Exercitare autoritate părintească

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDONE:2017:002.000532

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ONEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 2535/270/2016 exercitare autoritate părintească

Înreg. 27.04.2016

SENTINŢA CIVILĂ NR. 532

Şedinţa publică din data de 09.03.2017

Instanţa constituită din:

Preşedinte – Liliana Bădău

Grefier – Mihaela Andrei

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta …, cu domiciliul ….u, în contradictoriu cu pârâtul …, cu domiciliul în …., având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamanta personal şi asistată de avocat Băncilă Marius – Alexandru, martora …., lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită; după care,

Instanţa, în temeiul art. 318 Cod procedură civilă,  procedează la identificarea martorei …, care se legitimează cu Cartea de identitate seria … nr. …, C.N.P. …, după care,  în temeiul art. 321 al.1 Cod procedură civilă, după depunerea jurământului potrivit art. 319 Cod procedură  civilă,  audiază  martora …., declaraţia  acesteia  fiind consemnată  potrivit dispoziţiilor art. 321- 323  Cod procedură civilă  şi ataşată  la dosarul cauzei.

Instanţa dispune ataşarea dosarului nr. 4077/270/2016 la dosarul nr. 2535/270/2016.

Nemaifiind formulate alte cereri, chestiuni prealabile de discutat, excepţii de invocat ori probe de administrat, instanţa, potrivit art. 244 Cod procedură civilă, constată terminată cercetarea judecătorească şi pune în vedere petentei, să precizeze dacă solicită ca dezbaterea fondului să urmeze la acest termen sau în altă zi.

Avocat  Băncilă Marius – Alexandru pentru reclamantă precizează că nu solicită fixarea unui alt termen pentru  dezbaterea fondului.

Instanţa potrivit art. 392 C. pr. civilă, deschide dezbaterile şi acordă cuvântul pe fondul cauzei. 

Avocat  Băncilă Marius – Alexandru pentru reclamantă solicită  admiterea acțiunii, exercitarea autorității părintești cu privire la minora …. să revină în comun ambilor părinți, stabilirea locuinței minorei la domiciliul reclamantei, stabilirea unei  pensii de întreținere în sarcina pârâtului , raportat la venitul minim pe economia națională, având în vedere că pârâtul a alungat-o pe reclamantă din domiciliul comun împreună cu miora, a lovit-o pe reclamantă, după care, a mers la domiciliul reclamantei, a provocat scandal și a luat minora de la reclamantă. În prezent, minora nu merge la școală, este în vârstă de 11 ani, iar pârâtul nu are condiții de trai pentru minoră, nu lucrează.

Instanţa în temeiul art. 394 al. 1 din Codul de procedură civilă, declară dezbaterile închise şi rămâne în pronunţare asupra cauzei.

I N S T A N Ţ A

-deliberând-

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Asupra cererii de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oneşti la data de 27.04.2016 sub nr. 2535/270/2016, reclamanta …  a chemat în judecată pe pârâtul … solicitând pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună stabilirea locuinţei minorei la  …, născută la data de 27.07.2004, la domiciliul său, exercitarea autorităţii părinteşti faţă de minoră  de către ambii părinţi cu obligarea pârâtului la o contribuţie lunară în favoarea minorei raportat la venitul minim pe economie.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că  din relaţia de concubinaj a părţilor a luat naştere minora …. şi datorită neînţelegerilor survenite în urma comportamentului  deviant al pârâtului, în vara anului 2008 părţile au încetat să mai formeze o familie. La  momentul separării minora a rămas la locuinţa pârâtului împotriva voinţei reclamantei fiind forţată să accepte situaţia datorită temerilor insuflate de pârât prin tot felul de ameninţări şi prin acte de violenţă fizică la care fusese supusă în repetate rânduri. A mai arătat reclamanta că  pârâtul nu i-a permis să i-a legătura cu minora fiind nevoită să lase  minorei hăinuţe  dulciuri sau bani la diverse persoane printre care şi surorii pârâtului. Mai arată în continuare că  în momentul în care i-a fost permis să viziteze minora a constat că acesta este în căutarea afecţiunii părinteşti, aspectul său era extrem de neîngrijit derivat din condiţiile precare în care trăieşte, condiţiile de trai fiind greu de descris, minora locuind împreună cu alţi cinci copii ai pârâtului din relaţia cu actuala concubină într-o locuinţă cu o singură cameră. A mai arătat reclamata că  minora, deşi  este în vârstă de 12 ani,  nu frecventează cursurile  unei unităţi de învăţământ, nu ştie să scrie şi să citească, este ataşată de mama sa care dispune de condiţii cu mult peste ceea ce îi poate oferi pârâtul.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 496, art. 499 şi art. 503 Cod civil.

