Conflicte de muncă, Asociaţii, fundaţii

 - Art.194 Cod proc. civ reglementează cuprinsul cererii de chemare în judecată, iar la lit.b) se prevede că cererea va cuprinde numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, urmând ca dovada calităţii de reprezentant să se alăture cererii.

Art. 151 Cod proc. civ. reglementează cererea formulată prin reprezentant, în alin.3 prevăzându-se că „ reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale”, în alin.4 dispunându-se că „reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune în copie un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor ”.

În art.151 alin.5  Cod proc. civ  se prevede că „ organul de conducere, sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociaţii, societăţi ori alte entități fără personalitate juridică, înfiinţată, potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiţie”.

În raport de aceste dispoziţii legale, se constată că la dosarul cauzei nu s-au depus înscrisuri din care să rezulte calitatea de reprezentant legal al  AJVPS M, urmând ca în baza art.82 alin.1 Cod proc. civ. să se dispună anularea cererii de chemare în judecată formulată de AJVPS M, pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant legal al asociației. -

Tribunalul Mehedinţi  - sentinţa din 02.02.2017

Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 20.04.2016, reclamanta AJVPS  M  a chemat în judecată pe pârâţii PNC, UC, TM şi ITM M solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea contractului colectiv de muncă încheiat între AJVPS M şi reprezentanţii salariaţilor, înregistrat în Registrul Unic de Evidenţă al ITM M sub nr. 20/06.07.2015.

În fapt, s-a arătat că la data de 06.07.2015 s-a înregistrat la ITM M sub nr.20/2015 contractul colectiv de muncă al AJVPS M, înregistrare operată la cererea directorului AJVPS Mehedinţi, fără a exista o împuternicire sau o hotărâre a Consiliului AJVPS M, organul de conducere care are atribuţii în acest sens.

Astfel, în art.18 lit. I din statutul AJVPS M  se arată că :"Consiliul AJVPS M  aprobă organigrama, statul de funcţii, grila de salarizare, regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, regulamentul de ordine interioară, contractul colectiv de muncă si regulamentele de organizare şi funcţionare a comisiilor de sprijin”.

S-a apreciat că înregistrarea contractului colectiv de muncă este lovită de nulitate absolută, întrucât directorul a acţionat fără a avea o împuternicire din partea consiliului AJVPS M şi fără existenţa unei hotărâri de consiliu, scopul înregistrării pe ascuns a acestui contract fiind mărirea salarială de care au beneficiat 9 persoane din cei 27 de angajaţi.

S-a mai menţionat că nici funcţia de preşedinte al AJVPS M şi nici calitatea de consilier în cadrul consiliului asociaţiei nu sunt remunerate, iar despre această înregistrare şi efectele sale s-a aflat după aproximativ 8 luni, fiind descoperită de către preşedinte şi adusă la cunoştinţa membrilor consiliului, constatându-se un prejudiciu de aproximativ 55.000 lei, în condiţiile în care asociaţia se afla în pragul unui colaps financiar.

S-a mai arătat că în şedinţa de consiliu din data de 18.03.2016 s-a hotărât anularea acestui contract colectiv, iar directorul AJVPS M urma să fie cercetat de către Comisia de cercetare disciplinară prealabilă.

Prin adresa nr.152/ 31.03.2016 s-a adus la cunoştinţa ITM M că în şedinţa de consiliu din 18.03.2016 s-a constatat că împuternicirea cu nr.156/29.05.2015 prezentată de directorul asociaţiei pentru încheierea contractului, este lovită de nulitate,  întrucât nu a fost dată de către Consiliul AJVPS M, solicitându-se anularea acestui contrat colectiv.

Prin adresa nr.183/7.04.2016 ITM a răspuns că nu poate dispune anularea contractului colectiv de muncă,  singura în măsură fiind instanţa de judecată.

În drept, acţiunea  a fost întemeiată pe disp art.142, 152 din  Legea nr.62/2011.

