Propunere arestare preventivă, respingere

Propunere arestare preventivă, respingere.

- ROMÂNIA –

TRIBUNALUL BRAŞOV

- Secţia Penală -

DOSAR NR. 530/62/2014

Î N C H E I E R E A NR.3/UP

Şedinţa Camerei de Consiliu  din data de 04.02.2014

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI:  – (…)  - judecător

GREFIER – (…)

Cu participarea PROCURORULUI  - (…)  – din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  - Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov

Pe rol fiind soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor MV şi MG, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  - Direcţia Naţională Anticorupţie  - Serviciul Teritorial Braşov.

Dezbaterile au fost înregistrate în conformitate cu dispoziţiile art. 369 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camerei de consiliu a răspuns inculpata MV, personal, în stare de reţinere şi asistată de avocat ales OMA cu împuternicire avocaţială nr.022931/2014, inculpatul MG, personal, în stare de reţinere şi asistată de avocat ales TI cu împuternicire avocaţială nr.033575/2014.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Întrebaţi fiind avocaţii aleşi ai inculpaţilor arată că au luat legătura cu aceştia şi că au avut suficient timp pentru studierea dosarului.

Instanţa procedează la identificarea inculpaţilor MV şi MG şi aduce la cunoştinţa acestora că dacă îşi schimbă domiciliile au obligaţia să încunoştinţeze organele de urmărire penală şi instanţa despre această modificare.

Înainte de a aduce la cunoştinţa inculpaţilor învinuirile, instanţa acordă cuvântul părţilor  pentru a formula cereri prealabile.

Avocat TI, în probaţiune, solicită admiterea probei testimoniale cu înscrisuri, înscrisuri emanând de la cele două societăţi comerciale, S.C. F S.R.L. şi S.C. L S.R.L., cu privire la situaţia financiară a acestora, data la care au fost înfiinţate, structura acţionariatului de la data  înfiinţării până în  momentul de faţă, un certificat de atestare fiscală pe ambele societăţi de unde rezultă că nu au datorii la bugetele de stat locale. Menţionează că deşi  sunt la dosar o parte din înscrisurile referitoare la societăţi, nu sunt complete. Totodată depune înscrisurile la dosarul cauzei (22 file).

Reprezentanta Parchetului arată că nu se opune probei cu înscrisuri.

Avocat OM solicită admiterea probei cu înscrisuri, care dovedesc că are o stare medicală precară şi depune la dosarul cauzei, în copie, certificate de concediu medical seria … din 01.01.2014 şi seria …. din 02.02.2014.

În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. (8) Cod procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi le aduce la cunoştinţă inculpaţilor MV şi MG infracţiunea de care sunt acuzaţi şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-li-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor.

Inculpata MV arată că  datorită stării  sale de sănătate şi întrucât volumul de activitate de la DGASPC este foarte mare, iar documentele au fost ridicate şi  nu le-a mai văzut,  consideră că îi este necesar să vadă actele pentru a da declaraţie coerentă. Precizează că nu este în stare să dea declaraţie la acest moment.

Inculpatul MG arată că doreşte să  dea declaraţii  în cauză.

Instanţa pune în discuţia părţilor necesitatea audierii separate a inculpatului MG.

Avocat TI arată că nu înţelege să solicite audierea separată a inculpatului MG.

Reprezentanta Parchetului solicită audierea separată  a inculpatului MG.

Instanţa acordă cuvântul părţilor asupra eventualelor cereri, excepţii sau chestiuni de invocat, înainte de audierea inculpatului MG. 

Reprezentanta Parchetului precizează că în cauză acuzaţiile sunt cele prezentate inculpaţilor de către instanţă, că s-a încercat să se facă o expunere exhaustivă a tuturor acuzaţiilor aduse şi într-adevăr acestea sunt, însă aşa cum rezultă  şi din ordonanţa de punere în mişcare a  acţiunii penale, cât şi în referatul cu propunere de arestare preventivă, cu menţiunea că se referă la inculpata MV, se solicită luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpată cu privire la acuzaţiile desprinse din ordonanţa din data de 31.01.2014. În concret arată că este vorba despre două fapte de abuz în serviciu, corelativ achiziţiilor de la S.C. F S.R.L şi pentru infracţiunea de luare de mită, acestea fiind şi infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală. Arată că restul faptelor în dinamica urmăririi penale, acuzaţiile aşa au început, aşa au fost formulate, începând cu  21.11.2013 în momentul în care datele care erau la dispoziţie şi verificate în acel moment au reliefat existenţa acestor prime infracţiuni. Precizează că se solicită măsura arestării preventive cu privire la aceste infracţiuni.

Avocat TI solicită a se observa că în actele de urmărire penală aflate la dosar se află şi cererea sa înregistrată în data de 04.02.2014 la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin care solicită să i se pună la dispoziţie dosarul în vederea luării la cunoştinţă cu privire la actele de cercetare pe care le conţine acesta în vederea efectuării unor declaraţii ample şi cuprinzătoare cu privire la toate actele. Arată că această cerere s-a soluţionat de către doamna procuror , după ce  a luat măsura preventivă a reţinerii, s-a emis ordonanţă cu privire la cererea formulată de către el, care  este în cuprinsul actelor de cercetare penală, din care rezultă că dosarul va fi pus la dispoziţie, dar în data de 05.02.2014 între orele 12:00 - 14:00. În aceste condiţii consideră că i-a fost obstrucţionat dreptul la apărare pe care îl are clientul său MG, prin punerea la dispoziţie a dosarului ulterior luării măsurilor preventive raportat la data la care a fost începută urmărirea penală în acest dosar faţă de coinculpată, la data la care i-a fost adusă la cunoştinţă şi s-a început urmărirea penală faţă de inculpatul MG. Mai solicită a se  observa că încă din data de 28.01.2014 a depus la Direcţia Naţională Anticorupţie o cerere prin care a solicitat să i se comunice dacă faţă de inculpatul MG se efectuează acte de cercetare penală în vreun dosar, care este calitatea acestuia şi solicita să i se comunice anumite acte din dosar, gen rezoluţii, ordonanţe, pentru a putea beneficia de dispoziţiile art. 278 din vechiul Cod de procedură penală. Menţionează că faţă de acea cere nu a primit nici un răspuns nici până în prezent, probabil marşând organul de urmărire penală pe faptul că s-a schimbat. Arată că pentru că noul Cod de procedură penală pune la îndemână mai multe drepturi decât vechiul Cod de procedură penală, nu există sancţiuni, lăsând la liberul arbitru al fiecărui magistrat modul în care înţelege să aplice aceste texte de lege şi cum înţelege să respecte drepturile apărării. Invocă  doar faptul că i-a fost îngrădit dreptul de a face declaraţii în faţa procurorului, tocmai prin admiterea acestei cereri pentru a doua zi. Arată că se putea admite cererea pe loc, să  i se pună dosarul la dispoziţie, să se dea declaraţii după care să se pună în mişcare acţiunea  penală, să se emită ordonanţa, ş.a.m.d. Mai arată că în cadrul acestei proceduri nu există nici un remediu pentru o astfel de situaţie şi nu doreşte decât să reliefeze un mod de lucru al organului de urmărire  în acest dosar, care va fi suplimentat cu argumente  la momentul la care se vor pune concluzii pe fond.

Reprezentanta Parchetului arată că într-adevăr în data de 28.01.2014 s-a primit o astfel de cerere şi solicită a se observa că la data de 31.01.2014 s-a adus la cunoştinţa învinuitului, pe acea vreme, MG toate acuzaţiile care i s-au adus, pe larg, s-a solicitat de către apărare şi de către învinuitul, la acel moment, un termen pentru pregătirea apărării, care a fost acordat. Arată că pe vremea aceea, la data de 31.01.2014, nu intraseră în vigoare dispoziţiile Noului Cod, aşa încât să i poată pună la dispoziţie apărării spre studiu. Mai arată că în decursul acestei zi, cu ocazia aducerii la cunoştinţă a drepturilor domnului MG în noua calitate de inculpat, s-a primit această cerere, în condiţiile în care, cu aceeaşi ocazie dumnealui nedând declaraţie, i s-au adus la cunoştinţă, aşa cum se observă în conţinutul procesului verbal, inclusiv faptul că urmează să se dispună măsura reţinerii faţă de dumnealui.

Cu  privire la consultarea dosarului, reprezentanta Ministerului Public arată că în Noul Cod de procedură penală, art. 94  al. 3, raţionament ce a fost detaliat pe larg domnului avocat în ordonanţa care i-a fost transmisă pe fax tot în decursul acestei zile, se menţionează că „în cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării, într-un termen rezonabil”, existenţa sau reglementarea acestui termen rezonabil, consideră că legiuitorul nu a  prevăzut-o numai în avantajul avocatului şi inculpatului, dar şi în interesul bunei gestionări a urmăririi penale. Arată că acesta a fost argumentul pentru care la acest termen nu s-a putut pune la dispoziţie dosarul spre studiu, s-a considerat întemeiată cererea şi având în vedere că dosarul se află în original la parchet, acesta este motivul pentru care s-a dispus admiterea cererii şi studierea dosarului pentru  ziua de 05.02.2014. Precizează că nu există nici un text de lege care în situaţia regăsită la acest moment, să oblige procurorul să lase totul deoparte, să nu mai intereseze buna gestionare a cauzei la momentul respectiv şi să pună dosarul la dispoziţie unui număr de doi, trei avocaţi aleşi.

Avocat TI arată că este de acord să se înceapă  pe referatul procurorului, dar arată că eficienţa  dreptului la apărare, consfinţit prin noul Cod  de procedură penală este nulă şi arată că această situaţie se va repeta  şi în alte dosare de urmărire penală, dacă nu se stabilesc sancţiuni şi nulităţi. 

Instanţa apreciază că nu poate să stabilească sancţiuni, însă poate analiza în ansamblu şi poate dispune în consecinţă.

Instanţa dispune îndepărtarea din sala de judecată a inculpatei MV.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la audierea inculpatului MG, conform dispoziţiilor art. 225 alin. (7) Cod procedură penală, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Reprezentanta Parchetului şi avocaţii inculpaţilor arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, se acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor MV şi MG.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, arată că Direcţia Naţională Anticorupţie  - Serviciul teritorial Braşov a propus arestarea preventivă a inculpaţilor MV şi MG.

În ceea ce o priveşte pe inculpata MV arată că s-a solicitat arestarea preventivă pentru săvârşirea a trei infracţiuni, de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a produs pentru  un altul un avantaj patrimonial cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (14 acte materiale), acestea fiind practic toate achiziţiile pentru DGASPC  de la S.C. L S.R.L., o infracţiune similară care constau în toate achiziţiile realizate de DGASPC  de la S.C. F S.R.L. şi o luare de mită care constă în faptul că în cursul lunii ianuarie 2013 în perioada de timp în care erau în derulare practic raporturile contractuale ale D.G.A.S.P.C. Braşov cu cele două societăţi comerciale, a primit într-o primă fază, de la inculpatul MG  cu titlu gratuit spre folosinţă autovehiculul BMW folosit de către acesta la acel moment, autovehicul cu privire la care în cursul lunii martie 2013 s-a emis o factură fiscală de către S.C. L S.R.L. şi pe baza acesteia s-a ajuns la înmatricularea acestuia pe numele soţului inculpatei MV.

În legătură cu elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu şi cu circumstanţele în care s-a petrecut atribuirea directă a tuturor comenzilor în perioada de referinţă, respectiv noiembrie 2012 – februarie 2013 către S.C. L, reprezentanta Parchetului arată că D.G.A.S.P.C. Braşov este o instituţie publică, finanţată din fonduri publice alocate direct de Consiliul Judeţean. Practic bugetul D.G.A.S.P.C. Braşov este o parte din bugetul judeţului, acesta este supus aprobării Consiliului Judeţean. Arată că achiziţiile publice într-o instituţie publică subordonată Consiliului Judeţean potrivit Legii nr. 273/2006, privind finanţele publice locale se realizează potrivit Ordonanţei nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, practic instituţia publică care este D.G.A.S.P.C. Braşov este o autoritate contractantă. Mai arată că altfel spus, principiile care guvernează achiziţiile publice la nivelul unei instituţii publice ar trebuii să fie cele consfinţite la nivel de principiu în art. 2 din această ordonanţă, respectiv principiul asigurării cheltuirii eficiente a banului public şi principiul asigurării transparenţei procedurii şi principiul stimulării concurenţei. Indică faptul că stimularea concurenţei între agenţii economici care vin în contact sau au contracte cu instituţiile publice, favorizează o achiziţie a achiziţie a produselor, lucrărilor, serviciilor la preţuri cât mai apropiate de cele ale pieţii, dacă nu preţul pieţei. De asemenea arată că în anul 2012  acest lucru este consfinţit atât în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 28.01.2013 şi este sprijinit şi este sprijinit şi cu înscrisuri.

