Pretentii

pretenţii

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 4281/2016

PREŞEDINTE : AA

GREFIER  : BB

La ordine venind pronunţarea asupra cauzei civile referitoare la acţiunea formulată de reclamanta AA în contradictoriu cu pârâta BB, având ca obiect pretenţii. 

Încheierile de amânare a pronunţării fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Dezbaterile la fond au avut loc în şedinţa de judecată din data de 02.11.2016, când,  s-a amânat pronunţarea pentru data de  09.11.2016 şi ulterior, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de astăzi, 16.11.2016 şi a dispus următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la data de .., însuşită de administratorul judiciar CC sub aspectul cuantumului pretenţiilor, AA. prin administrator special a chemat în judecată BB, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea acesteia la plata sumelor precizate, reprezentând:

-suma de 812lei reprezentând penalităţi de întârziere chirie, aferente lunii iunie 2014 şi

-suma de 1648lei contravaloare chirie stornată ilegal, fără documente justificative, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că suma solicitată este compusă din chirie aferentă perioadei iunie 2014, stornată ilegal cu facturile fiscale nr.2183/10.09.2014 si din penalităţi de întârziere, calculate până la data de 18.12.2015. Aceste sume s-a dispus a fi recuperate conform deciziei nr.5 din 22.01.2016 şi măsura menţionată la cap.I pct.5, precum şi raportul de control nr.991 din 18.12.2015, întocmite de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Judeţului Neamţ, prin care s-a dispus recuperarea prejudiciului. De asemenea, suma reprezentând chirie stornată ilegal, a fost constatată ca fiind prejudiciu de către compartimentul de inspecţie economico-financiară din cadrul ANAF în raportul de inspecţie fiscală nr.869 F NT 35 din 19.02.2016.

Reclamanta a menţionat că este o societate înfiinţată de Municipiul Piatra Neamţ în anul 2006 şi faţă de calitatea asociatului unic, este supusă controlului Curţii de Conturi a României. În raportul acestei instituţii, înregistrat sub nr.991 din 18.12.2015, în urma controlului efectuat, s-au constat pierderi patrimoniale, respectiv prejudicii cauzate reclamantei ca urmare a diminuării creanţelor de încasat de la pârâtă, prin efectuarea de operaţiuni de stornare, considerate ilegale, prejudicii care trebuie recuperate.

Din verificările efectuate de cele două instituţii, s-a constatat că nu au fost respectate prevederile contractului de închiriere nr… din .., încheiat de părţi, în scopul folosirii unor spaţii comerciale situate în incinta …, în sensul că a fost stornată chiria, pe perioada arătată în facturi, fără acte adiţionale, producându-se un prejudiciu cert ce trebuie recuperat, conform aceleiaşi decizii.

Pârâta a fost invitată la conciliere directă, fără a se conforma.

În drept au fost invocate dispoziţiile Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, ale Codului civil şi ale Codului de procedură civilă.

Cererea este scutită de la plata timbrajului.

În susţinere, au fost depuse la dosar, înscrisurile invocate în cuprinsul cererii introductive.

În condiţiile art. 201 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâtă, cu menţiunea că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea decăderii, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 165 Cod procedură civilă, dar pârâta nu a formulat întâmpinare în cauză.

În temeiul art.255-258 Cod de procedură civilă, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, apreciind-o pertinentă, concludentă şi utilă în dezlegarea pricinii.

Reclamanta a depus si concluzii scrise.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele:

Între reclamanta AA., în calitate de locator şi pârâta BB, în calitate de locatar, a fost încheiat contractul de închiriere nr…, având ca obiect spaţiile comerciale situate în incinta …, în scopul desfăşurării de activităţi comerciale de către pârâtă, cu obligaţia acesteia din urmă de a achita preţul locaţiunii, respectiv chiria stabilită prin contractele încheiate, la termenele convenite.

Având în vedere calitatea de unic asociat al societăţii reclamante în persoana Municipiului Piatra Neamţ, aceasta a fost supusă controlului finaciar de către Curtea de Conturi a României, respectiv de către Administraţia Naţională a Finanţelor Publice, cei doi auditori externi stabilind existenţa de prejudicii în patrimoniul reclamantei ca efect al stornării unor facturi emise în baza contractelor de închiriere mai sus evocate.

