Hotărâre de îndreptare a erorii materiale. Cale de atac

Dosar Nr. 86 (27.02.2009)

Hotarâre de îndreptare a erorii materiale. Cale de atac

C.pr.civ. – art.2, pct. 3; art.273; art.281 ind.3 alin.1

Potrivit dispozitiei înscrise în art.281 ind.3 alin.1 C.pr.civ., încheierile pronuntate în temeiul art.281 si 281 ind.1, precum si hotarârea pronuntata potrivit art.281 ind.2, sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotarârile în legatura cu care s-a solicitat, dupa caz, îndreptarea, lamurirea sau înlaturarea dispozitiilor potrivnice ori completarea lor.

Raportat la acest text, precum si la prevederile art.273 C.pr.civ., rezulta ca hotarârea prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentintei care consfinteste învoiala partilor este supusa caii de atac a recursului care se judeca, în baza art.2 pct. 3 C.pr.civ., de catre tribunal.

Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr.86 din 27 februarie 2009

Prin sentinta civila nr.9660 din 16.09.2008, Judecatoria Iasi a respins ca tardiv formulata cererea de completare a dispozitivului sentintei civile nr.11344/2002 a Judecatoriei Iasi, formulata de D.M.

A retinut instanta, în esenta, ca în raport de dispozitiile art.2822 alin.1 C.pr.civ. cererea e tardiva.

Tribunalul Iasi, prin decizia civila nr.897 din 15.12.2008, a respins apelul declarat de P.V. si a pastrat sentinta judecatoriei.

Pronuntând aceasta decizie, tribunalul a retinut ca reclamantul D.M. a solicitat îndreptarea erori materiale strecurata în cuprinsul sentintei civile nr.1134/3.06.2002 prin modificarea expresiei din dispozitivul hotarâri din „folosinta comuna” în proprietate în indiviziune. A solicitat de asemenea reclamantul sa se mentioneze expres suprafata de 130,44 m.p. teren construit, terenul de sub casa, consemnarea în hotarâre a faptului ca fiecare dintre parti devine proprietara pentru o suprafata de 65,22 m.p. conform expertizei efectuata în cauza, suprafata de teren ce revine fiecarei parti este de 571,78 m.p. (compusa din 506,56 m.p. si 65,22 m.p. terenul de sub casa). P.V. a solicitat la rândul ei, îndreptarea erorii materiale în baza unor considerente similare.

Prin încheierea din data de 16.09.2008 Judecatoria Iasi a respins cererea de îndreptare eroare materiala a sentintei civile nr.11344/2002 formulata de D.M. si P.V.

La acelasi termen de judecata petentul D.M. a precizat ca solicitarea sa cuprinde si o cerere de completare a hotarârii.

Prin sentinta civila nr.9660/16.09.2008 Judecatoria Iasi s-a pronuntat si asupra cereri de completare a sentintei civile nr.11344/2002 a Judecatoriei Iasi, apreciind ca este tardiv formulata.

Din cuprinsul cererii de apel formulate de P.V., a reiesit ca, desi aceasta facea referiri la încheierea din data de 16.09.2008, motivele apelului au vizat sentinta civila nr.9660/16.09.2008, apelanta facând referire la respingerea cereri ca tardiva.

Potrivit art.2812 C.pr.civ., completarea hotarârii se poate cere în acelasi termen în care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs împotriva acelei hotarâri.

Sentinta civila nr.10344/3.06.2002 a fost comunicata partilor la data de 3.05.2002 astfel încât cererea de completare a hotarârii, formulata la data de 14.05.2008, este în mod evident tardiv formulata.

În ceea ce priveste erorile materiale invocate, dispozitiile art.281 C.pr.civ. vizeaza greselile materiale care se pot strecura în hotarâri si încheieri. Notiunea de greseala materiala are, în sensul acestei dispozitii, întelesul de eroare materiala vizibila avându-se în vedere greselile asupra numelui, calitati si sustinerilor partilor, cele de socoteli sau orice alte greseli materiale. Pe calea prevazuta de art.281 C.pr.civ. nu pot fi îndreptate greselile de judecata care privesc fondul pricini, pentru aceasta situatie putând fi promovata caile de atac prevazute de lege. Sustinerile partilor vizeaza însa aspecte de nelegalitate si netemeinicie ale sentintei care puteau fi invocate prin apel sau recurs si nu pe calea cererii de îndreptare a erorii materiale prevazute de art.281 C.pr.civ.

P.V. a declarat recurs considerând ca decizia tribunalului este nelegala si netemeinica.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a sustinut ca a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în hotarâre în sensul modificarii expresiei „folosinta comuna” în „proprietate în indiviziune” în ceea ce priveste suprafata de 165,75 m.p. care nu este partajabila în natura.