Reprezentanta Parchetului arată că la nivelul anului 2012 Consiliul Judeţean în momentul în care a aprobat bugetul D.G.A.S.P.C. Braşov  nu a prevăzut buget pentru achiziţiile care s-au realizat în anul 2012. Mai arată că programul actual al achiziţiilor publice care este un program obligatoriu a fi realizat pe baza analizării tuturor necesităţilor instituţiei şi care este obligatoriu să se întocmească şi car se află la dosar, nu cuprinde aceste achiziţii. Menţionează că în mod normal planul de achiziţii se face în ultimul trimestru al anului 2011, când fiecare instituţie publică ar fi trebuit să îşi evalueze necesităţile. Arată că în cazul acesta, necesităţile de bunuri, servicii  ale D.G.A.S.P.C. Braşov rezultă din referatele de necesitate pe care potrivit tot Legii nr. 273/2006 şi Ordonanţei nr. 119/1999 ar fi trebuit să le facă cei care simţeau o nevoie de centrale, aparate de  aer condiţionat sau alte produse. Susţine că beneficiarii, în final, au fost şefii centrelor sociale aflate în subordinea D.G.A.S.P.C. Braşov, care nu au întocmit astfel de referate. Arată că raportul de constatare tehnico-ştiinţifică s-a fondat pe analiza tuturor înscrisurilor pe care D.G.A.S.P.C. Braşov le-a pus  la dispoziţie privind aceste achiziţii. Precizează că setul de documente privind fiecare din achiziţiile despre care se discută este compus din ofertă proiect de angajament legal , comandă, procese verbale de recepţie, ordonanţare la plată şi ordin de plată. Arată că se constată de către specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din analiza acestor acte că în privinţa tuturor achiziţiilor , S.C. F S.R.L. şi S.C. L S.R.L, lipsesc referate de necesitate, deci cele care motivează nevoia. Susţine că tot din vizualizarea actelor, aşa cum se reţine şi în raportul specialistului, rezultă că în toate cazurile, cu câteva excepţii, când ofertele lipsesc, în toate celelalte situaţii ofertele preced proiectul legal de angajament. Arată că proiectul legal de angajament, potrivit Ordonanţei nr. 119/1999, este practic înscrisul care constată că instituţia urmează să se angajeze bugetar faţă de cineva ori practic, în mod firesc, mai întâi pe baza necesităţii din centru şi Ordonanţei nr. 119/1999 ar fi trebuit să facă acest proiect de angajament în care să spună că se doreşte achiziţionarea unei centrale sau a unui bun, după care ar fi trebuit identificat oportunităţi, în sensul de a fi identificaţi agenţii economici. În această privinţă arată că toate achiziţiile publice, ca şi documentaţie, au la bază o singură ofertă, respectiv  oferta S.C. L S.R.L. sau oferta S.C. F S.R.L..

Reprezentanta Parchetului arată că principiul eficientei folosiri, utilizări a banului public pe de o arte , iar pe de o altă parte practica încetăţenită la nivelul D.G.A.S.P.C. Braşov aşa cum rezultă din declaraţia şefului Serviciului Achiziţii, numitul DC, erau în sensul că tocmai pentru a achiziţiona produse la preţul cel mai apropiat  de cel al pieţei sau poate chiar  cel al pieţei, obişnuinţa făcea ca premergător angajării contractuale să existe oferte din partea mai multor societăţi, oferte ca şi identificare a preţului cel mai bun, fără să facă referire la procedura cererii de ofertă. Arată că fără prospectarea pieţei, fără identificarea preţului cel mai bun, principiul utilizării eficiente a fondurilor publice rămâne un principiu scris  pe hârtie fără nici un fel de eficienţă. Precizează că în cadrul acestor achiziţii, tocmai acest lucru nu s-a întâmplat, nu a existat o prospectare a pieţei, nu au existat rapoarte de necesitate, nu a cerut nimeni bunurile care au fost achiziţionate. Menţionează că ar fi trebuit să existe şi există doar în  opt situaţii, note de fundamentare întocmite de şeful serviciului achiziţii prin care să se spună care sunt raţiunile care conduc instituţia la decizia, luată de inculpată în acest caz, pentru că este ordonator principal de credite, ca achiziţiile să se facă prin atribuire directă. Indică faptul că atribuirea directă potrivit art. 19 din Ordonanţa nr. 34/2006 în forma în vigoare la momentul faptelor , spunea că achiziţiile se servicii, produse, lucrări care sunt  situate sub pragul valorii de 15.000 de euro fără TVA, se puteau atribuii direct. De asemenea, arată că la art. 23 al. 5 şi în normele de aplicare a Ordonanţei nr. 34/2006 se stipulează în mod expres că îi este interzis autorităţii publice să fragmenteze valoarea în tranşe astfel încât fiecare  să scadă sub nivelul a 15.000 de euro.

Prin raportul întocmit de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se reţine că în cazul achiziţiei centralelor termice, care au fost în număr de cinci aparate propriu-zise, plus acumulatori de încălzire a apei (boilere), surse de protecţie a centralelor împotriva variaţiilor de curent electric, pompe, vase de expansiune, toate accesoriile, valoarea acestei achiziţii depăşea pragul de 15.000 de euro fără TVA la acel moment, concluzionându-se că aceasta a fost fracţionată cu scopul direct al atribuirii directe a comenzilor pentru achiziţia de componente de centrală. Arată că practic comenzile s-au emis, deşi se cunoştea de exemplu că la Centrul  T că există mai multe pavilioane, mai multe corpuri de clădire, la fel şi la B, s-a fracţionat achiziţia pe fiecare corp în parte, deşi achiziţia s-a făcut la acelaşi moment, proiectele de angajament s-au făcut în aceeaşi dată, în aceleaşi împrejurări, în acelaşi moment al zile, aspect susţinut şi de suspectul DC. Susţine că la fel s-a întâmplat şi în ceea ce privesc  achiziţiile realizate de la S.C. F S.R.L. în privinţa acelor produse, care după ce au fost achiziţionate direct, s-a plătit şi montajul lor. Arată că la fel s-a împărţit achiziţia, deşi se ştia că achiziţia produsului în sine (maşina de spălat industrială sau un calandru) nu poate asigura eficienţa cumpărării în fapt şi că  trebuia montat. Precizează că şi aici s-a fracţionat, fiecare factură avea valoarea sub 15.000 de euro fără TVA şi în privinţa acestor tipuri de achiziţii s-a constatat acelaşi  lucru, fracţionare nepermisă de lege.

 Cu privire la centralele termice, reprezentanta Parchetului arată că pentru  ele s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului MG şi cu privire la săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, arată că din declaraţia de la acest termen reiese că la momentul la care a votat în şedinţa Consiliului Judeţean, la acel moment avea calitatea de consilier judeţean, dar în acel moment îşi păstrase calitatea de administrator al societăţii S.C. L S.R.L. Arată că în şedinţa de Consiliu Judeţean din 11 septembrie s-a votat majorarea bugetului D.G.A.S.P.C. Braşov, din hotărârea de Consiliu Judeţean se poate vedea clar, că majorarea bugetului s-a realizat in personam, pentru centralele respective alocaţia bugetară fiind concretă, indicându-se inclusiv valorile de achiziţie a centralelor, acesta fiind un lucru firesc pentru că trebuie potrivit Legii finanţelor publice, indicată alocaţia bugetară pentru fiecare achiziţie.

În ceea ce  priveşte conflictul de interese, procurorul arată că se menţine acelaşi text, condiţie de incriminare şi în prezent, constă în fapta funcţionarului public care în exerciţiul atribuţiilor de serviciul îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat direct sau indirect un folos material pentru sine, soţul, rudă sau afin de gradul doi sau pentru altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căruia a beneficiat sau beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. Menţionează că textul este cât se poate de  clar, îndeplineşte un act sau participă la luarea unei decizii  şi nu rezultă şi s-ar adăuga la lege dacă s-ar spune că votul ar trebui să fie decisiv. Arată că s-a votat în Consiliul Judeţean, rezultă din dosar că într-adevăr votul a fost unanim, însă şi-a adus contribuţia prin votul său la luarea acestei decizii. Arată că la data de 11 septembrie 2012 avea calitate de administrator în societatea, mai mult potrivit datelor de la ITM, înscrisurilor fiind  la dosar, rezultă că la acea dată erau păstrate şi raporturile de muncă pentru că domnul  M.G. a fost şi angajat al societăţii, director executiv. Menţionează că la data de 11 septembrie  din actele dosarului rezultă că deja nu se regăsea prima situaţie în care bugetul D.G.A.S.P.C. Braşov se suplimenta pentru efectuarea unor achiziţii alocate S.C. L S.R.L.

Reprezentanta Parchetului arată că o condiţie esenţială pentru ca o instituţie publică să poată face o achiziţie este să aibă previziune bugetară, altfel spus, mai întâi se previzionează un buget, se alocă nişte fonduri bugetare unei instituţii publice şi apoi instituţia publică îşi modifică listele de investiţii sau se angajează într-un raport contractual cu o societate. Arată că de aceea la data de 11 septembrie în mod evident D.G.A.S.P.C. Braşov nu avea cum să aibă contract cu S.C. L S.R.L. pentru că îi era interzis ordonatorului principal de credite să încheie un contract sau să lanseze o comandă către o societate câtă vreme nu are previziune bugetară. Susţine că ceea ce s-a întâmplat şi anume majorarea bugetului D.G.A.S.P.C. Braşov este o condiţie fără de care D.G.A.S.P.C. Braşov nu se putea angaja în relaţia contractuală cu S.C. L S.R.L., de aceea succesiune evenimentelor a fost că mai întâi s-a majorat bugetul şi apoi a fost lansată comanda. Mai arată că la momentul 11 septembrie nu se regăsea prima situaţie în care D.G.A.S.P.C. Braşov încredinţa o comandă de achiziţie publică, întrucât este comandă şi contract de achiziţie publice către S.C. L S.R.L. Precizează  că debutul a fost chiar data de 12 iulie, cum  spunea şi  inculpatul M.G., când dumnealui a fost validat ca şi consilier judeţean, dată la care a existat o şedinţă a Consiliului Judeţean în care s-a votat majorarea bugetului nu numai pentru D.G.A.S.P.C. Braşov, ci şi pentru 5-6 spitale din municipiul Braşov, pentru achiziţia de aparate  de aer condiţionat. Arată că în aceeaşi  zi, maxim 13 iulie, a fost încheiat proiectul de angajament legal prin care D.G.A.S.P.C. Braşov aprobă achiziţia acestor aparate  de aer condiţionat, după suplimentarea bugetului şi comanda se emite către S.C. L S.R.L. Precizează că acea comandă către S.C. L S.R.L. este singura existentă şi practic aproape în aceeaşi zi cu hotărârea Consiliului Judeţean se atribuie această comandă directă societăţii.

Reprezentanta Parchetului face referire la susţinerea domnului M care a spus că oferta a fost dusă la D.G.A.S.P.C. Braşov în perioada în care nu avea calitatea de  consilier judeţean, luna martie. Menţionează că lucrurile nu stau aşa, pentru că oferta pentru aparate de aer condiţionat este înregistrată şi datată, este datată 12 sau 13 iulie şi în plus din declaraţia dată de suspectul DC rezultă următoarele: dânsul era foarte implicat în  tot ceea ce înseamnă procedurile de achiziţii publice extrem de stufoase, fiind şef serviciu coordona un colectiv format din şase, şapte oameni, iar prin dispoziţia doamnei MV era persoana care era chemată tot timpul în biroul dumneaei, unde  i se trasau sarcini. Arată că DC spune că: „mă aflam la sediu, când doamna MV a venit de la Consiliul Judeţean ţi ne-a spus că s-a suplimentat bugetul D.G.A.S.P.C. Braşov pentru achiziţia de aparate de aer condiţionat. Am fost surprins pentru că ştiam că nu aveam nevoie de aşa ceva, aparatele pe care le aveam montate în Direcţie erau servisate de Mondoinstal, care era o societate de renume de profil  foarte cunoscută în plan comercial în Braşov pentru acest gen de serviciu, nu ceruse nimeni nici un aparat de aer condiţionat” ş.a.m.d.. Precizează că în aceeaşi zi suspectul arată că doamna MV  l-a chemat la dumneaei în birou, unde l-a cunoscut pentru prima data pe domnul M, suspectul spune că doamna M  i-a făcut cunoştinţă cu domnul M, i-a spus că este reprezentantul S.C. L S.R.L. şi i-a dat dispoziţie domnului DC să întocmească documentaţia privind achiziţia de aparate de aer condiţionat. Indică faptul că domnul DC a precizat că şi în septembrie domnul MG a fost cel care a dus ofertele pentru S.C. L S.R.L. pentru centrale şi similar s-a întâmplat la finele anului 2012.