Astfel, în raportul Curţii de Conturi, înregistrat sub nr…, s-au constatat pierderi patrimoniale ca urmare a diminuării creanţelor de încasat de la pârâtă, prin efectuarea de operaţiuni de stornare, considerate ilegale, prejudicii care trebuie recuperate. S-a constatat ca atare un prejudiciu în cuantum de 1488lei, stornată ilegal, sumă la care a calculat penalităţi de întârziere în cuantum de 812lei, până la data de 18.12.2015.

În ceea ce priveşte suma de 1.860lei, s-a reţinut că reprezintă consecinţa nerespectării clauzelor contractuale, menţionată ca fiind prejudiciu de ANAF - Direcţia Regională a Finanţelor Publice în raportul de inspecţie fiscală nr.869 F-NT din 19.02.2016.

Din verificările efectuate de cele două instituţii, s-a constatat că nu au fost respectate prevederile contractelor de închiriere încheiate de părţi, în scopul folosirii unor spaţii comerciale, în sensul că a fost stornată chiria, motivat de condiţiile atmosferice.

Prin urmare, Curtea de Conturi a reţinut că s-a diminuat chiria nelegal, având în vedere că nu s-a prevăzut o asemenea clauză în cele două contracte de închiriere menţionate mai sus.

Faţă de concluziile expuse de auditorii externi, reclamanta a formulat prezenta cerere solicitând sumele indicate în petitul acţiunii.

Analizând solicitarea formulată, instanţa o apreciază nefondată pentru considerentele ce succed:

În primul rând, instanţa reţine ca fiind incidente în speţă dispoziţiile Noului Cod civil, intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011, în raport de data încheierii contractului de închiriere supus atenţiei instanţei (2014).

În al doilea rând, în mod evident, nu există încheiate acte adiţionale exprese privind modificarea clauzelor contractuale referitoare la încasarea şi calcularea chiriei în perioade în care, din cauza condiţiilor atmosferice, pârâta nu ar fi desfăşurat activitate în spaţiile închiriate.

Pornind de la această prevedere şi ţinând seama de toate contractele încheiate, pârâta a beneficiat de scutire/reducere a chiriei, având în vedere condiţiile meteorologice şi lipsa de activitate din perioadele respective.

Deşi aceste cereri nu au fost depuse la dosar, reclamanta a recunoscut implicit existenţa lor, devreme ce a stornat facturile fiscale prin care stabilise cuantumul chiriei, emiţând astfel facturile de stornare în cuantumul precizat în raportul Curţii de Conturi.

Problema de drept care se pune în speţă este aceea dacă se poate da eficienţă, în lipa unor acte adiţionale explicite, intitulate ca atare, modificărilor contractuale constatate prin alte înscrisuri.

Astfel, instanţa consideră că în cauză a avut loc o modificare a contractelor (în ceea ce priveşte exonerarea pârâtei de la obligaţia de plată a chiriei pentru perioade în care condiţiile meteorologice împiedicau obţinerea de încasări) care a fost acceptată de ambele părţi. Pârâta a formulat cereri de scutire de la plata chiriei aferentă acestor perioade, iar reclamanta a acceptat această modificare, nu numai în mod formal, ci chiar efectiv, emiţând facturi de stornare, înregistrate în contabilitatea ambelor societăţi. Apărarea sa că sumele stornate îi sunt datorate totuşi pentru că nu s-a încheiat un act adiţional în sensul de instrumentum probationis în acest sens, nu poate fi primită, reclamanta de fapt invocându-si propria culpă.

