de învatamânt.

Nu are relevanta daca sumele corespunzatoare au fost sau nu trecute în buget, de vreme ce acest aspect nu poate fi imputat reclamantilor.

În acest fel se justifica si calitatea procesuala pasiva a pârâtului Consiliul Local B. motiv pentru care exceptia invocata de acesta apare ca fiind nefondata.

Reclamantii sunt salariati ai unitatii de învatamânt pârâte si au o vechime de peste 30 de ani, asa cum rezulta din tabelul aflat la fila 3 din dosar.

Potrivit dispozitiilor art. 50 din Legea nr. 128/1997:

(1) Personalul didactic din învatamântul preuniversitar beneficiaza de transele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare, care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate în învatamânt.

(2) Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei anterioare de vechime.

Dispozitiile legale sus-aratate sunt imperative, unitatea de învatamânt în care sunt încadrati reclamantii, având obligatia ca la împlinirea stagiului de vechime de 30,35,40 ani (în functie de situatia concreta a fiecarui reclamant) sa acorde acea crestere a coeficientului de ierarhizare.

Potrivit art. 287 codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Nu s-a facut nici o dovada în sensul ca articolul indicat a fost respectat si ca reclamantii au primit sumele corespunzatoare, si nici nu s-a indicat nici un temei juridic care ar fi facut inaplicabil în cauza art. 50 din Legea 128/1997.

Fata de aceste considerente instanta a admis actiunea, a obligat pârâtii sa plateasca reclamantilor drepturile salariale neacordate reprezentând c/val transelor suplimentare de vechime, începând cu data de 08.12.2005 la zi.

În concret, angajatorul va verifica în ce categorie de vechime se aflau reclamantii la data de 08.12.2005 si, în masura în care era de peste 30 de ani, va aplica cresterea coeficientului de ierarhizare corespunzatoare din aceasta data si apoi cresterile ulterioare de la 35/ respectiv 40 de ani, de la data împlinirii conditiei de vechime. Daca la data de 08.12.2005 salariatul nu avea o vechime de peste 30 de ani, dar a realizat-o ulterior, drepturile se vor calcula si achita de la data împlinirii conditiei de vechime. Pentru fiecare reclamant se va lua în calcul perioada efectiv lucrata.

În ceea ce priveste actualizarea cu indicele de inflatie a acestor drepturi banesti pâna la data platii efective, tribunalul a considerat-o întemeiata, din perspectiva disp.art.161 pct.4 Codul muncii, precum si a faptului ca prin aceasta se realizeaza o corelatie între salariul real si salariul nominal de care reclamantii ar fi beneficiat la momentul la care pârâtii le datorau drepturile banesti în cauza si momentul în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului.

Aceasta deoarece principala functie a indexarii este aceea de a atenua efectele inflatiei asupra nivelului de trai.

Împotriva sentintei civile a declarat recurs pârâtul Consiliul Local B. invocând faptul ca nu cade în sarcina sa obligatia stabilirii nivelului de salarizare si al sporurilor pentru personalul din învatamânt, aceasta revenind Inspectoratului Scolar al judetului Galati.

În drept si-a întemeiat recursul invocând dispozitiile art.299-316 C. pr. civila.

Reprezentantul intimatilor-reclamanti S. Î. P. Galati, a solicitat respingerea recursului fata de atributiile ce revin consiliului local în procesul finantarii sumelor alocate unitatilor din învatamântul preuniversitar de stat.

Prin decizia civila nr. 395/R/08.04.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL B. împotriva sentintei civile nr.144/26.01.2009 pronuntata de Tribunalul Galati în dosarul nr.8016/121/2008.

Curtea a apreciat ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Critica recurentului-pârât Consiliul Local B. pune în discutie calitatea sa procesuala pasiva vizând modalitatea de finantare a unitatii de învatamânt preuniversitar de stat aflata în raza sa teritoriala administrativa.

Calitatea procesuala reprezinta îndreptatirea unei persoane de a figura ca parte în proces si presupune existenta unei identitati între titularii raportului juridic dedus judecatii, din punct de vedere al dreptului afirmat (calitate procesuala activa) si a obligatiei corelative (calitate procesuala pasiva).

Calitatea procesuala se stabileste functie de dreptul ce face obiectul judecatii, a carui existenta sau inexistenta urmeaza a se constata prin hotarâre judecatoreasca.

Potrivit art.167 al.3 din Legea nr.84/1995 finantarea pe baza asigura desfasurarea în conditii normale a procesului de învatamânt la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale. Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale de care apartin unitatile de învatamânt, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.

În cadrul finantarii de baza sunt cuprinse inclusiv cheltuielile de personal si care, potrivit reglementarilor de mai sus, se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de învatamânt.

Ca urmare, nu pot fi primite motivele de recurs invocate în cauza în sensul ca nu intra în sfera atributiilor ce revin pârâtului consiliul local, asigurarea sumelor necesare platii unor asemenea drepturi salariale ce fac parte din finantarea de baza a unitatilor de învatamânt.

De altfel si prevederile art.13 din OUG nr. 32/2001, stabilesc, începând cu anul 2001 asigurarea finantarii institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat din bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale pe a caror raza acestea îsi desfasoara activitatea , cu exceptia unor cheltuieli care nu privesc cauza de fata.

În aplicarea acestor prevederi au fost emise si Norme metodologice prin H.G. nr.538/2001, H.G. nr.2192/2004, H.G. nr.174/2003 si 2192/2004.