Pârâtul ITM M a depus întâmpinare prin care a arătat că AJVPS şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 143 alin.1 şi 2 din Legea 62/2011 a dialogului social, depunând la ITM M toate documentele menţionate în acest articol, documente care au fost semnate de reprezentanţii desemnaţi de către părţi în vederea negocierii clauzelor contractului colectiv, neexistând niciun motiv pentru care ITM M să nu înregistreze contractul colectiv de muncă nr.20/2015.

 S-a mai arătat că ITM M nu are atribuţii de verificare şi cenzurare, apreciind că inspectoratul a respectat întocmai dispoziţiile Legii nr.62/2011 şi orice litigiu în legătură cu executarea, modificarea sau încetarea contractului colectiv de muncă poate  fi soluţionat numai  de instanţele de judecată competente, potrivit art. 152 din lege.

Pârâtul UC a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea acţiunii menţionând că ulterior încheierii contractului colectiv de muncă a aflat că a fost încheiat de către director fără a avea împuternicire şi fără a există o hotărâre a consiliului AJVPS M, solicitând anularea contractului colectiv de muncă şi revenirea la situaţia anterioară.

Pârâtul PNC a formulat întâmpinare prin care a solicitat anularea/respingerea acţiunii având în vedere următoarele excepţii:

1.necompetenţa materială a Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, apreciind că în cauză este competentă Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Mehedinţi având în vedere disp. art 1, alin.1,2 din Legea nr. 554/2004  a  contenciosului administrativ;

2. prematuritatea introducerii cererii având în vedere că reclamanţii nu au făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 193 Cod proc civilă coroborat cu art. 60 ind.1 din Legea 192/2006, susţinându-se că anularea contractului colectiv de muncă va avea ca efect  modificarea tuturor contractelor individuale de muncă ale salariaţilor AJVPS M.

3. a) nulitatea absolută a cererii de chemare în judecată conform art. 196 Cod proc civilă pentru încălcarea dispoziţiilor art. 194 lit. b) coroborat cu art. 82 Cod proc civilă şi raportat la art. 151 Cod proc civilă pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentanţi a persoanelor semnatare ale cererii.

S-a arătat că cererea de chemare în judecată poartă mai multe semnături fără ca semnatarii să fie individualizaţi prin nume, prenume, calitatea legală de reprezentanţi, lipsind actele care să ateste această calitatea sau că ar fi mandatate să promoveze acţiunea; de asemenea,  pe cerere  nu s-a aplicat ştampila asociaţiei.

b)  încălcarea art. 194 lit.c), d) Cod proc. civilă - pentru imposibilitatea stabilirii obiectului cererii de chemare în judecată şi a cadrului procesual, având în vedere că lipseşte concordanţa între motivarea în fapt şi cea în drept, arătându-se că în fapt se solicită anularea contractului colectiv de muncă urmare a inexistenţei unei împuterniciri din partea Consiliului AJVPS dată directorului pentru înregistrarea la ITM M, iar în drept cererea este întemeiată pe disp. art. 142, 152 din Legea nr.62/2011 care reglementează clauzele contractuale şi competenţa instanței.

c) încălcarea art. 194 lit.e) Cod proc civilă raportat la art. 150 Cod proc civilă având în vedere că înscrisurilor depuse de reclamantă le lipsesc semnăturile de însuşire a menţiunii „conform cu originalul”.

Pe fondul cauzei,  s-a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică având în vedere că încheierea şi înregistrarea la ITM Mehedinţi a contractului colectiv de muncă al AJVPS M s-a făcut cu respectarea art.21 lit. e), f), o) din Statul AJVPS .

Cererea de chemare în judecată a fost făcută cu rea credinţă susținându-se că s-ar fi aflat „despre această înregistrare şi efectele sale după 8 luni de către preşedintele AJVPS M şi adusă la cunoştinţa membrilor consiliului”, această afirmaţia fiind falsă, deoarece membrii consiliului au cunoscut despre încheierea şi înregistrarea contractului colectiv de muncă.

Un alt motiv pentru care s-a apreciat că solicitarea de anulare a contractului colectiv de muncă este nelegală este că faptul că potrivit HG 1091/2014 salariul minim brut pe ţară garantat în plată trebuia să fie majorat începând cu data de 01.07.2015 la 1050 lei, astfel că modificarea grilei de salarizare şi înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM la data de 06.07.2015 au fost impuse de lege, majorările salariale făcându-se cu respectarea legislaţiei în vigoare şi încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2015, buget aprobat de Adunarea Generală a AJVPS M  din data de 18.04.2015.