În ceea ce privesc achiziţiile de la S.C. F S.R.L., cele 14 acte materiale de abuz în serviciu contra intereselor publice, reprezentanta Parchetului arată că achiesează la S.C. L  S.R.L. şi menţionează că a rezultat din actele realizate şi din raportul specialistului, faptul că achiziţiile centralelor au fost fragmentate, că celelalte achiziţii atribuite direct, au fost atribuite singurei societăţi care avea ofertă depusă, respectiv S.C. L S.R.L.

Reprezentanta Parchetului arată că tot in declaraţia dată de şeful Serviciului de achiziţii publice rezultă că până la venirea doamnei MV în funcţia de director economic, apoi director general, modul în care se derulau achiziţiile directe, nu cele de ofertă, era acela în care angajaţii Serviciului Achiziţii Publice mergeau pe teren şi dacă D.G.A.S.P.C. Braşov îşi propunea achiziţionarea unui anumit serviciu, anumit produs, rolul personalului era de identificare a ofertelor pe care le adunau de la societăţi cunoscute, societăţi de prestigiu, societăţi care aveau experienţă în afacerea respectivă în funcţie de ce se achiziţiona. Arată că această regulă, la momentul la care doamna M  a îndeplinit calitatea de director economic şi ulterior, cea de director general, a fost schimbată, aşa cum reiese  şi din declaraţia numitei BA – şeful Centrului T -, în sensul că a dat dispoziţii ca  anumite achiziţii să se facă de la anumite societăţi exclusiv.

În ceea ce privesc achiziţiile realizate de la S.C. L S.R.L, firmă care în opinia parchetului, este controlată de MG, reprezentanta Ministerului Public arată că s-a stabilit că acestea s-au realizat cu nesocotirea dispoziţiilor Ordonanţei nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, în sensul că au fost fragmentate, cu nesocotirea principiilor realizării achiziţiilor din bani publici de către instituţii publice potrivit principiilor eficienţei, eficacităţii cheltuirii banilor publici în condiţii de economicitate. Arată că aceste principii sunt prevăzute de ordonanţa enunţată mai sus, cât şi de Legea nr. 273/2006 stabilindu-se faptul că în privinţa fiecărei achiziţii în parte, fiecare bun a fost achiziţionat de S.C. L S.R.L. la date ulterioare datei la care au fost facturate către D.G.A.S.P.C. Braşov. Menţionează că prejudiciul care a fost stabilit în ceea ce privesc achiziţiile de la S.C. L S.R.L. de aici provine din analiza diferenţei între preţul de pe piaţa liberă, arată că s-a făcut raportarea chiar la preţul cu care S.C. L S.R.L. a cumpărat produsele din Metro sau de la diverse magazine sau societăţi de profil din Braşov şi preţul cu care le-au revândut Direcţie.

Asupra concluziei că inculpatul MG controlează S.C. L S.R.L., reprezentanta Parchetului arată că deşi cesiunea părţilor sociale ale societăţii către cele două angajate ale acesteia, G.şi N., s-a realizat în 15 octombrie 2012, această cesiune a fost realizată evident din grija manifestată de inculpat de a nu se afla într-o situaţie de incompatibilitate. Arată că, controlul pe care l-a exercitat inculpatul asupra societăţii provine în primul rând din faptul că în ceea ce priveşte relaţia cu D.G.A.S.P.C. Braşov, ofertele S.C. L S.R.L. care se află la dosar au fost  aduse de acesta. Face referire la declaraţia martorei CA , secretara inculpatei MV, care confirmă că inculpatul M, cât şi reprezentanţii altor societăţi care nu  fac obiectul cercetărilor în acest dosar, erau primiţi în biroul inculpatei M şi că aceasta a instituit o regulă ca tot ceea ce se discută pe tema achiziţiilor publice să se discute cu dumneaei.

Reprezentanta Parchetului precizează că din înscrisurile ridicate de la Unicredit Bank – Sucursala Braşov s-a identificat hotărârea din 24.01.2013 a consiliului de administraţie a societăţii, fiind practic o decizie luată de societate, aceea de a-l împuternici pe inculpatul MG să reprezinte societatea în relaţia cu Unicredit Bank şi să acţioneze cu depline puteri în vederea efectuării oricăror operaţiuni cu privire la conturile societăţii. Cu titlu exemplificativ, pentru că rulajele de cont sunt foarte  voluminoase, arată că s-a extras şi s-a depus la dosarul cauzei dovada faptului că în lunile ianuarie – martie 2013, acesta a efectuat operaţiuni de depunere şi retragere de numerar, sumele depuse şi retrase nefiind mici. De asemenea face  referire la declaraţia făptuitoarei BA, audiată înainte de intrarea în vigoare a codului, şeful de centru de la T, care arată că MV nu a făcut niciodată un secret din  faptul că dacă nu  alocă, atribuie comenzile către S.C. L S.R.L. în condiţii de celeritate „şi-l pune în cap pe GM”. Mai arată că tot BA a declarat faptul că în vara anului trecut în contextul în care verificările reclamaţiilor depuse în prezentul dosar începuseră, a fost contactată de MG, care într-o discuţie i-a reproşat vehemenţa cu care a ripostat BA faţă de investiţiile făcute de MV în Centrul T, din discuţia  lui MG cu BA rezultând că avea cunoştinţă despre afacerile societăţii, despre cum anume au decurs lucrările de achiziţii publice în Centrul T, referitor la centrală.

În privinţa implicării în S.C. F S.R.L., reprezentanta Parchetului arată că ofertele aduse de societatea S.C. F S.R.L. pentru achiziţiile realizate în decembrie au fost aduse, potrivit suspectului DC, tot de inculpatul MG.

Cu privire la achiziţiile de la S.C. F S.R.L. în legătură cu inculpaţii MV şi  MG, reprezentanta Parchetului arată că în decembrie 2012 se cunoaşte faptul că dacă există un excedent în resursele bugetare ale unei instituţii publice, acelea se pierd într-un fel sau altul, principiu valabil şi la D.G.A.S.P.C. Braşov, banii ducându-se la instituţia publică care-i şi dăduse, respectiv Consiliul Judeţean. Arată că în 20.12.2012, deşi până atunci majorările de buget la D.G.A.S.P.C. Braşov se făcuseră cu hotărâri de Consiliu Judeţean, se vota de către consilierii judeţeni în consiliu, s-a emis o decizie ca act unilateral al preşedintelui Consiliului Judeţean, la finalul anului bugetar, prin care s-a dispus majorarea bugetului D.G.A.S.P.C. Braşov pentru achiziţionare, fiind trecute punctual toate produsele cumpărate de la S.C. F S.R.L. Precizează că tot  în 20.12.2012 între S.C. L S.R.L şi S.C. F S.R.L. s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare pentru exact aceleaşi bunuri ca cele prevăzute în hotărârea dată de preşedintele Consiliului Judeţean, contractul fiind unul de vânzare cumpărare, presupunându-se că S.C. L S.R.L  vindea S.C. F S.R.L. acele bunuri. Indică faptul că acele bunuri, din analiza actelor contabile ale S.C. L S.R.L. rezultă că nu erau deţinute de către societatea comercială. Arată că între cele două societăţi s-a întocmit o factură fiscală în mod evident fictivă pentru că practic nu s-a vândut nimic pentru că mărfurile nu existau.  De asemenea arată că tot în 20.12.2012 la D.G.A.S.P.C. Braşov au fost depuse toate ofertele S.C. F S.R.L. pentru toate acele bunuri, iar potrivit numitului DC, acele oferte au fost duse de MG, DC susţinând că i s-a  solicitat de către MV ca atunci, pe loc, cât se poate de repede să întocmească toată documentaţia necesară pentru atribuirea directă a acelor comenzi, să ducă să se semneze actele de către toată lumea, lucru pe care l-a făcut. Indică faptul că tot în 20.12.202 au fost plătite toate facturile, în condiţiile în care societatea care vindea, respectiv S.C. F S.R.L. evident că nu avea bunurile, câtă vreme nici  S.C. L S.R.L. nu le avea, toate bunurile fiind cumpărate pe parcurs, în lunile  februarie – martie 2013. Arată că mai întâi le-a cumpărat S.C. L S.R.L, apoi le-a livrat către S.C. F S.R.L. şi S.C. F S.R.L. către D.G.A.S.P.C. Braşov.

Reprezentanta Parchetului arată că încălcarea atribuţiilor de serviciu ale inculpatei MV şi în privinţa achiziţiilor de la S.C. F S.R.L. constă tot în faptul că dacă propunerea făcută Consiliului Judeţean de majorare a bugetului s-a făcut în acelaşi timp pentru toate bunurile, se justifică că sunt necesare Direcţiei, pentru aceste achiziţii trebuia organizată procedura cererii de ofertă pentru că valoarea depăşeşte suma de 15.000 de euro. Arată că şi dacă s-ar accepta că achiziţia putea să fie făcută pe bucăţi, ca şi în celelalte situaţii de la S.C. L S.R.L., trebuia identificat preţul pieţei, instituţia publică finanţată din bani publici trebuia să identifice cel mai bun preţ de achiziţie a acestor bunuri. Mai arată că în realitate, aşa cum se poate observa din analiza comparativă a preţurilor făcută de specialistul D.N.A., preţurile au fost şi de trei ori mai mari decât cele de piaţă. Menţionează că au fost lucrări, cum ar fi cele de montaj  ale staţiilor de epurare a apei la centrele Dacia şi Peter Pen, unde lucrările de montaj au fost practic făcute  de o altă societate, societate care a emis factură către S.C. L S.R.L., S.C. L S.R.L. către S.C. F S.R.L. şi S.C. F S.R.L. către D.G.A.S.P.C. Braşov. Precizează că au existat lucrări pentru care S.C. F S.R.L. nici nu deţinea autorizaţie potrivit legii să realizeze acel gen de lucrări, respectiv lucrările de branşament gaz, pentru care trebuie să fie deţinute anumite atestate eliberate de către A.N.R., autorizaţii care nu erau deţinute, iar acele lucrări au fost subcontractate, fiind realizate de o societate autorizată în baza unui contract cu S.C. L S.R.L., aceasta ulterior facturând către restul. Cu privire la S.C. L S.R.L. care a înlocuit centralele  termice la Centrul T, unde achiziţionările au fost fragmentate, societatea trebuia să fie autorizată I.S.C.I.R. pentru a desfăşura acest tip de activităţi, autorizaţie care nu există.

În ceea ce o priveşte pe inculpata MV, reprezentanta Parchetului arată că  aceasta era ordonator principal de  credite, că are obligaţia de serviciu, reglementată nu numai prin fişa postului, dar şi prin legile la care a făcut trimitere, să verifice legalitatea, regularitatea tuturor operaţiunilor financiare în care este implicată D.G.A.S.P.C. Braşov, pentru că aceasta este finanţată din bani publici. De asemenea arată că în maniera în care s-au derulat relaţiile cu S.C. F S.R.L. şi S.C. L S.R.L., rezultă faptul că inculpata MV a impus aceste societăţi şi în mod deliberat aceste comenzi, către aceste firme s-au făcut având la bază doar o singură ofertă, deşi cunoştea care este procedura legală.

Asupra complicităţii inculpatului MG la faptele doamnei MV, reprezentanta Parchetului arată că este  vorba despre faptul că cele două societăţi sunt controlate de către inculpatul MG în continuare, rezultând din declaraţia dată de DC cine era persoana care ducea ofertele către D.G.A.S.P.C. Braşov, chiar dacă ulterior de prezentarea facturilor sau întocmirea proceselor verbale de recepţie se ocupau alţi angajaţi ai societăţii.

Cu privire la procesele verbale de recepţie, procurorul de şedinţă arată că actele normative care reglementează în ce condiţii se folosesc banii publici, spun că nici o plată nu poate fi ordonanţată, în cazul contractelor de lucrări de exemplu, dacă lucrările nu sunt finalizate şi puse în funcţiune (cu referire la centrală). Arată că specialistul D.N.A. a constatat în raportul întocmit faptul că în privinţa centralelor nu există procese verbale de punere în funcţiune, ci există nişte procese verbale de recepţie la terminarea lucrărilor care nu au număr şi dată de înregistrare. Menţionează că din declaraţia şefului de la Centrul T a rezultat că montajul centralelor la T s-a finalizat în martie 2013 şi că au fost probleme extrem de mari în privinţa punerii în funcţiune a centralei.