Potrivit art.1781 Cod civil, contractul de locaţiune se consideră încheiat îndată ce părţile au convenit asupra bunului şi preţului. Deci, ad validitatem, contractul de locaţiune se încheie solo consensu. Este adevărat că ad probationem, contractul de închiriere trebuie încheiat în scris. Pe cale de consecinţă şi modificările contractului trebuie să respecte aceeaşi regulă, fiind necesar a fi consemnate în scris. În speţă, modificarea contractuală este dovedită prin înscrisuri, chiar dacă nu îmbracă forma unui act adiţional la contract, respectiv prin cererea de scutire de la plata chiriei coroborată cu facturile fiscale de stornare, din care rezultă că reclamanta nu numai că a acceptat scutirea solicitată, dar a şi executat operaţiunile juridice care să o materializeze.

Conform art.1240 Cod civil, în ceea ce priveşte formele de exprimare a consimţământului, voinţa poate fi manifestată şi printr-un comportament care, potrivit legii, convenţiei părţilor, practicilor statornicite între acestea sau uzanţelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenţiei de a produce efectele juridice corespunzătoare. În cauza de faţă, prin înscrisurile emise (facturile de stornare emise subsecvent aprobării cererii formulate de chiriaş), reclamanta şi-a exprimat voinţa juridică de a accepta modificarea contractului, propusă de pârâtă, privind chiria datorată de aceasta din urmă în perioade cu condiţii meteo nefavorabile. Ca atare, este un act consensual, asumat de ambele părţi, dovedit prin înscrisuri, condiţiile de legalitate cerute de lege fiind în consecinţă îndeplinite.

Potrivit art.1270 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, acesta putându-se modifica sau înceta numai prin acordul părţilor ori din alte cauze autorizate de lege. Aşa cum arăta şi pârâta, acest text de lege consacră regula simetriei, potrivit căreia modificarea/încetarea contractului se realizează prin acelaşi mecanism ca şi formarea contractului, prin voinţa concordantă a părţilor.

Pe de altă parte, contrar susţinerilor reclamantei, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art.1266 Cod civil referitoare la interpretarea contractelor. Astfel, (1) Contractele se interpretează după voinţa concordantă a părţilor, iar nu după sensul literal al termenilor. (2) La stabilirea voinţei concordante se va ţine seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părţi, de practicile statornicite între acestea şi de comportamentul lor ulterior încheierii contractului.

În speţă se poate vorbi despre o solicitare (cererile pârâtei de reducere/scutire a chiriei în perioada afectată de condiţii meteo, aprobate), existând şi un comportament ulterior încheierii contractului (emiterea facturilor de stornare, acceptarea şi înregistrarea lor în evidenţele contabile ale părţilor).

Ca atare, după cum s-a arătat mai sus, modificarea contractelor cu privire la chirie s-a realizat în scris, prin acordul exprimat odată cu emiterea şi acceptarea, prin semnătură, a facturilor de stornare (în urma cererilor formulate de pârâtă). Este adevărat că această operaţiune de stornare a facturilor nu poate fi considerată o modificare expresis verbis a contractului (în sensul încheierii unui act explicit prin care să se convină în acest sens), însă în mod evident reprezintă voinţa comună a părţilor cu privire la acea modificare. Iar această modificare se impune ambelor părţi în temeiul principiilor forţei obligatorii a contractelor (art.1270 Cod civil) şi al libertăţii contractuale.

În consecinţă, instanţa consideră neîntemeiate susţinerile reclamantei legate de obligativitatea pârâtei de a achita chiria astfel cum a fost stabilită iniţial prin contractul încheiate. De asemenea, referirile reclamantei la incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. art.1350, art.1516 Cod civil instanţa nu le apreciază pertinente în condiţiile în care nu s-a demonstrat că pârâta nu ar fi respectat obligaţiile contractuale, după ce a avut loc modificarea contractelor.

Totodată, referirea reclamantei la dispoziţiile art.1170 Cod civil (conform căruia părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi pe tot timpul executării sale) i se aplică în egală măsură, prin conduita avută instanţa apreciind că tocmai reclamanta a încălcat acest principiu, iar nu pârâta.

Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge cererea precizată, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca nefondată actiunea precizată de reclamanta AA,  prin administrator special BB, însusită de administratorul judiciar CC

Cu drept de apel la Tribunalul Neamt, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra Neamt.

Preşedinte, Grefier,

AA BB

_________  ________

Domenii speta

Spete similare