În susţinerea cererii au fost depuse la dosar înscrisuri şi s-a solicitat proba cu înscrisuri, anchetă psihosocială şi proba  testimonială, probe admise de către instanţa de judecată.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, minora  ….  s-a născut  la data de  …  din relaţia de concubinaj a părţilor … şi ….

Datorită neînţelegerilor dintre părţi în vara anului 2008 părţile au încetat să mai formeze o familie iar la momentul separării minora a rămas la locuinţa pârâtului împotriva voinţei reclamantei fiind forţată să accepte  această situaţie datorită temerii insuflate de pârât prin tot felul de ameninţări şi prin acte de violenţă fizică. Minora trăieşte în condiţii precare, împreună cu alţi 5 copii ai pârâtului din relaţia cu actuala concubină într-o locuinţă compusă dintr-o cameră şi deşi are 12 ani nu frecventează cursurile unei unităţi de învăţământ, nu ştie să scrie sau să citească.

Din referatul de anchetă socială efectuată la domiciliul reclamantei rezultă că aceasta locuieşte pe raza comunei … la familia …. într-o casă formată din două camere, bucătărie, baie, mobilate corespunzător şi întreţinute curat, cresc în gospodărie animale domestice, au condiţii bune de locuit. 

Din referatul de anchetă psihosocială efectuat la domiciliul pârâtului rezultă că acesta  trăieşte cu fiica sa şi actuala concubină  cu care mai are trei copii într-o casă compusă din două camere  sărăcăcios mobilate şi întreţinute, pârâtul  fiind beneficiar de ajutor social conform  Legii 416/2001. Tot din referatul de anchetă psihosocială rezultă că  minora  nu este înscrisă la şcoală, nu desfăşoară activităţi în timpul liber, este ataşată atât de tată cât şi de bunicii paterni, iar pârâtul a refuzat accesul reclamantei în locuinţă.

Martorul  audiat în prezenta cauză a relatat faptul că minora nu merge la şcoală, pârâtul nu are o situaţie bună şi nici minora, pârâtul nu a lăsat-o pe reclamantă să vadă fetiţa. Tot martorul relatează faptul că  atunci când cei doi concubini s-au separat reclamanta nu a putut lua copilul  pentru că pârâtul a făcut scandal, acesta este un tip agresiv şi reclamantei îi este teamă de acesta,  reclamanta dispune  de condiţii  pentru a creşte copilul, munceşte ocazional şi ar avea sprijinul fraţilor săi care au şi mijloace financiare.

De menţionat că deşi pârâtul a fost legal citată în prezenta cauză înregistrată la data de 27.04.2016, acesta nu s-a prezentat în instanţă, nu a formulat întâmpinare şi nici nu şi-a exprimat vreun punct de vedere. Deasemeni a refuzat să prezinte minora în fața instanței pentru a fi audiată.

În drept:

Conform art. 483 din Codul civil autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.

Noţiunea de autoritate părintească este nouă în dreptul românesc. Exerciţiul comun al autorităţii părinteşti atunci când părinţii sunt căsătoriţi sau, fără a fi căsătoriţi, convieţuiesc, presupune exercitarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor părinteşti împreună şi în mod egal de către ambii părinţi, în fiecare zi. Astfel, dacă părinţii convieţuiesc, ei vor exercita împreună şi de comun acord toate drepturile şi îndatoririle părinteşti, între aceştia fiind aplicabilă şi prezumţia mandatului tacit reciproc, prevăzută de art. 503 alin. (2) din Codul civil.

Dacă însă aceştia nu convieţuiesc, exercitarea în comun a autorităţii părinteşti se concretizează în consultarea acestora, în luarea deciziilor importante cu privire la creşterea şi educarea copiilor, actele curente privind creşterea şi educarea acestora fiind îndeplinite de părintele la care copiii locuiesc. Aceasta deoarece atunci când părinţii sunt despărţiţi, fie că sunt divorţaţi, fie că sunt părinţi naturali care nu convieţuiesc, exerciţiul autorităţii părinteşti este prevăzut de lege ca aparţinând ambilor părinţi în comun, însă modalitatea concretă de exercitare diferă faţă de ipoteza exercitării autorităţii de către părinţii care locuiesc împreună, întrucât, în concret, copilul va locui cu unul din părinţi, iar aceştia nu pot fi împreună alături de copil pentru a se putea ocupa de creşterea şi educarea lui zilnică şi pentru a coordona actele sale curente.

Conţinutul autorităţii părinteşti ce constituie punctul de plecare în stabilirea modalităţii de exercitare a legăturilor personale cu minorul este reglementat de art. 487 Cod civil care prevede că „părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea şi sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaşte acestuia”.