Reprezentanta Parchetului precizează că orice contract, comandă de lucrări, exemplificativ pentru o centrală termică pentru contractele de lucrări, se supun mai întâi unui studiu de fezabilitate. Arată că în acest caz nu s-au făcut aceste studii, s-au comandat direct centrale de 85 Kw în condiţiile în care nu se cunoştea dacă aceste centrale într-adevăr sunt acoperitoare din punct de vedere tehnic pentru necesarul de încălzire al spaţiilor.

De asemenea arată că în programul de achiziţii publice anuale care se întocmeşte potrivit Ordonanţei nr. 34/2006, aceste achiziţii nu sunt cuprinse.

În ceea ce privesc infracţiunile de dare – luare de mită, de laure de mită reţinută în sarcina inculpatei MV şi dare de mită în sarcina inculpatului MG, reprezentanta Parchetului arată că inculpatul, aşa cum a arătat, dumnealui a deţinut autoturismul marca BMW X3, în ianuarie 2013 acest autoturism şi inculpatul a acceptat că acest autoturism a intrat în posesia inculpatei MV, deşi spune că l-a lăsat în faţa sediului societăţii. Arată că din înscrisurile ridicate de la S.C. C, dealer autorizat BMW, rezultă că într-adevăr inculpatul MG a folosit autoturismul începând cu luna ianuarie, pe facturile de servisare, reparaţii apărând soţul inculpatei MV. În ceea ce priveşte plata acestui autoturism arată că este una decât susţinută pentru că singurul document care vorbeşte despre o aşa-zisă plată  este o chitanţă emisă de S.C. L S.R.L. pe seama lui MR. De asemenea arată că în urma verificării  jurnalului de casă al S.C. L S.R.L. s-a constatat că după consemnarea scriptică a încasării acestui preţ, suma de bani s-a retras alături de disponibilul existent în casă, retrăgându-se suma de 100.000 lei, incluzând şi acest preţ, de către administratorul societăţii, GL. Precizează că în decembrie 2013 s-a solicitat administratorului societăţii să justifice în baza a ce s-a făcut această retragere de numerar, aceasta invocând faptul că există un contract de creditare al societăţii din ianuarie 2013, s-a solicitat a se preda acel contrat, nu s-a reuşit, motiv pentru care a redactat unul pe loc pentru organele de cercetare. Arată că acel contract a fost luat, s-a predat de către administrator şi computerul societăţii asupra căruia s-a realizat o percheziţie informatică, percheziţie care a reliefat faptul că a doua zi după efectuarea percheziţiilor domiciliare, la domiciliul inculpatei M, respectiv la D.G.A.S.P.C. Braşov, asupra datelor stocate pe acest calculator s-a intervenit. Mai arată că s-a identificat IP-ul de la distanţă, s-a identificat persoana care a realizat acest lucru, care a fost audiată în cauză, respectiv martorul NR, care a precizat că i s-a solicitat acest lucru în cursul acelei zile de către GL, care l-a rugat să facă o curăţire a calculatorului, iar după ce s-a realizat această curăţire, GL l-a întrebat pe martor dacă cineva cu ajutorul unui program poate recupera datele anterioare, iar martorul i-a spus că evident nu se mai poate. Indică faptul că după ce a fost ridicat calculatorul, GL l-a contactat din nou pe martorul NR  şi s-a arătat interesată cu acest lucru.

Cu privire la creditarea societăţii, procurorul de şedinţă arată că deşi contractul care a fost prezentat demonstra faptul că a creditat societatea cu 100.000 lei, în realitate, conform registrului de casă, creditarea s-a făcut cu suma de 40.000 lei. Arată că acel contract de împrumut care a fost prezentat organelor de cercetare, a fost apreciat ca fiind un act făcut pro cauza, pentru că includea pe lângă suma creditată potrivit evidenţelor contabile ale societăţii, 40.000 lei, practic era înglobată şi cealaltă sumă depusă scriptic în acea zi, fiind vorba despre preţul maşinii, 45.000 lei pe registrul de casă, a ridicat mai mult şi se includea şi acea sumă. Arată că audiată fiind la momentul respectiv GL a precizat că de fapt preţul maşinii nu s-a achitat în lei, ci în euro, deşi înregistrare din registrul de casă este făcută menţiunea în lei şi nu în valută, precum  şi că preţul maşinii a fost achitat două săptămâni mai târziu, banii fiind depuşi în bancă. Menţionează că verificându-se veridicitatea acestor afirmaţii s-a constatat că banii au fost depuşi la bancă, nu cu specificaţia că ar reprezenta contravaloarea maşinii  sau nu. Indică faptul că din analiza rulajului de cont al inculpatei M şi al tuturor membrilor familie sale, rezultă că la data la care se presupune că s-ar fi realizat vânzarea, nu avea acest disponibil în nici unul din conturile familiei sale sau ale sale. Raportat la acest aspect, arată că în sarcina inculpatului MG se reţine că a remis folosinţa gratuită începând cu luna ianuarie 2013, înainte de întocmirea facturii fiscale şi că  în privinţa inculpatei M că a primit acest autovehicul în condiţiile date.

În ceea ce priveşte conflictul de interese reţinut în sarcina inculpatului MG, reprezentanta Parchetului arată că aşa cum s-a precizat la momentul la care a votat în Consiliul Judeţean, îndeplinea în continuare calitatea de administrator al societăţii şi de angajat al acesteia, astfel că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii.

Reprezentanta Parchetului arată că în cauză ca şi temeiuri de drepturi pentru care s-a solicitat arestarea preventivă , în ceea ce o priveşte pe inculpata MV arată că probele  la care a făcut trimitere, cu indicarea tuturor persoanelor care au fost audiate până în prezent din cadrul D.G.A.S.P.C. Braşov, persoane care au arătat faptul că încă din perioada în care a încercat şi a şi reuşit să impună stilul dumneaei de lucru în ceea ce privesc achiziţiile publice, respectiv să impună societăţile de la care urmau a se achiziţiona diferite categorii de bunuri, a ţinut să precizeze fiecărui angajat care  ridica anumite obiecţii faţă de această procedură cu trimitere la legalitate, că în situaţia în care nu se conformează este fie mutat la centre mai dificile, fie i se va desface contractul de muncă sau ameninţări de acest gen. De asemenea arată că aceeaşi martori audiaţi, respectiv PI, BA, DG, CL, DC, indică faptul că există un sentiment de teamă vizavi de declararea unor  aspecte organelor de anchetă, faţă de funcţia pe care inculpata MV o ocupă în continuare şi faţă de posibilele repercusiuni pe care le-ar putea experimenta fiecare din aceştia.

În privinţa inculpatei MV, procurorul de şedinţă arată că s-a reţinut faptul că există pericolul ca aceasta să influenţeze alţi participanţi la comiterea infracţiunii, aceşti participanţi fiind toţi cei care au intervenit în procedura de ordonanţare la plată şi plata a tuturor facturilor trimise de cele două societăţi, iar situaţia în care ar putea fi influenţaţi a fost indicată. De asemenea arată că s-a indicat ca şi temei şi art. 223 al. 2, faptul că în contextul circumstanţelor de comitere a infracţiunilor, a modului de săvârşire a acestora, anturajul, mediul în care din care aceasta provine şi a altor împrejurări referitoare la persoană, se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Din această perspectivă precizează că în cei doi - trei ani de când inculpata îndeplineşte funcţia de director general al societăţii, există un număr de opt societăţi care s-au aflat în relaţii contractuale cu direcţia. Arată că în privinţa unei părţi din aceste opt societăţi s-a demonstrat faptul că acestea au avut relaţii contractuale şi cu alte unităţi, tot publice, la care inculpata MV a lucrat, respectiv Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie. Indică faptul că sunt înscrisuri la dosar de unde rezultă continuitatea acestei colaborări, adică practic la momentul la care a fost numită în funcţie de director la  D.G.A.S.P.C. Braşov a adus o parte din aceşti colaboratori cu care a continuat relaţiile din această nouă poziţie pe care a îndeplinit-o. Arată  că în acest dosar a fost absolut imposibil să se investigheze toate investiţiile pe toate achiziţiile realizate cu toate cele opt societăţi, în această etapă sunt cele realizate cu cele două societăţi, urmând restul.  Mai arată că au fost audiaţi şefi de centre (BA şi PI) care au relevat şi aspecte similare care ţin de relaţia contractuală a  D.G.A.S.P.C. Braşov cu celelalte societăţi care sunt vizate de cercetări, din declaraţiile lor rezultând de exemplu faptul că s-au plătit de către D.G.A.S.P.C. Braşov lucrări executate la centrele conduse de către ei, lucrări care  au fost trecute fictiv pe situaţiile de lucrări, făptuitorii au declarat că în calitatea pe care ei o au, nu au cunoştinţă să se fi realizat aşa ceva. Susţine că în cercetările care se vor efectua se tinde a se demonstra şi aceste aspecte, practic activitatea infracţională cercetată fiind de anvergură, multitudinea actelor materiale realizate din relaţia cu S.C. L S.R.L. şi S.C. F S.R.L. fiind o mică parte a unui întreg, care se intenţionează a se proba în continuare.

Reprezentanta Parchetului din perspectiva funcţiei pe care a îndeplinit-o, din perspectiva modului în care a înţeles să impună un alt mod de lucru faţă de cel uzitat, mod de lucru care încalcă o serie întreagă de texte de lege şi principii care guvernează întreaga activitate a unor instituţii publice, consideră a fi îndeplinite şi condiţiile ce rezultă  din art. 223 al. 2 Cod procedură penală, cu observaţia că şi în privinţa pedepsei prevăzute de lege, chiar şi după modificarea intervenită în privinţa textelor  infracţiunilor de bază  ce se reţin în sarcina inculpatei MV, pragul este  peste cinci ani.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul MG, reprezentanta Parchetului arată că textele de lege sunt identice. Arată că în perioada imediat următoare se propune identificarea şi a altor participanţi la săvârşirea acestor infracţiuni pe un alt palier, pentru că este un adevăr acela că ridică semne de întrebare şi modificările succesive ale bugetului alocat D.G.A.S.P.C. Braşov, respectiv cele din anul 2012. Arată că din această perspectivă calitatea pe care inculpatul MG o îndeplineşte, faptul că deciziile privind majorarea bugetului şi practic toată procedura urmată la nivelul Consiliului Judeţean presupune accesul la o serie de date şi de informaţii de la acest nivel al Consiliului Judeţean şi că din această perspectivă există posibilitatea, suspiciunea unor înţelegeri realizate între inculpatul MG şi alte persoane care pot avea calităţi procesuale în dosar de la nivelul Consiliului Judeţean, pe de o parte, iar pe de o altă parte implicarea pe care a avut-o prin votul dat în cadrul Consiliului Judeţean pentru ca D.G.A.S.P.C. Braşov să-i fie majorat bugetul, pentru ca apoi să impună, cu ajutorul inculpatei MV sau inculpata cu ajutorul inculpatului MG, cele două societăţi în relaţia cu D.G.A.S.P.C. Braşov, în condiţiile în care relaţiile contractuale convenţionale cu cele două societăţi s-au dovedit a fi păguboase D.G.A.S.P.C. Braşov. Arată că punctul său de vedere este acela că  aceste  infracţiuni sunt situate  în etapa anterioară a angajării instituţiei în aceste cheltuieli şi nu în faza de analiză a eficienţei montării acelor centrale. Mai arată că acele centrale s-a considerat oportun să se înlocuiască în decembrie 2012 în două centre sociale foarte mari, unde sunt sute de asistaţi sociali, persoane cu handicap, iar din înscrisurile aflate la dosar rezultă faptul că din cauza  nefuncţionării centralei la T au existat oameni bolnavi, a existat o epidemie de TBC, probabil  că ar fi fost mult mai raţional dacă centralele termice se schimbau vara sau primăvara.

Reprezentanta Parchetului susţine că toate aceste achiziţii s-au realizat într-un termen alert, într-un termen foarte scurt, tocmai în scopul asigurării unor avantaje materiale societăţilor controlate de consilierul judeţean MG.

Faţă de cele prezentate solicită admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor MV şi MG pentru infracţiunile menţionate în referat pentru o durată de 30 de zile.

Apărătorul ales al inculpatului MG arată că toate actele de urmărire penală care au început să se efectueze în  cadrul acestui dosar de urmărire penală  se situează undeva în jurul lunii aprilie 2013, la nivelul actelor premergătoare, care la acel moment au debutat prin manifestări de forţă, pentru a încerca să stabilească o stare de fapt. Face trimitere la dispoziţiile art. 223 al. 10 lit. b , art. 223 al. 2 Cod procedură penală şi arată că parchetul susţine în ceea ce-l priveşte pe inculpatul MG că există suficiente probe care să creioneze acea suspiciune rezonabilă că acesta ar fi săvârşit faptele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi pentru care se solicită arestarea lui.