Pârâta TM a depus la dosar note de şedinţă prin care a arătat că în calitate de salariat sau de reprezentant al salariaţilor  nu este de competenţa sa să verifice dacă împuternicirea trebuia emisă de Consiliul AJVPS M, ci nu de director, invocând în acest sens art. 6-8, art.38, art.223, art. 229 Codul muncii şi art.21  referitoare la competenţele directorului asociaţiei.

Referitor la contractul colectiv de muncă a arătat că expiră de drept la data de 06.07.2016, precizând că refuză să plătească drepturile primite care au fost legal acordate.

Prin sentinţa nr.528/09.09.2016 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei AJVPS M şi a fost respinsă acţiunea, reţinându-se în esenţă că în art.134 din Legea nr.62/2011 se arată că părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorul sau organizaţia patronală şi angajaţii, prin organizaţiile sindicale, în art.142 reglementându-se condiţiile în care poate interveni nulitatea clauzelor contractuale prevăzându-se că se constată de către instanţele judecătoreşti competente, la cererea părţii interesate, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie.

S-a mai reţinut că acţiunea a fost promovată de către AJVPS M prin preşedinte şi o parte din membrii consiliului asociaţiei, însă nici una dintre aceste persoane nu are împuternicire de reprezentare din partea grupului pe care pretind că îl reprezintă, statutul asociaţiei neprevăzând că preşedintele poate reprezenta asociaţia în raporturile cu instituţiile publice, după cum nu acordă nici membrilor consiliului acest drept de reprezentare, apreciindu-se că în lipsa acestei reprezentări, asociaţia este lipsită de legitimare procesuală activă.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta AJVPS M şi pârâtul PNC, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

AJVPS M a susţinut că instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei fără a fi pusă  în discuţia părţilor, susţinându-se că deşi s-au  indicat numele persoanelor semnatare ale cererii, nu s-a ţinut cont de faptul ca aceasta a fost semnată  de majoritatea membrilor Consiliului asociaţiei care este competent conform art. 18 lit. i) din statut să  aprobe şi să facă demersuri în vederea anularii contractului colectiv de muncă. De asemenea,  cererea a fost semnată şi de preşedintele asociaţiei, care conform art. 20 lit. b) şi d) din statut reprezintă asociaţia şi dă  delegare de competenţă  vicepreşedinţilor şi directorului acesteia.

Prin motivele de apel pârâtul PNC a arătat că nu se putea pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale active a asociaţiei, ci numai excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, prevăzută de art.82 Cod pr. civ, excepţie care a fost invocată şi a fost pusă în discuţia părților.

Prin decizia nr. 4791/12.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova au fost admise apelurile, a fost anulată sentinţa şi a fost trimisă cauza spre soluţionare aceleiaşi instanţe.

Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut în esenţă că instanţa de fond  a interpretat şi a aplicat greşit atât dispoziţiile art. 248 alin. 1 Cod proc. civ., cât şi pe cele ale art. 151 alin. 2 Cod proc. civ., prin raportare la art. 14 din acelaşi Cod.

Principiul contradictorialităţii în procesul civil presupune ca orice aspect privitor la litigiu să fie pus în discuţia părţilor, iar actele de procedură şi înscrisurile să se comunice între acestea în condiţiile legii, astfel încât să aibă posibilitatea de a-şi exprima opinia în legătură cu problemele de drept substanţial sau de drept procedural ori de fapt în dezbatere.

Între principiul contradictorialităţii, principiul dreptului la apărare şi principiul egalităţii părţilor în procesul civil există o relaţie indisolubilă, primul constituind o garanţie a respectării celorlalte două principii.

Punerea în discuţia părţilor a oricărei chestiuni de fapt sau de drept invocate constituie un alt aspect al principiului contradictorialităţii.