Potrivit art.  43 lit. a şi b din Legea 272/2004 „Instanţa judecătorească este singura autoritate competentă să se pronunţe, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:

a) persoana care exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile părinteşti în situaţia în care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor săi;

b) modalităţile în care se exercită drepturile şi se îndeplinesc obligaţiile părinteşti;”

Legiuitorul a reglementat cu titlu de regulă custodia părintească comuna şi cu titlu de excepţie, custodia exclusivă, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 503 Noul Cod civil: „Părinţii exercită împreună şi în mod egal autoritatea părintească.” coroborat cu art. 398 Noul Cod civil: „ (1)Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.

(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.’

Dispoziţiile legii speciale enumera enunţiativ cazurile în care instanţa poate dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti să revină doar unuia dintre părinţi, cazuri care nu se regăsesc în speţa de faţă.

Art. 36 alin 7 Noul Cod de Procedura Civila statuează: „(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.”

Pentru a aprecia asupra capetelor de cerere privind relaţia părinţi minor, instanţa va avea în vedere interesul superior al copilului, aşa cum este el definit de dispoziţiile legale în materie.

Legea nr.272/2004 prevede ca orice alte reglementari adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat in acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătura cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Astfel, atât legea română, prin dispoziţiile înscrise în Codul Civil si Legea nr.272/2004, cât şi legislaţia internaţională în materia ocrotirii minorilor au ca punct de plecare principiul enunţat anterior, ceea ce presupune obligaţia părinţilor de a veghea la creşterea şi educarea copilului în mod efectiv, iar, în cazul în care părinţii sunt despărţiţi, cel căruia nu i-a fost încredinţat minorul trebuie să păstreze legăturile personale cu acesta, aceste legături putând fi limitate numai în situaţii strict determinate.

Pe de altă parte, trebuie precizat că dispoziţia menţionată, în opinia instanţei este în concordanţă cu disp.art.8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. Deşi prin deciziile Curtea E.D.O. nu a definit ce este aceea viaţă de familie, în cuprinsul deciziei Lebbnik c. Olandei,viaţa de familie este înţeleasă ca fiind o legătură biologică şi/sau juridică (rudenie, căsătorie, adopţie etc.) peste care se suprapune o relaţie personală reală, efectivă. Dacă aşa este văzută noţiunea de viaţă de familie, nu este mai puţin adevărat că prin dispoziţiile art.8, paragraful 2 sunt consacrate obligaţiile statului respectiv aceea de a face toate demersurile pentru a proteja viaţa de familie, dar în acelaşi timp nu este admisă nicio ingerinţă în această viaţă de familie. Aşadar prin măsurile pe care statul le ia trebuie respectată viaţa de familie a unei persoane, iar pentru un părinte şi copilul său a fi împreună (cauza Ticli şi Mancuso c. Italiei, hotărârea din 23.03.1999), ca şi exerciţiul drepturilor părinteşti (cauza R c. Marii Britanii, hotărârea din 08.07.1987), sunt elemente esenţiale al vieţii de familie.

Instanţa  constată că din  probele administrate rezultă că  reclamanta are posibilitatea de a asigura copilului condiţii bune de creştere, îngrijire şi educare a minorului iar pe de altă parte  condiţiile de locuit ale pârâtului sunt precare acesta având alţi trei copii în întreţinere rezultaţi din actuala relaţie de concubinaj

Având în vedere cele de mai sus, instanţa apreciază că este în interesul minorei să determine exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi şi să stabilească locuinţa minorei la domiciliul reclamantei  în comuna …

În ceea ce priveşte întreţinerea minorului, potrivit dispoziţiilor art. 499 alin. 1 C civ  „tatăl şi mama  sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională”, iar potrivit art. 402 alin. 1 C.civ. „Instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor”.

Având în vedere că locuinţa minorei va fi stabilită la mamă, pârâtul are obligaţia de a contribui sub forma unei sume de bani la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. 

Potrivit art. 529 alin. 2 C.civ. „ când întreţinerea este datorată de un părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său net lunar pentru un singur copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii”.

În consecinţă, întrucât din probele administrate nu a rezultat că pârâtul are  un loc de muncă, instanţa va obliga pârâtul la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorei … în cuantum de 150 lei raportat la venitul minim pe economie începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri  şi până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta …., cu domiciliul în …, în contradictoriu cu pârâtul …, cu domiciliul în …

Exercitarea autorității părintești cu privire la minora …, născută la data de … revine în comun ambilor părinți.

Stabilește locuința minorei …, născută la data de … la domiciliul reclamantei, în …..

Stabilește pensia de întreținere în cuantum de 150 lei lunar pentru minora …., născută la data de …, în sarcina pârâtului, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la majoratul minorei.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Onești.

Pronunţată în şedinţa publică de la 09.03.2017.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Red.-  jud. L.B. – 12.04.2017

Tehnored.-M.L. - 12.04 .2017

Ex.- 4/ comunicat părți – 14.04 .2017

Domenii speta

Spete similare