Recurenta a aratat ca îsi mentine solicitarile din cererea de îndreptare a erorii materiale, adica mentionarea expresa a suprafatei de 130,44 m.p., teren ce se afla sub casa de locuit, de asemenea, ca fiind proprietate în indiviziune.

A învederat recurenta ca atât ea, cât si reclamantul D.M., nu se pot bucura de dreptul de dispozitie ca atribut al dreptului de proprietate, deoarece nu îsi pot intabula terenul construit si neconstruit, ce le-a revenit în urma partajului, datorita erorilor strecurate în dispozitivul hotarârii.

Recurenta a pretins ca cererea formulata nu este tardiva, aceasta încadrându-se în dispozitiile legale privind erorile materiale si omisiunile din hotarâri, care pot fi invocate oricând, conform art.281 C.pr.civ.

La termenul de judecata din 27.02.2009, curtea de apel, din oficiu, a invocat si a pus în dezbaterea contradictorie a partilor, exceptia inadmisibilitatii recursului.

În acest sens, curtea a retinut ca, potrivit art.281 indice 3 alin.1 C.pr.civ., încheierile pronuntate în temeiul art.281 si art.281 ind.1, precum si hotarârea pronuntata potrivit art.281 ind.2, sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotarârile în legatura cu care s-a solicitat, dupa caz, îndreptarea, lamurirea sau înlaturarea dispozitiilor potrivnice ori completarea.

În cauza, D.M. a investit instanta de fond cu o cerere prin care a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinta civila n r. 11344 din 3.06.2002 a Judecatoriei Iasi privind exprimarea juridica si suprafata de teren ce a format obiectul dedus judecatii.

Prin sentinta civila nr.11344 din 3.06.2002, Judecatoria Iasi, în baza dispozitiilor art.271 C.pr.civ., a luat act de tranzactia intervenita între reclamantul D.M. si pârâta P.V. cu privire la iesirea din indiviziune a unei suprafete de teren neconstruit, situat în Iasi, str. „P.” nr.71.

Art.273 C.pr.civ. stabileste ca hotarârea care consfinteste învoiala partilor se da fara drept de apel.

Raportat la aceste prevederi legale, curtea a apreciat ca hotarârea care consfinteste învoiala partilor este supusa numai caii de atac a recursului, care se judeca, potrivit art.2 alin.1 pct. 3 C.pr.civ., de catre tribunal.

Având în vedere ca sentinta cu privire la care s-a solicitat îndreptarea erorii materiale este supusa numai caii de atac a recursului, în raport de prevederile art.281 ind.3 alin.1 C.pr.civ. si hotarârea pronuntata în cererea de îndreptare a erorii materiale este supusa aceleiasi cai de atac, recursul.

P.V. a uzat de aceasta cale de atac, iar împrejurarea ca tribunalul a judecat cauza în complet compus din doi judecatori si nu în complet de trei judecatori, nu este de natura sa îi confere recurentei dreptul de a exercita o cale de atac neprevazuta de lege.

Fiind investita cu solutionarea recursului declarat de pârâta P.V. împotriva deciziei pronuntate de tribunal în apel, curtea a constatat ca acesta este inadmisibil.

În acest sens, curtea a retinut ca, prin cererea cu care a investit instanta de fond, reclamantul D.M. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentintei civile nr.11344 din 3 iunie 2002 a Judecatoriei Iasi.

Prin sentinta civila a carei îndreptare s-a solicitat, Judecatoria Iasi, în baza art.271 C.pr.civ., aluat act de tranzactia intervenita între parti cu privire la iesirea din indiviziune asupra terenului aflat în coproprietatea acestora.

Art.273 C.pr.civ. stabileste ca hotarârea care consfinteste împarteala partilor se da fara drept de apel.

Fata de cele expuse, curtea a apreciat ca hotarârea care consfinteste învoiala partilor este supusa numai caii de atac a recursului, care se judeca, potrivit art.2 pct. 3 C.pr.civ., de catre tribunal.

Având în vedere ca sentinta cu privire la care s-a solicitat îndreptarea erorii materiale este supusa numai caii de atac a recursului, în raport de dispozitiile art.281 ind.3 alin.1 C.pr.civ. si hotarârea pronuntata în cererea de îndreptare a erorii materiale este supusa aceleiasi cai de atac.

În aceste conditii, recunoasterea unei cai de atac în alte situatii decât cele prevazute de lege, constituie o încalcare a principiului legalitatii si a celui constitutional al egalitatii în fata legii si autoritatilor.

Fata de cele ce preced, în baza art.312 alin.1 teza a II-a C.pr.civ., curtea de apel a respins ca inadmisibil recursul declarat de P.V.