S-a mai reţinut că instanţa de fond nu s-a pronunţat în limitele învestirii, asupra tuturor cererilor şi excepţiilor invocate de părţi, dispunându-se ca în rejudecare să stabilească ordinea corectă în care excepţiile  invocate pot fi analizate cu prioritate în raport de efectele produse şi în funcţie de soluţia dată, va examina fondul pricinii deduse judecăţii.

Urmare a rejudecării, pe rolul Tribunalului Mehedinţi, a fost înregistrat la data de 11.01.2017 dosarul nr.1511/101/2016*.

În cauză reclamanta AJVPS M a depus la dosar hotărârea nr.4/16.04.2016 a adunării generale a asociaţiei.

În baza art.248 alin.1 Cod pr. civ, instanţa va analiza cu prioritate excepţiile invocate de pârâtul PNC, reţinând următoarele:

Prin acţiunea dedusă  judecăţii se solicită anularea contractului colectiv de muncă încheiat între AJVPS M şi reprezentanţii salariaţilor, înregistrat la ITM M sub nr. 20/06.07.2015, invocându-se că înregistrarea contractului colectiv de muncă este lovită de nulitate absolută, întrucât directorul a acţionat fără a avea o împuternicire din partea Consiliului AJVPS M şi fără existenţa unei hotărâri de consiliu.

În raport de obiectul acţiunii, pârâtul PNC a invocat următoarele excepţii: 

- prematuritatea introducerii cererii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 193 Cod proc civilă coroborat cu art. 601 din Legea nr.192/2006;

- nulitatea absolută a cererii de chemare în judecată pentru încălcarea următoarelor dispoziţii: art. 194 lit. b) coroborat cu art. 82 Cod proc civilă şi raportat la art. 151 Cod proc. civilă pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentanţi a persoanelor semnatare ale cererii;  art. 194 lit.c) şi d) Cod proc. civilă pentru imposibilitatea stabilirii obiectului cererii de chemare în judecată şi a cadrului procesual, având în vedere neconcordanţa dintre motivarea în fapt şi cea în drept;  art. 194 lit.e) Cod proc civilă raportat la art. 150 Cod proc civilă având în vedere că înscrisurilor depuse la dosar le lipsesc semnăturile de însuşire a menţiunii „conform cu originalul”.

Faţă de excepţiile invocate, instanţa urmează să analizeze cu prioritate excepția referitoare la calitatea de reprezentant legal pentru reclamanta AJVPS M:

În acest sens se constată  că acţiunea introductivă a fost formulată de AJVPS M fără a se menționa numele reprezentantului/reprezentanților legali, la finalul cererii regăsindu-se 10 semnături indescifrabile, fără să se indice numele şi prenumele persoanelor şi calitatea în care au semnat.

În primul ciclu procesual a fost citată reclamanta AJVPS M pentru a indica numele persoanelor semnatare ale acţiunii ( încheierea de şedinţă din data de 24.06.2016).

 Ca urmare, reclamanta a depus la dosar note scrise prin care a arătat că cererea a fost semnată de VFB în calitate de preşedinte şi de o parte dintre membrii Consiliului AJVPS indicându-se numele a 5 persoane: RC, PI, DI, NSV, GDL.

Aceste note scrise sunt semnate de o singură persoană - VFB preşedintele AJVPS, fără a se anexa acte doveditoare ale calităţii  persoanelor menţionate în cadrul asociaţiei.

Comparând  acţiunea  introductivă cu notele scrise, se constată că acţiunea  poartă 10 semnături, iar notele scrise sunt semnate numai  de preşedinte.

Se mai constată că în procesul verbal din data de 18.03.2016 al şedinţei ordinare a Consiliului AJVPS M se menţionează la final că a fost votată în unanimitate propunerea preşedintelui VFB de anulare a contractului colectiv de muncă, fiind mandataţi să o ducă la îndeplinire UC-secretar şi PD-contabil şef.

Din acest proces verbal nu rezultă că cele două persoane au fost desemnate ca reprezentanţi legali ai asociaţiei pentru promovarea acţiunii în justiţie, ci aceştia au fost mandataţi să ducă la îndeplinire propunerea de anulare a contractului colectiv de muncă.