Solicită a se observa că i se impută inculpatului MG o acţiune de complicitate la infracţiuni de abuz în serviciu  şi solicită a se avea în vedere că aceste infracţiuni de abuz în serviciu sunt nişte infracţiuni de rezultat, ele trebuie să producă un prejudiciu. Arată că acest prejudiciu este constatat  în mod unilateral, abuziv de către acel expert al Ministerului Public. Precizează că a susţinut că este abuziv şi unilateral pentru că în cererea sa a solicitat să i se comunice ordonanţa pentru a vedea obiectivele, să i se comunice raportul tehnic pentru a formula obiecţiuni, să i se comunice dacă  i se permite să desemneze un expert consilier care să studieze actele în baza cărora s-a făcut acel raport de expertiză. Arată că la cererea sa nu i s-a răspuns sau cererile au fost respinse, tocmai pe aceeaşi manifestare de forţă care se doreşte din partea Ministerului Public, adică a D.N.A.-ului.

Mai arată că în cauză ar fi trebuit să se stabilească un prejudiciu, din nou pe această  infracţiune de abuz în serviciu contra intereselor publice  cum era reglementată în art. 248, abuz simplu cum este reglementată în noul Cod penal prin art. 297, acest prejudiciu se încearcă să se stabilească în patrimoniul persoanelor juridice care au fost furnizoare de echipamente, de marfă, de prestări de servicii, adică la S.C. L S.R.L. şi S.C. F S.R.L. şi nu se merge să se încerce să se stabilească un preţ mediu al pieţei sau preţul cel mai mic al pieţei. Arată că la dosar nu s-a primit nici o adresă de Statistică pe aceste grupe de produse, se ia brut ca şi în alte speţe, preţul de intrare , preţul de ieşire şi se stabileşte prejudiciul. Mai arată că din punct de vedere contabil, economic, această numeşte diferenţă de preţ, această operaţiune se numeşte stabilirea unui adaus comercial, se numeşte un venit brut. Consideră că este extrem de ciudat cum se susţine că inculpatul MG în complicitate cu coinculpata MV ar fi produs o pagubă, dar al cui. Menţionează că această pagubă s-a produs în patrimoniul Direcţiei, s-a produs vizavi de bugetul Consiliului Judeţean sau faţă de cine, de ce, pentru că toate echipamentele au fost montate, toate echipamentele au fost livrate conform specificaţiilor, toate echipamentele lucrează la capacitate maximă, există în teritoriu, fiind identificate inclusiv de echipele D.N.A. -ului. De asemenea, arată că aceste echipamente sunt cele care creează economie, deci în loc să se cheltuiască 850.000 lei anual pe combustibil, combustibilul anual necesar funcţionării centralelor din cadrul D.G.A.S.P.C. Braşov, se schimbă aceste centrale şi se cheltuieşte în jur de 300.000 lei, astfel că se face o economie de 550.000 lei. În ceea ce priveşte raportarea la modul în care se face constarea acestei pagube, arată că aceasta se face prin raportare la patrimoniul S.C. L şi  S.C. F S.R.L. pentru că acolo au înţeles ei să stabilească  prejudiciu şi să-l calculeze la diferenţa de preţ, preţ de ieşire cu preţ de intrare sau la acest beneficiu, bani în plus care au fost aduşi bugetului judeţului prin această schimbare de centrale termice.

 Consideră că trebuie să se aibă în vedere cât mai puteau funcţiona centrale vechi. Solicită a se observa că într-adevăr ele erau ISCIR-izate, dar în urma ISCIR-izării făcute în 2012 sau 2011, s-a comunicat foarte clar că  s-a acordat pentru doi ani de zile după care nu se mai face ISCIR-izarea centralelor vechi pentru că ele nu mai puteau fi ISCIR-izate din motive tehnice, erau depăşite.

Arată că Ministerul Public încearcă să formuleze o acuzare pe declaraţia lui DCE. Mai arată că a asistat la o parte  din această declaraţie, iar acesta prin  declaraţie spune că oferte în ceea ce priveşte S.C. F i-au fost date de către doamna director MV şi în momentul în c are i-au fost înmânate aceste oferte, în birou se afla şi inculpatul MG, dar nu spune că MG a adus ofertele sau că el i le-a înmânat personal martorului DCE. Arată că acestea sunt interpretările prin care s-a încercat să se dea o anumită tentă declaraţiei numitului DC. 

Solicită a se analiza dacă există suficiente probe pentru a analiza darea de mită, infracţiune care la acest moment este reglementată de art. 289 Noul Cod penal şi arată că  urmărirea penală până la acest moment să surprindă momentul în care a fost vândută această maşină. Arată că în cauză se vorbeşte despre data de 12 martie 2013, mult supă cele trei şedinţe de Consiliu Judeţean în care a fost rectificat bugetul D.G.A.S.P.C. Braşov, o rectificare pozitivă. Ridică semne de întrebare în sensul că oare această dată la care a fost vândută maşina poate fi  încadrată în condiţiile constitutive ale infracţiunii de dare de mită. Arată că în ceea ce priveşte calitatea pe care inculpatul MG o deţinea la data de 12.03.2013 în vreuna dintre firme, adică nici una, nu se poate să fie considerat subiectul activ al infracţiunii de dare de mită. Precizează că el nu era reprezentantul societăţii S.C. L S.R.L., firmă care a emis factura pe această maşină, nu este el reprezentantul care a semnat în numele  S.C. L S.R.L., aşa cum rezultă din înscrisul ataşat la dosarul de urmărire penală, dar cu toate acestea el este subiectul activ ala cestei infracţiuni în opinia parchetului. De asemenea ridică semne de întrebare cu privire la faptul că în condiţiile în care se emite o factură de pe S.C. L S.R.L., contravaloare a 10.000 de euro , preţul stabilit pentru vânzarea maşinii către coinculpata MV, oare societatea nu îşi angajează răspunderea în ceea ce priveşte plata impozitului pe profit  şi TVA-ului aferent acestui preţ, pentru că acel preţ trebuie raportat la valoarea de contabilitate şi solicită a se observa că valoarea de contabilitate era mult mai mică decât preţul de 10.000 de euro. Ridică semne de întrebare cu privire la faptul că dacă  în condiţiile în care ar fi fost nişte acte preconstituite sau nişte acte pregătite pentru a disimula realitatea tranzacţiei, oare nu ar fi dat aceeaşi impresie de legalitate dacă vânzarea s-ar fi realizat la valoarea din contabilitate a maşinii.  Arată că referatul cu  propunere de arestare preventivă ar fi trebuit să răspundă la aceste subiecte care ating condiţiile constitutive ale infracţiunilor pentru care se solicită arestarea şi probele de până la acest moment. 

 Solicită ca instanţa să se aplece asupra şi asupra celor trei hotărâri de consiliu judeţean prin care a fost majorat  bugetul D.G.A.S.P.C. Braşov. Arată că se indică că se face o listă de investiţii anterioară exerciţiului financiar care urmează pentru a se vedea cam care ar fi investiţiile pe care D.G.A.S.P.C. Braşov trebuie să le efectueze pentru anul următor, în funcţie de care se stabilesc anumite bugete. De asemenea arată că în funcţie de necesităţi, aceste bugete pot fi rectificate de către Consiliul Judeţean, pozitiv sau negativ, în urma solicitărilor, în urma disponibilităţilor în cadrul şedinţelor Consiliului Judeţean. Susţine că nu se poate explica de către parchet, decât prin existenţa unor aspecte penale, faptul că în data de 20 – 21 decembrie 2012 se solicită acea rectificare de buget de la Consiliu, vin banii de la Consiliul Judeţean, care trebuie cheltuiţi foarte repede şi nu  înţelege de trebuie cheltuiţi într-o  zi sau două. Arată că în condiţiile în care acei bani nu erau cheltuiţi până la sfârşitul anului şi erau găsiţi în bugetul D.G.A.S.P.C. Braşov la începutul anului, se întorceau înapoi  la bugetul Consiliului Judeţean. Menţionează că prin cheltuirea acelor bani, prin cumpărarea acelor echipamente, inclusiv martorul DC relevă faptul că nivelul de asistenţă din cadrul centrelor a crescut, le-au fost facilitate anumite lucruri uzuale, normale, pentru că s-au cumpărat maşini de gătit, maşini de spălat, maşini de călcat, centrale termice. Arată că acestea sunt elemente pe care orice centru de îngrijire persoane cu dezabilităţi ar fi trebuit să le aibă, pentru că sunt extrem de multe persoane în cadrul acestor centre. Solicită a se primii cu rezervă  afirmaţia procurorul de şedinţă potrivit căreia în centrul de la T, pentru că nu a funcţionat centrala la parametrii indicaţi în deviz, a fost o epidemie de TBC, în acest moment nu există nici un înscris în acest sens în dosar.

Cu privire la susţinerea că inculpatul  încearcă să influenţeze alţi participanţi la comiterea infracţiunii, un martor sau vreun expert sau să distrugă  sau să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă astfel de comportamente, arată că şi anterior parchetul susţine că a existat o imixtiune în ceea ce priveşte activitatea martorului NR, care la solicitarea suspectei GLC, deci în nici un caz la solicitarea inculpatului MG. Mai arată că în tot referatul nu există nici o probă care să demonstreze intenţia inculpatului MG de a încerca să zădărnicească în vreun fel aflarea adevărului sau de a încerca să influenţeze în vreun fel participanţii la acest proces, la această urmărire penală, un martor, un expert sau pe oricine altcineva. Susţine că încă de la început inculpatul MG a vrut să îşi formuleze o apărare activă, legală, bazată pe înscrisuri depuse la D.N.A, ignorate de către D.N.A., tratate cu superficialitate, aspect care se datorează doar faptului că nu există sancţiuni în Codul de procedură penală, dar instanţa poate să sancţioneze modul în care au înţeles cei de la D.N.A să facă cercetări în acest dosar prin respingerea referatului cu propunere de arestare preventivă.

Arată că nu se regăsesc în dosar probe care să demonstreze ajutorul şi complicitatea pe care inculpatul MG i l-a dat coinculpatei MV sau cel puţin care să demonstreze că între aceştia doi există o anumită relaţie. Consideră că ar fi trebuit să existe declaraţia unui consilier judeţean că inculpatul MG a intervenit pe lângă el  să voteze pentru rectificarea bugetului, să existe declaraţii de martori care să demonstreze că inculpata MV îl roagă pe MG să intervină la Consiliul Judeţean în vreun fel. Susţine că nu există astfel de probe  şi arată că nu reies aspectele pe care se bazează art. 26 transformat în art. 48 Noul Cod penal, această complicitate, fiind artificial creată.

Consideră că trebuie să se aibă în vedere înscrisurile depuse la acest termen în circumstanţiere, din care rezultă foarte clar că inculpatul MG este cel care a clădit cele două societăţi înainte de a avea calitatea de consilier judeţean, că viaţa lui politică a început după ce a devenit un om de afaceri de succes în Braşov şi nu numai în România, nu are nici o legătură cu viaţa lui de consilier judeţean şi cu viaţa lui politică, succesul în afaceri, că într-adevăr a renunţat la calităţile pe care le avea în cele două societăţi comerciale, mai precis în S.C. L S.R.L., în momentul în care a fost validat în funcţia de consilier judeţean. În ceea ce priveşte aspectul că a  rămas totuşi cu drept de semnătură în bancă şi că au fost efectuate anumite depuneri de numerar, solicită a se observa că cele două societăţi totuşi reprezintă nişte afaceri de familie şi ambele au ca şi obiect principal de activitate producţia de echipamente de frig şi comercializarea acestora şi comercializarea echipamentelor de climatizare. Arată că este o îndeletnicire moştenită de la tatăl lui, aceasta a fost activitatea  desfăşurată de tatăl inculpatului pe timpul comunismului, lucrând într-o astfel de societate, iar expertiza  pe care a câştigat-o tatăl lui şi i-a transmis-o nu a făcut decât să contribuie la dezvoltarea capacităţilor de producţie pe instalaţiile de frig. De asemenea arată că faţă de aceste lucruri trebuie să se vadă că cele două societăţi comerciale în acest moment nu au nici un fel de datorii la bugetul de stat, sunt nişte societăţi comerciale disciplinate financiar , care s-au finanţat singure sau din surse externe prin contractarea diverselor credite de la bănci, activitatea, sens în care şi-au dezvoltat activitatea, care au planuri de afaceri în vederea accesării unor fonduri europene care probabil că până la finalizarea acestui dosar nu se vor mai realiza.

