Fond funciar

Data publicare portal: 03.03.2017

Prin Sentinta civila nr. 2362din data de 18.03.2015 pronuntata de Judecatoria Slatina s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A M în contradictoriu cu pârâţii C.L.P pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, C.J.O pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, şi Z.A.

A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei Z A suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 04.08.2014 sub nr. 7788/311/2014, reclamantul A.M. a chemat în judecată pe pârâţii C.L.P pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, C.J.O pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, şi Z.A. solicitând să se dispună anularea titlului de proprietate nr. 57793/85 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate O. al autorilor A. I. F. având ca moştenitori pe A. I. C. si A. I. N., emiterea unui nou titlu de proprietate in care sa fie inscris ca moştenitor si A. T., ca fiu al lui A. I. F. si A.M., fiu al lui A. T., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că titlul de proprietate nr.57793/83 a fost emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor O. ca urmare a actelor preliminare inaintate de către C.M.P. pe numele defunctei A. I. F. si al moştenitorilor acesteia A. C. si A. N..

Reclamantul consideră ca s-a emis in mod greşit titlul de proprietate pe numele celor arătaţi mai sus pentru ca defuncta A. I. F. avea ca moştenitor, in calitate de fiu si pe A. T.. Prin urmare, C.M.P. era obligata sa inainteze actele preliminare C. J. O. si pentru A. T. astfel incat in titlul de proprietate sa apară la data emiterii acestuia, ca moştenitori ai defunctei A. F. si A. T.. Precizez ca defuncta A. F. căsătorita cu A. I. a avut ca moştenitori in calitate de fii pe următorii: A. I. C. - autor decedat, A. I. N. - autor decedat, A. T. - autor decedat in calitate de fiu.

Mai arată ca A. C. a decedat iar de pe urma acestuia a rămas ca moştenitor fiica acestuia Z.A. domiciliata in oraş P. jud. O.. De pe urma autorului A. I. N. nu au rămas moştenitori. De pe urma autorului A. T. a rămas singurul moştenitor respectiv A.M..

Reclamantul menţionează ca tatăl său A.M. a solicitat Primăriei P. terenul intravilan si extravilan din titlul de proprietate arătat mai sus in urma unei cereri.

Chiar daca s-a făcut o singura cerere de către unul din moştenitorii lui A. I. F., s-a făcut pentru toata suprafaţa de teren din titlul de proprietate.

În drept au fost invocate dispoziţiile Legii 18/1991 cu completările ulterioare.

In sustinerea cererii reclamanta a depus la dosar înscrisuri ( f. 4-11, 17,18).

Primăria P. a înaintat, la solicitarea instantei, copii ale documentelor care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 57793/85.

In cursul cercetării judecătoresti instanta a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, Judecătoria reţine următoarele:

Prin cererea nr.820 formulată la data de  11.03.1991, numitul A. C. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,8 ha teren. Această cerere de reconstituire a fost semnată de numitul A. C.. În cuprinsul cererii de reconstituire s-a menţionat şi numele lui A. N., fratele lui A. C..

În dovedirea dreptului de proprietate, a fost depus registrul agricol pentru A. I F. şi A. C.. 

Pe numele celor doi moştenitori s-a eliberat titlul de proprietate nr.57793/85 de către C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate O., pentru suprafaţa de 5,8 ha teren.

Dispoziţiile art.III lit.a din legea 169/1998 stabilesc: sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, urmãtoarele acte emise cu încãlcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991: actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptãţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.

Dispozițiile art.8 alin.2 din legea 18/1991, stabilesc:de prevederile legii beneficiazã membrii cooperatori care au adus pãmânt în cooperativa sau cãrora li s-a preluat în orice mod teren de cãtre aceasta, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pãmânt în cooperativa şi alte persoane anume stabilite.

Reconstituirea dreptului de proprietate se face, la cerere (art.8 alin.3 din legea 18/1991).

Reclamantul nu poate solicita direct în faţa instanţei reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei suprafeţe de teren, fără a urma etapa prealabilă prevăzută de legea fondului funciar.

 Antecesorul reclamantului, A. T., nu a formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma antecesoarei sale, A. F..

În conformitate cu dispoziţiile art.13 din HG 890/2005:

(1) Stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii cooperatori, în viaţă la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptăţite, iar pentru cooperatorii decedaţi, pe numele moştenitorilor. Când sunt mai mulţi moştenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moştenitorilor.

(2) În situaţia în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moştenitori, cererile moştenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferinţă:

a) cele ale descendenţilor direcţi (copii, nepoţi, strănepoţi), singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe toţi ceilalţi moştenitori; copiii îi exclud pe nepoţi şi aceştia pe strănepoţi, în afară de cazul în care nepoţii sau, după caz, strănepoţii vin la moştenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală;

b) cele ale colateralilor privilegiaţi (fraţi, surori şi descendenţii acestora - copiii şi nepoţii acestora) şi ale ascendenţilor de gradul I (părinţi), împreună sau singuri şi, după caz, în concurs cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad mai îndepărtat; fraţii şi surorile îi exclud pe descendenţii lor; aceştia din urmă pot veni la moştenire în locul tatălui sau al mamei (frate sau soră) în cazul în care aceştia au decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală.

 Deci, pentru a se putea face aplicarea acestor dispoziţii legale trebuia formulată cerere de reconstituire de către A. T..

 Se constată că, în mod legal a fost emis titlul de proprietate nr.57793/85 de către C. J pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate O., pentru suprafaţa de 5,8 ha teren, pe numele moştenitorilor care au formulat cerere de reconstituire.

 Având în vedere cele mai sus arătate, se va respinge  acţiunea formulată de reclamantul A.M. în contradictoriu cu pârâţii C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor O., Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate P. şi Z.A..

În considerarea culpei procesuale a reclamantului în declanşarea litigiului de faţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 453 din Codul de procedură civilă, va obliga reclamantul să plătească pârâtei Z.A. cheltuielili de judecată în cuantum total de 500 lei reprezentând onorariu avocat

Instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art.451 alin.2 C.p.c, dispunând reducerea onorariului avocatului de la suma de 1000 lei, la suma de 500 lei.

În acest sens în jurisprudenţa CEDO s-a statuat că partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli, decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil.

Făcând aplicarea dispoziţiilor legale menţionate instanţa apreciază că, în speţă, se reţine culpa procesuală a reclamantului având în vedere că cererea de chemare în judecată promovată de acesta a fost respinsă şi că a determinat pârâta să efectueze cheltuieli de judecată nedatorate constând în onorariul de avocat angajat să o reprezinte.

Ţinând seama de elementele prevăzute de alin. 2 al art. 451 C.pr.civ. şi anume: activitatea concretă prestată de avocatul pârâtei şi limitele mandatului acordat conform împuternicirii existente la dosar, dar şi valoarea pricinii, instanţa reţine că acesta nu a desfăşurat un volum mare de muncă pentru executarea mandatului primit de natură să justifice onorariul perceput în cuantum de 1000 lei pe care l-a apreciat ca nejustificat de mare în raport cu activitatea desfăşurată.

 În acest sens instanţa consideră că desfăşurarea activităţii menţionată în contractul de asistenţă juridică implică studierea înscrisurilor existente la dosar şi o documentare juridică adecvată pentru apărarea intereselor pârâtei şi apreciază că suma de 500 lei este suficientă pentru a compensa valoarea prestaţiei acestuia, astfel că numai în aceste limite cheltuielile de judecată constând în onorariu avocat pot fi puse în sarcina reclamantului.

Domenii speta

Spete similare