Ulterior, AJVPS M, prin director, prin adresa nr.152/2016 solicita ITM M anularea contractului colectiv înregistrat sub nr.4071/06.07.2015, iar prin adresa nr.2191/2016  ITM a comunicat că litigiile în legătură cu executarea, modificarea sau încetarea contractului colectiv de muncă,  se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, conform art. 152 alin.1, 2 din Legea nr.62/2011.

Se mai reţine că prin hotărârea nr.4/16.04.2016 a Adunării Generale au fost validate hotărârile Consiliului AJVPS de la ultima adunare generală şi până în prezent, însă această hotărâre nu are relevanţă în cauză, deoarece prin hotărârea anterioară din data de 18.03.2016 nu erau desemnaţi reprezentanţii legali ai AJVPS care să promoveze acţiune în instanță pentru anularea contractului colectiv.

Se mai  constată că din Statutul cadru al AJVPS modificat prin act adiţional, ambele din data de 08.05.2010, rezultă că organele AJVPS M sunt: a) adunarea generală;  b) consiliul asociaţiei cu atribuţii de consiliu director; c) comisia de cenzori  sau, după caz , cenzorul asociaţiei (art. 13).

În art.20 sunt prevăzute atribuţiile preşedintelui asociaţiei, la lit. b) arătându-se că reprezintă organizaţia în relaţiile cu membrii acesteia şi cu alte  persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate

 Atribuţiile directorului asociaţiei sunt prevăzute la art.21, iar la lit. e) se prevede că reprezintă organizaţia în adunările generale în care aceasta are calitatea de asociat sau acţionar, precum şi în relaţiile cu  instituţiile publice, însă în prezenta cauză PNC, directorul asociaţiei are calitatea de pârât.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor anterior enunţate din Statutul cadru al AJVPS M, modificat prin act adiţional, nu rezultă cu claritate organele AJVPS care reprezintă legal asociaţia.

Art.194 Cod proc. civ reglementează cuprinsul cererii de chemare în judecată, iar la lit.b) se prevede că cererea va cuprinde numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, urmând ca dovada calităţii de reprezentant să se alăture cererii.

Art. 151 Cod proc. civ. reglementează cererea formulată prin reprezentant, în alin.3 prevăzându-se că „ reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale”, în alin.4 dispunându-se că „reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune în copie un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor ”.

 De asemenea, în art.151 alin.5  Cod proc. civ  se prevede că „ organul de conducere, sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociaţii, societăţi ori alte entități fără personalitate juridică, înfiinţată, potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiţie”.

În raport de aceste dispoziţii legale, se constată că la dosarul cauzei nu s-au depus înscrisuri din care să rezulte calitatea de reprezentant legal al  AJVPS M.

Se mai reţine că în primul ciclu procesual, la solicitarea instanţei reclamanta AJVPS M a depus note scrise referitoare la o parte dintre persoanele semnatare ale acţiunii, însă nu s-au ataşat acte doveditoare ale calităţii de reprezentant legal, în sensul dispoziţiilor  art.151 alin.4,5 Cod proc. civ.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, urmează ca în baza art.82 alin.1 Cod pr. civ. să se dispună anularea cererii de chemare în judecată formulată de AJVPS M, urmare a lipsei dovezii calităţii de reprezentant legal al asociației.

Cât priveşte celelalte excepţii invocate de pârâtul PNC referitoare la prematuritatea introducerii cererii în raport de disp. art.601 din Legea nr.192/2006, nulitatea acţiunii în raport de disp. art.194 lit.c), d), e) Cod proc. civ, se apreciază că nu se mai impune a fi analizate, cât timp nu s-a făcut dovada că acţiunea a fost promovată de reclamantă prin reprezentanţii legali.

De altfel, cu ocazia cuvântului pentru dezbaterile pe fondului  cauzei, avocatul pârâtului PNC a arătat că nu mai susţine excepţiile întemeiate pe art.194 lit.c), d), e) Cod proc. civ, întrucât au legătură cu excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant legal.

Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia nr.1324 din 18.05.2017  pronunţată de Curtea de Apel Craiova prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.

Domenii speta

Spete similare