Arată că în momentul în care ar trebuii comparat prejudiciul ar trebuii să se  compare plusul la bugetul Consiliului Judeţean de 550.000 lei pe an , raportat la acea diferenţă de preţ stabilită de către expertul D.N.A. de 286.000 de lei în total  şi pe S.C. F S.R.L.  şi pe S.C. L S.R.L., faţă de care s-au dispus măsurile asiguratorii. Arată că aceste sume de bani au fost indisponibilizate în conturile societăţii, iar societatea pentru a-şi putea desfăşura activitatea în continuare a trebuit să furnizeze în acele conturi sumele respective de bani şi abia cu surplusul existent peste aceste sume să continue să-şi facă plăţile. Indică faptul că orice societate comercială în fluxul ei financiar are documente de plată eliberate şi cu toate că s-a instituit această măsură, nu a intrat în nici o incidenţă de plată cu nici un document, sunt nişte societăţi care îşi respectă obligaţiile.

Faţă de aceste argumente solicită, în principal, să se constate că în acest moment nu există probe irefutabile care să demonstreze că inculpatul MG s-ar face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care s-a solicitat arestarea, că dispoziţiile art. 223 al. 1 lit. b Cod procedură penală nu sunt îndeplinite, iar în ceea ce priveşte pericolul pentru ordinea publică care ar fi trebuit să existe la acest moment demonstrat de către Parchet, solicită a se constata că el nu există. Arată că nu există prin evaluarea care se va face cu privire la gravitatea faptei, punând în balanţă cele două sume care au fost scoase în evidenţă prin pledoaria sa, nu există pentru că se va face o analiză a modului şi a circumstanţelor în care se presupune că aceste fapte au fost comise. Precizează că inculpatul a votat în acea adunare a Consiliului Judeţean, avea calitatea de consilier judeţean,potrivit actului adiţional de cesiune înregistrat la Registrul Comerţului la acel moment era şi administrator. Susţine că nu a reuşit să procure până la acest moment un alt contract de cesiune părţi sociale, mult anterior datei la care a fost ţinută acea şedinţă a Consiliului Judeţean, prin care dânsului i se revoca calitatea de administrator şi îşi transmitea părţile sociale din S.C. L S.R.L.. Arată că acel înscris nu a fost înregistrat  la Registrul Comerţului, deci din punct de vedere comercial nu îşi produce efecte  faţă de terţi, dar din punct de vedere penal ar fi demonstrat intenţia inculpatului la acea dată. Susţine că va fi găsit şi depus acel înscris.

Apreciază că trebuie să se aibă în vedere anturajul şi mediul din care provine inculpatul, o familie legal constituită, părinţi puternici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor pe care le-au construit ca o afacere de familie, cap de familie, tată a doi copii de educaţia şi îngrijirea cărora se ocupă îndeaproape, cu aspiraţii politice până la acest moment, înfrânte, alte împrejurări privind persoana acestuia.

Faţă de aceste aspecte solicită, în principal, respingerea referatului cu propunere de arestare preventivă, iar în condiţiile în care se va considera că sunt întrunite anumite condiţii prevăzute de lege solicită a  se dispune aplicarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute de art. 202 al. 4 lit. b şi anume aceea a controlului judiciar, în temeiul art. 227 al. 2, măsură preventivă care permite instanţei să realizeze un anumit control atât cu privire la libertatea de mişcare a inculpatului MG, cât şi cu privire la anumite obligaţii care i s-ar impune prin acea măsură preventivă. Solicită a se observa că inculpatul este cel care a iniţiat apărarea în acest dosar, s-a solicitat să se comunice dacă se fac cercetări, cerere formulată în 28.01.2014, pentru că lucrurile escaladaseră, iar în data de 30 sau 31.01.2014 , când a fost chemat la D.N.A a fost adusă la cunoştinţă începerea de urmărire penală. Mai solicită a se observa că inculpatul MG s-a prezentat de fiecare dată când a fost citat la D.N.A., chiar şi în 04.02.2014, discutând posibilitatea reţinerii. Faţă de aceste argumente solicită , în principal, respingerea şi în subsidiar luarea măsurii preventive a controlului judiciar.

Apărătorul ales al inculpatei MV, în completarea concluziilor formulate de avocatul inculpatului TI, întrucât acesta a atins şi infracţiunea săvârşită de inculpata MV cu privire la abuzul în serviciu , solicită în principal respingerea propunerii de arestare preventivă, întrucât din punctul său de vedere temeiurile indicate în referat nu sunt îndeplinite. 

Arată că prin referatul cu propunere de arestare preventivă s-a solicitat arestarea preventivă a inculpatei MV pe  o perioadă de 30 de zile  în temeiul art. 223 al. 1 lit. b şi al. 2 Cod procedură penală. Susţine că din punctul său de vedere nu sunt îndeplinite temeiurile prevăzute de art. 223  al. 1 lit. b Cod procedură penală , textul de lege indicat face referire la existenţa unor probe clare care să contureze în faţa instanţei faptul că inculpata s-ar face vinovată de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa. Indică faptul că în sarcina inculpatei MV se reţin infracţiunile de abuz în serviciu cu privire la relaţia avută de D.G.A.S.P.C. Braşov cu S.C. F S.R.L. şi S.C. L S.R.L. şi de asemenea infracţiunea de luare de mită. Precizează că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat  care ar fi trebuit să creeze un prejudiciu., iar conform susţinerilor Ministerului Public, prejudiciul este dat de diferenţa de preţ dintre  achiziţia bunurilor de către cele două societăţi şi preţul la care acestea au fost vândute către  D.G.A.S.P.C. Braşov. Susţine că nu s-a avut în vedere economica care practic D.G.A.S.P.C. Braşov şi bugetul judeţului le-au făcut datorită achiziţionării acestor bunuri, economice care , nu la nivelul la care s-a făcut referire, de 500.000 de lei, este susţinută şi de declaraţia suspectului DC, care afirmă că s-a făcut o economie de 250.000 de lei, practic este dovedit faptul că prin achiziţionarea acestor centrale s-a făcut o economie.

Cu privire la menţiunea reprezentantei Parchetului în sensul că aceste centrale puteau fi montate şi vara, nu în perioada de iarnă, arată că D.G.A.S.P.C. Braşov a primit suplimentarea de buget în data de 20.12.2012, iar în cazul în care banii nu erau cheltuiţi până în 23.12.2014 aceste sume se întorceau  înapoi la Consiliul Judeţean, fiind evident că această grabă a apărut ca urmare a necesităţii efectuării acestor lucrări, aceste lucrări s-au efectuat şi practic şi în iarna  2012/2013 s-a beneficiat de centrale mult mai economice.

Susţine că s-a încercat să se contureze activitatea infracţională a inculpatei MV prin aceea că nu au existat proiecte de angajament, dar conform legislaţiei în vigoare, lista de investiţii aprobată de către Consiliul Judeţean ţine loc de proiecte de angajament. De asemenea solicită a se avea în vedere că hotărârile Consiliului Judeţean  precum şi  dispoziţiile preşedintelui Consiliului Judeţean cu privire la buget sunt executorii pentru D.G.A.S.P.C. Braşov. Arată că  listele de  investiţii au fost primite pe destinaţii clare şi era specificat clar pentru  fiecare sumă ce anume trebuie să achiziţioneze. Din punctul său de vedere prejudiciul nu există , nu sunt probe că inculpata ar fi săvârşit infracţiunea de  abuz în serviciu.

 Cu privire la infracţiunea de luare de mită arată că este greu de crezut că o societate comercială, aşa cum reiese din actele de la dosarul cauzei, de la momentul la care inculpata MV ar fi săvârşit infracţiune de laure de mită, coinculpatul MG nu mai avea nici o calitate în aceste societăţi, ar săvârşii o infracţiune de laure de mită. Arată că în conformitate cu practica, infracţiunea de luare de mită trebuie să fie anterioară, concomitentă sau imediat următoare săvârşirii actului pentru care aceasta primeşte bunul respectiv. Solicită a se avea în vedere faptul că s-a emis o factură şi o chitanţă. Face referire la declaraţia martorei Grama, care susţine faptul că  aceste sume de bani au fost evidenţiate în registrul de casă al societăţii.

Arată că s-a încercat prin analiza operaţiunilor de cont ale inculpatei M şi a soţului acesteia să se creioneze ideea că aceştia nu aveau disponibil în cont suma respectivă. Menţionează că faptul că nu aveau disponibil în cont suma respectivă de bani, nu înseamnă că nu au putut să plătească suma acea sumă de bani. Nu s-a făcut dovada faptul că cei doi nu aveau posibilitatea sau că nu aveau banii respectiv în casă sau la o rudă să-i ajute să plătească suma respectivă de bani. Opinează că nu există probe că inculpata ar fi săvârşit infracţiunea de laure de mită şi nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 223 al. 1 lit. b Cod procedură penală şi anume că inculpata încearcă să influenţeze în vreun fel sau altul declaraţiile unor martori sau că va încerca să altereze sau să distrugă mijloace de probă.

Solicită a se avea în vedere că din momentul în care i s-a adus la cunoştinţă că s-a început urmărirea penală împotriva dânsei, practic din 15 decembrie aceasta nu s-a mai deplasat la serviciu , tocmai pentru a nu fi pusă în situaţia şi postura să i se reproşeze faptul că ar încerca să influenţeze în vreun fel sau altul martori. 

În ceea ce priveşte susţinerea că ar încerca să influenţeze martorii din dosar, arată că reprezentanta Ministerului Public a făcut referire că  mai multe persoane audiate în dosar au menţionat faptul că au un sentiment de teamă cu privire la ce s-ar putea întâmpla dacă ar da declaraţie, datorită funcţiei pe care inculpata o deţine, arată că sentimentul de teamă este o chestiune personală, nu a fost dictat de nici o acţiune pe care inculpata să o fi făcut  cu privire la persoanele audiate. Afirmă că se încearcă să se creioneze această presiune asupra martorilor datorită felului în care aceasta a înţeles să conducă activitatea D.G.A.S.P.C. Braşov anterior începerii cercetării în dosar, respectiv că era o persoană mai severă şi  unii dintre angajaţii, care nu şi-au respectat atribuţiile de serviciu, au fost sancţionaţi.

Susţine că din punctul său de vedere nu sunt îndeplinite nici dispoziţiile art. 223 al. 2 Cod procedură penală şi anume existenţa la acest moment a unui pericol concret pentru ordinea publică care trebuie înlăturat. Arată că aprecierea pericolului concret existent la acest moment se face raportat la gravitatea faptei, la mijloacele de săvârşire a acesteia, la circumstanţele personale ale inculpatei, la antecedentele penale, precum şi la anturajul şi mediul din care aceasta provine. Solicită a se avea în vedere că inculpata MV este căsătorită are un copil în întreţinere, antecedentele penale lipsesc cu desăvârşire, anturajul şi mediul din care aceasta provine nu sunt în măsură să creeze o stare de pericol cu privire la persoana inculpatei. De asemenea arată că este greu de crezut că o faptă care aduce un plus bugetului Consiliului Judeţean este în măsură să fie o faptă care să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică.

Arată că, în cazul în care se consideră că sunt îndeplinite anumite condiţii pentru a fi luată vreuna din măsurile preventive  prevăzute de art. 202 al. 4 lit. b Cod procedură penală şi anume controlul judiciar, inculpata se va supune tuturor obligaţiilor pe care instanţa le va considera ca fiind necesare să fie luate faţă de persoana acesteia.

Faţă de cele expuse solicită în principal respingerea propunerii de arestare preventivă şi în subsidiar  solicită a se dispune  una dintre măsurile prevăzute de art. 202 al. 4 lit. b Cod procedură penală.

Inculpata MV, având ultimul cuvânt, solicită a fi cercetată în stare de libertate deoarece pe parcursul activităţii desfăşurate a lucrat cu sume mari de bani şi nu a avut nici o problemă, efectuându-se control chiar  şi de două ori  pe an de către Curtea de Conturi. De asemenea arată că presupusul prejudiciu nu i se pare real. Arată că începând din data de 04.02.2014 este funcţionar public şi conform  Legii nr. 188 va fi suspendată din funcţie.

Inculpatul MG, având ultimul cuvânt, arată că nu a făcut nici o faptă de natură penală. Arată că până în prezent nu a fost cercetat niciodată şi nu crede că prezintă un pericol social.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

Deliberând,

În cauza penală 94/P/2013 DNA Serviciul Teritorial Braşov efectuează cercetări penale faţă de inculpaţii:

-MV, director general al Direcţiei Generale de …, pentru infracţiunile  prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal (art. 297 alin. 1 – actual)  cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (14 acte materiale), art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal (art. 297 alin. 1 – actual) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (18 acte materiale), art. 254 al. 1,2 Cod Penal (art. 289 alin. 1- actual) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal (actual art. 38 Cod Penal ) şi

-MG, consilier … în cadrul …, cercetat relativ la comiterea infracţiunilor prev. de art. 26 Cod Penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal (actual art. 297 al. 1 Cod Penal) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (18 acte materiale), art. 26 Cod Penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal (actual art. 297 al. 1 Cod Penal) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (14 acte materiale), art. 255 al. 1 Cod Penal (actual art. 290 Cod Penal) rap. al art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000, art. 2531 Cod Penal, actual  art. 301 Cod Penal, toate cu aplicarea  art. 33 lit. a Cod Penal (actual art. 38 Cod Penal)

La data de 04.02.2014 s-a solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Braşov arestarea preventivă a celor doi inculpaţi.

Istoricul cauzei relevă că prin ordonanţa din data de 21.11.2013 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuita MV cu privire la săvârşirea infracţiunilor de „abuz în serviciu împotriva intereselor publice dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial”, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal (2 acte materiale) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, „fals şi uz de fals săvârşite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracţiunile prevăzute de secţiunea a doua a Legii nr. 78/2000 sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune” prevăzută de art. 17 al. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 al. 1 Cod Penal (2 acte materiale) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, „abuz în serviciu împotriva intereselor publice dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial” prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal, „luare de mită”, faptă prevăzută de art. 254 al. 1,2 Cod Penal  rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lt. a Cod Penal (actual art. 38 Cod Penal).

S-a reţinut în sarcina inculpatei că în calitate de director general al Direcţiei ….. Braşov instituţie publică finanţată din fonduri publice şi aflată în subordinea …. Braşov, a angajat cheltuieli cu plata unor lucrări sau servicii către SC MOTO INSTAL SRL pentru plata facturii fiscale nr. 3883/02.04.2012 în valoare de 2728 lei privind servicii de autorizare ISCIR (achitată de DGASPC Braşov prin OP nr. 1525/23.04.2012) precum şi pentru plata facturii fiscale nr. 3891/04.04.2012 privind lucrări de reparaţii la un cazan tip Ecoflame, în valoare de 4732,83 lei (achitată prin OP nr. 1524/23.04.2012)  în condiţiile în care Centrul de Asistenţă Socială T nu a fost niciodată dotat cu astfel  de cazane sau centrale; de asemenea, s-a mai reţinut că în cursul lunii decembrie 2012, prin fragmentarea în mod nelegal a valorii investiţiilor constând în achiziţia a cinci centrale termice, a cinci acumulatori de apă caldă, sub echivalentul în lei al pragului de 15.000 Euro, sub care contractele de achiziţii publice puteau fi atribuite direct, a atribuit toate comenzile de achiziţie către SC L SRL Săcele, la preţuri mult mai mari decât cele de pe piaţa liberă.

În sarcina inculpatei s-a reţinut şi că în schimbul încălcării atribuţiilor de serviciu care o obligau a respecta O.U.G. nr. 34/2006 menite a asigura transparenţa şi integritatea procesului de achiziţie publică, prin dispoziţiile date în sensul achiziţionării de servicii sau lucrări de la SC LICROGFRIG SRL Săcele, aceasta a primit de la reprezentanţii acestei societăţi un autovehicul marca BMW X3, care la data 12.03.2013 a fost înmatriculat pe numele soţului învinuitei, MRM.

Prin ordonanţa din  data de 30.01.2014 s-a dispus extinderea cercetărilor penale, începerea urmăririi penale privind pe învinuita MV cu privire la săvârşirea următoarelor infracţiuni:

Abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (14 acte materiale) pentru că în perioada lunilor decembrie 2012 – martie 2013, în calitate de director general al D.G.A.S.P.C. Braşov şi de ordonator de credite, prin încălcarea atribuţiilor care impuneau controlul legalităţii angajamentelor legale cu efect asupra fondurilor publice, potrivit principiilor asigurării unei bune gestiuni financiare, prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public, a dispus efectuarea unor achiziţii publice, atribuite direct, în mod nelegal SC F SRL Săcele, prin fragmentarea valorii acestora, aprobând decontarea în 14 situaţii (achiziţii drujbe, calandre, maşini de spălat industriale, roboţi de bucătărie, maşină de gătit, hotă, concentrator oxigen, staţii de filtrare a apei, lucrări de montaj pentru calandre, maşini de spălat, staţii de filtrare) a facturilor emise de către această societate, la valori mult mai mari decât cele practicate pe piaţa liberă, în condiţiile în care la data plăţii societatea vânzătoare nu avea aprovizionate bunurile vândute D.G.A.S.P.C. Braşov, producând bugetului D.G.A.S.P.C. Braşov un prejudiciu în sumă de  184.184,19 lei, procurând un avantaj patrimonial SC F SRL Săcele;

Abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (18 acte materiale) pentru că în perioada  noiembrie 2012 - 27.02.2013 în aceeaşi calitate, prin încălcarea aceloraşi atribuţii de serviciu, prin fracţionarea în mod nelegal a valorii investiţiilor constând în dotarea Centrelor Sociale T şi B cu cinci centrale termice, cu toate accesoriile (boiler, pompe, vase de expansiune, coşuri de fum, surse de protecţie electrică) forare puţ, achiziţie hidrofor la CS B, achiziţie lucrări de ignifugare, amenajare încăperi contra incendiului la CRS B, lucrări branşament şi racordare la reţeaua de alimentare cu gaz pentru CTF LP, Stejarul şi A -  Tărlungeni şi atribuirea acestora direct către SC L SRL contrar dispoziţiilor art. 19, 23 şi respectiv art. 27 al. 5 din OUG nr. 34/2006 a prejudiciat bugetul direcţiei cu suma de 69.731 lei procurând un avantaj patrimonial SC L SRL Săcele,  ambele fapte cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal

Prin ordonanţa din  data de 31.01.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale şi faţă de învinuitul MG consilier judeţean în cadrul Consiliului … Braşov, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:

Abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în forma complicităţii faptă prevăzută de art. 26 Cod Penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (18 acte materiale) pentru că în perioada noiembrie 2012 -  27.02.2013, în calitate de administrator de fapt al SC L SRL Săcele, folosindu-se de calitatea de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Braşov, a sprijinit activitatea infracţională a învinuitei MV de atribuire în mod direct, nelegal, a comenzilor de achiziţii de bunuri, servicii sau lucrări finanţate din fonduri publice, către SC L SRL Săcele pe care o controla, în fapt,  cu consecinţa prejudicierii bugetului D.G.A.S.P.C. Braşov cu suma de 69.731 lei, obţinând corelativ un folos patrimonial  pentru SC L SRL;

Abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în forma complicităţii faptă prevăzută de art. 26 Cod Penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (14 acte materiale) pentru că, în perioada decembrie 2012 -  martie 2013, în calitate de administrator de fapt al SC F SRL Săcele, folosindu-se de calitatea de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Braşov, a sprijinit activitatea infracţională a învinuitei MV de atribuire în mod direct, nelegal, a comenzilor de achiziţii de bunuri, servicii sau lucrări finanţate din fonduri publice, către societatea comercială pe care o controla, în fapt,  cu consecinţa prejudicierii bugetului D.G.A.S.P.C. Braşov cu suma de 184.184,19 lei, obţinând corelativ un folos patrimonial  pentru  SC F SRL Săcele;

Dare de mită faptă prevăzută de art. 255 al. 1 Cod Penal  rap. al art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000, constând în remiterea către învinuita MV, începând cu luna ianuarie 2013, a folosinţei gratuite asupra autovehiculului marca BMW X3 înmatriculat sub nr. .... proprietatea SC L SRL Săcele, societate controlată de către învinuit, urmată de întocmirea la data de 12.03.2013 a documentelor prin care s-a transmis dreptul de proprietate asupra acestuia (factură fiscală emisă de către SC L SRL), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal.

Prin ordonanţa din data de 3 februarie 2014, văzând art. 5 al. 1din Legea nr. 255/2013 coroborat cu art. 305 al. 3 Cod de Procedură penală, art. 305 al. 1 şi 3 Cod de Procedură penală s-a dispus efectuarea urmăririi penale în continuare faţă de suspectul MV şi faţă de suspectul MG.

Totodată, s-a dispus  începerea urmăririi penale in rem şi in personam faţă de suspectul MG cu privire la săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 Cod Penal (actual art. 301 Cod Penal ), constând în faptul că:

- la data de 11 septembrie 2012 în calitate de consilier judeţean a participat şi votat „pentru” în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Braşov în care s-a votat în unanimitate pentru suplimentarea bugetului D.G.A.S.P.C. Braşov în vederea achiziţionării a cinci centrale termice şi pentru forarea unui puţ şi achiziţionarea unui hidrofor la trei dintre centrele sociale aflate în subordinea DGASPC Braşov, lucrări care au fost atribuie în mod direct SC L SRL Săcele administrată de către sus numit până la data de 23.10.2012, societatea fiind rămasă sub controlul său şi după această dată.

Prin ordonanţele din data de 04.02.2014 faţă de inculpaţii MV şi MG s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale cu privire la comiterea următoarelor infracţiuni:

Pentru inculpata MV pentru săvârşirea infracţiunilor de:

-abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal (art. 297 alin. 1 – actual)  cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal ( 14 acte materiale);

-abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal (art. 297 alin. 1 – actual) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (18 acte materiale);

- luare de mită, faptă prevăzută de art. 254 al. 1,2 Cod Penal (art. 289 alin. 1- actual) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal (actual art. 38 Cod Penal ),

Pentru inculpatul MG pentru săvârşirea infracţiunilor de:

-abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în forma complicităţii” prevăzută de art. 26 Cod Penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal (actual art. 297 al. 1 Cod Penal) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (18 acte materiale);

-abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în forma complicităţii faptă prevăzută de art. 26 Cod Penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal (actual art. 297 al. 1 Cod Penal)  cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (14 acte materiale) ;

-dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 al. 1 Cod Penal (actual art. 290 Cod Penal) rap. al art. 7 al. 2 (actual art. 6) din Legea nr. 78/2000;

-conflict de interese, faptă prevăzută de art. 2531 Cod Penal, actual  art. 301 Cod Penal, toate cu aplicarea  art. 33 lit. a Cod Penal (actual art. 38 Cod Penal ).

Pentru infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală s-a solicitat arestarea preventivă.

S-a apreciat că la dosarul cauzei există suficiente probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au săvârşit infracţiunile ce li se reţin în sarcină.

În ceea ce o priveşte pe inculpata MV s-a apreciat că sunt întrunite condiţiile care rezultă din art. 223 al. 1 lit. b Cod de Procedură penală, art. 223 al. 2 Cod de Procedură penală (inculpata încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament; pe baza evaluării gravităţii faptelor, pedepsite cu pedeapsa închisorii de cinci ani sau mai mare, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică).

Totodată, în privinţa inculpatului MG, s-a apreciat că sunt întrunite condiţiile care rezultă din art. 223 al. 1 lit. b Cod de Procedură penală, art. 223 al. 2 Cod de Procedură penală (inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament; pe baza evaluării gravităţii faptelor, pedepsite cu pedeapsa închisorii de cinci ani sau mai mare, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Tribunalul apreciază că în cauză probatoriu depus la dosar este apt să susţină bănuiala rezonabilă cu privire la învinuirile ce se aduc inculpaţilor (excepţie fiind infracţiunile de luare/dare de mită) astfel procurorul de caz a cules o serie de informaţii fiind vorba de percheziţiilor domiciliare la locuinţa suspectei MV, la sediul D.G.A.S.P.C. Braşov, la locuinţa deţinută în fapt de către aceasta din comuna Bistriţa Nouă, judeţul Olt, procesul verbal de consemnare a rezultatului percheziţiei efectuată în mediile informatice ridicate cu ocazia efectuării percheziţiilor anterioare, înscrisurile ridicate de la SC C SRL Braşov referitoare la situaţia autovehiculului marca BMW X3, procesele verbale de constatare a rezultatului verificărilor realizate la centrele sociale T, Sf. Anton T, Codlea, declaraţiile date de către BA, PI, înscrisurile ridicate de la D.G.A.S.P.C. Braşov privind atribuirea directă a comenzilor către SC L SRL Săcele şi SC F SRL Săcele, constatările tehnico ştiinţifice  din data de 30.01.2014 şi respectiv 28.01.2014 efectuate în baza ordonanţelor procurorului, declaraţiile martorilor CL Elena, DG, declaraţia suspectului DCE, declaraţia martorului GA, înscrisuri emise de către ITM Braşov, declaraţia şi plângerea petentului M MF, înscrisuri ridicate de la Consiliul Judeţean Braşov privind împrejurările în care a fost suplimentat în mod succesiv bugetul D.G.A.S.P.C. Braşov în cursul anului 2012, rulajele conturilor deţinute de către MV, MR M şi BI, declaraţiile de avere şi interese date de MV, înscrisuri ridicate de la SC F SRL, SC L SRL, înscrisuri ridicate de la Consiliul Judeţean Braşov.

Elocventă este declaraţia suspectul DCE şef al serviciului Achiziţii Publice din cadrul D.G.A.S.P.C. Braşov care a declarat faptul că l-a văzut pe inculpatul MG în repetate rânduri în biroul inculpatei MV, prima dată la momentul la care bugetul instituţiei publice a fost suplimentat prin Hotărârea nr. 28/12.07.2012 a Consiliului Judeţean Braşov, pentru achiziţionarea de aparate de aer condiţionat, când inculpatul a adus ofertele SC L SRL pentru achiziţia unui număr de 22 de astfel de aparate.

Practica defectuoasă din cadrul direcţiei este relevată şi de faptul că nu existau întocmite referate de necesitate prin care şefii centrelor sociale cărora aceste aparate le-au fost distribuite, să justifice oportunitatea şi necesitatea a cestei achiziţii.

Pe de altă parte, hotărârile de majorare a bugetului direcţiei erau dispuse în cadrul şedinţelor Consiliului Judeţean, ca atare acestea sunt rezultatul unei voinţe colective şi nu numai a unui singur consilier.

Votul inculpatului MG în şedinţele de buget nu poate fi considerat hotărâtor, dar prin votul exercitat de acesta a creat premisele ca posibilele lucrări ce se considerau oportune să poată fi făcute şi prin firmele în care persoana sa avea o influenţă directă sau indirectă.

În ceea ce priveşte infracţiunile de luare de mită respectiv de dare de mită, prima reţinută în sarcina inculpatei MV şi cea de a doua în sarcina inculpatului MG, probele culese sunt în acest moment procesual insuficiente pentru a putea susţine o bănuială rezonabilă în sensul că inculpata M ar fi primit cu titlu de mită un autoturism de la inculpatul M sau prin intermediul acestuia. Faptul că iniţial inculpatul M a deţinut acel autoturism care ulterior s-a regăsit în patrimoniul inculpatei M, nu se poate considera că acest transfer are la bază o acţiune ilegală. Pentru a se aprecia asupra faptei sunt necesare mai multe date referitoare la împrejurările concrete ale posibilelor fapte.

În raport cu art. 5 din CEDO şi art. 23 din Constituţia României măsura arestării unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

În jurisprudenţa sa, CEDO (cauza Calmanovici contra României Hotărârea nr.42250-02 din data de 10.06.2008) a expus patru motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracţiune: pericolul ca acuzatul să fugă (Stogmuller împotriva Austriei,  Hotărârea din 10.11.1969), riscul ca acuzatul odată repus în libertate, să împiedice aplicarea justiţiei (Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din 27.06.1968), să comită noi infracţiuni (Matzenetter împotriva Austriei, hotărârea din 10.11.1969) sau să tulbure liniştea publică (Letellier împotriva Franţei, Hotărârea nr.43701-04, din 05.07.2007).

În ceea ce priveşte dispoziţiile Cod Procedură Penală în vigoare la data prezentei analize, tribunalul apreciază că acestea sunt în măsură să răspundă pe deplin exigenţelor unui stat de drept şi a practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, în sensul că privarea de libertate a devenit o măsură cu adevărat excepţională care trebuie aplicată numai în situaţii deosebite şi numai dacă o altă măsură alternativă nu ar fi aptă să asigure apărarea ordinii sociale.

Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Astfel, potrivit art. 223 alin. 1 Cod Procedură Penală, măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

De asemenea, separat de situaţiile de mai sus, conform aliniatului 2 al aceluiaşi articol, teza întâi măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică, sau conform tezei a doua, o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În cauză, s-a solicitat arestarea preventivă a inculpaţilor cu referire la art. 223 alin. 1 litera b Cod Procedură Penală şi alin 2 teza a doua Cod Procedură Penală.

Având în vedere stadiul procedurii, data la care au fost declanşate cercetările în prezenta cauză, natura infracţiunilor care formează obiectul cercetărilor penale cât şi circumstanţele reale ale faptelor şi cele personale ale inculpaţilor, tribunalul apreciază că nu se impune plasarea inculpaţilor în stare de detenţie provizorie deoarece o asemenea măsură pe de o parte nu este necesară pentru bunul mers al anchetei şi pe de altă parte o asemenea măsură nu ar fi proporţională cu gravitatea faptelor care formează obiectul dosarului de urmărire penală.

Certările faţă de inculpata MV au debutat în noiembrie 2013, dată la care acesteia i s-a adus la cunoştinţă învinuirea şi a fost audiată. De la această dată doamna MV a fost la dispoziţia organelor de urmărire penală prezentându-se ori de câte ori a fost chemată. Faptul că aceasta a rămas şi ulterior în funcţia pe care a deţinut-o şi în perioada în care se afirmă comiterea faptelor, este un aspect care ţine de moralitatea persoanei care a deţinut funcţia pentru faptul că nu şi-a înaintat demisia de onoare cât şi de sistemul din care face parte care inculpata care nu i-a solicitat demisia, aceasta fiind pusă la ordine la momentul punerii în mişcare a acţiunii penală, dată de la care aceasta nu mai deţine nicio funcţie. Fiind funcţionar public, prin punerea la ordine inculpata nu mai poate exercita nici un fel de atribuţii, iar riscul de a favoriza sau de a ajuta o persoană cercetată penal se poate materializa într-o cercetare penală de către DNA cu consecinţa unei coerciţii obiective asupra oricărui subiect dispus să „ofere ajutor”.

Infracţiunile reţinute în sarcina acesteia au ca dată de acţiune anul 2012. Din dinamica acţiunilor astfel cum este prezentată de acuzaţie se constată că deşi inculpata era un factor de decizie, acţiunile ilicite sau ilegale ale acesteia, în măsura în care aveau un asemenea caracter, puteau fi stopate de la momentul debutului acţiunii, fiind vorba de acţiuni exercitate în cadrul unei unităţi de stat în care modul în care sunt cheltuite şi gestionate resursele financiare sunt monitorizate în permanenţă de instituţiile de control ale statului.

Un eventual management defectuos exercitat de doamna M ar fi trebuit să fie detectat la scurt timp de la momentul în care aceasta a exercitat atribuţiile în cadrul Direcţiei Generale ...., instituţie care este în subordinea Consiliului Judeţean Braşov, ca atare în măsura în care începând de la data intrării în funcţie inculpata a exercitat defectuos sau imparţial, având interese financiare proprii, atribuţiile de serviciu, acestea acţiuni sau inacţiuni trebuiau stopate prin monitorizarea activităţii de instituţiile statului abilitate în controlul financiar privind modul în care se cheltuiesc banii statului pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.

De altfel, inculpata M este cercetată penal de DNA de câteva luni, perioadă în care deşi se cunoşteau învinuirile aduse acesteia, nu s-a apreciat că s-ar impune o măsură privativă sau restrictivă de libertate sub care să fie plasată pe durata cercetărilor penale. Deşi de la bun început ar fi putut să existe un risc al influenţării unor persoane din anturajul inculpatei, faţă de aceasta nu s-a pus în mişcare acţiunea penală decât ulterior, astfel că doar de la momentul 03.02.2014 inculpata a putut fi pusă la ordine şi deci să îţi înceteze obligat atribuţiile de conducere în cadrul direcţiei. Ca atare, atâta vreme cât acuzaţia a apreciat că nu există un risc al influenţării anchetei pentru o perioadă de aproape patru luni, nu se poate considera că un asemenea risc ar putea exista obiectiv de la momentul în care inculpata este pusă la ordine, pentru viitor.

În speţă chiar dacă vorbim despre acuzaţii grave deoarece este vorba de modul defectuos în care au fost gestionaţi banii statului, nu trebuie uitat că verificarea asigurării unei bune gestiuni financiare, prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public, revine tot instituţiilor statului, aceasta cu atât mai mult cu cât D.G.A.S.P.C. Braşov se afla în subordinea Consiliului Judeţean Braşov, iar acuzaţia de cheltuire defectuoasă a banilor este adusă pentru o perioadă de timp destul de lungă, cu atât mai mult cu cât se afirmă că ar fi fost implicat un consilier judeţean. Or asemenea dinamici nu sunt întâmplătoare dacă au loc, ele fiind pe deplin cunoscute, deoarece ele sunt controlate de la un for mult mai înalt. Orice majorare

Ca atare, în cauză vor continua cercetările pentru a se stabili modul în care D.G.A.S.P.C. Braşov prin MV a atribuit lucrări către SC L şi SC F SRL, societăţi în legătură cu care se poate aprecia că există legătură între acestea şi inculpatul MG (la prima societate a fost administrator şi ulterior a cesionat părţile sociale, iar cu privire la cea de a doua societate aceasta este administrată de părinţii săi) aceasta pentru a se stabili în concret în ce măsură este vorba de un management defectuos şi/sau o exercitare cu rea credinţă a atribuţiilor în scopul de a avantaja patrimonial alte persoane în detrimentului intereselor statului, urmând a fi sesizată instanţa pe fond, dacă vor fi îndeplinire cerinţele legii.

Ca atare prin faptul că au fost declanşate cercetările penale, prin punerea la ordine a doamnei M şi deci prin imposibilitatea de a mai exercita atribuţii de conducere pe durata cercetările, prin instituirea unor măsuri asiguratorii, prin punerea sub acuzaţie a domnului MG, prin declanşarea cercetărilor faţă de acesta pentru acte de complicitate la acţiunile fostului director general al Direcţiei de …, în condiţiile în care MG deţine o funcţie electivă, prin instituirea şi asupra patrimoniului său a unor măsuri asiguratorii, este realizat interesul general al societăţii, respectiv aflarea adevărului, aceasta pentru a se realiza scopul procesului penal.

Aceste măsuri de mai sus sunt echilibrate, sunt apte să asigure buna desfăşurare a procesului penal, aflarea adevărului şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie a celor acuzaţi în prezenta cauză, tocmai de aceea o măsură severă şi excepţională cum este arestarea preventivă nu poate fi proporţională cu toate circumstanţele reale şi de fapt prezentate mai sus.

În cazul ambilor inculpaţi, aceştia prezintă o stabilitate socială şi familială, economică, au studii superioare, astfel că riscul unei conduite infracţionale viitoare este extrem de scăzut.

În concret, nu există probe din care să rezulte că lăsaţi în libertate inculpaţii vor încerca să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament.

Pe de altă parte, chiar dacă se reţine că s-ar fi comis o infracţiune de corupţie, sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, trebuiesc evaluate nu numai circumstanţele în care se afirmă că ar fi fost comisă fapta pentru a se stabili gravitatea acesteia, dar şi aspecte de ordin personal ale acuzatului, respectiv anturajul acestuia, mediul din care acesta provine, antecedentele penale, dacă există precum şi alte asemenea împrejurări, şi numai dacă în urma unei asemenea evaluări privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Această din urmă condiţie presupune preexistenţa unei stări de pericol care poate fi înlăturată numai prin plasarea acuzatului în stare de detenţie provizorie.

Or numai gravitatea acuzaţiilor aduse inculpaţilor nu este un aspect suficient pentru a aprecia pe de o parte că datorită comiterii acestora s-a creat o stare de pericol, iar pe de altă parte această stare poate fi înlăturată numai prin măsura privării de libertate a celui despre care se afirmă că ar fi comisă.

Astfel cum s-a arătat mai sus, remediul pentru gravitatea faptelor este declanşarea procesului penal în care se fac cercetări penale potrivit legii, în cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii, inculpata M nu mai poate exercita atribuţiile despre care se afirmă că s-ar fi folosit, iar inculpatul MG deţine o funcţie electivă, astfel că aducerea la cunoştinţă publică a acuzaţiilor sunt aspecte care pot fi considerate suficiente pentru restabilirea ordinii de drept fără a mai fi necesară plasarea inculpaţilor în stare de detenţie.

În cauză nu s-a luat faţă de inculpaţi o altă măsură restrictivă de libertate, aceasta deoarece procurorul de caz are posibilitatea de a dispune el însuşi măsuri restrictive, în măsura în care consideră că aceasta se impune pentru bunul mers al anchetei.

În concluzie, tribunalul consideră că în acest moment nu se impune privarea de libertate a inculpaţilor, o asemenea măsură nu ar fi proporţională cu gravitatea faptei, cu circumstanţele reale ale faptelor ce se reţin în sarcina inculpaţilor şi nici cu circumstanţele personale ale inculpaţilor şi de asemenea o asemenea măsură nu este necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a urmăririi penale, ca atare propunerea privind arestarea preventivă a inculpaţilor formulată de DNA structura Braşov, va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Respinge propunerea formulată de către Direcţia Naţională Anticorupţie  - Serviciul Teritorial Braşov privind arestarea inculpaţilor:

-MV:

-MG: 

-Dispune punerea în libertate a inculpaţilor.

Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare.

Pronunţată în camera de consiliu, azi data de 04.02.2014, orele 21,55

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare