Plângere contravenţională

Prin plângerea înregistrată la data de XXX, pe rolul Judecătoriei XXX sub nr. XXXX, petentul  P F în contradictoriu cu intimata XXXX a contestat procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria XXX nr. XXXX  încheiat la data de XXXX.

În motivare în fapt a plângerii, petentul a arătat că a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 250 lei întrucât la data de XXX, ORA XXX pe  DN 2 KM 115+80M localitatea XXX jud. XXX, s-a constatat că autovehiculul cu număr de înmatriculare XXX aparţinând petentului a circulat fără a deţine o rovinietă valabilă. De asemenea petentul a fost obligat şi la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28  Euro.

Prin acţiune, petentul a invocat excepţia prescripţiei executării sancţiunii contravenţionale întrucât procesul-verbal şi înştiinţarea de plată nu au fost comunicate în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii.

Totodată, petenta a mai arătat că procesul-verbal a fost comunicat prin afişare la sediul acesteia, contrar prevederilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce priveşte obligaţia la plata tarifului de despăgubire, petenta a solicitat instanţei să facă aplicarea legii contravenţionale mai favorabile întrucât prin art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2002 a fost abrogat textul legal ce stătea la baza stabilirii tarifului de despăgubire.

În drept, au fost invocate dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 şi ale O.G. nr. 15/2002.

Legal citat, intimatul a depus întâmpinare în cauză, solicitând instanţei respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Potrivit susţinerilor intimatului, în urma controlului efectuat la data de XXXX, pe DN2 KM 115+80M localitatea XXX, s-a constatat că autovehiculul cu număr de înmatriculare XXX aparţinând petentului a circulat fără a deţine o rovinietă valabilă. De asemenea petentul a fost obligată şi la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28  Euro.

 A mai arătat intimatul că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale, fapta fiind constatată cu mijloace tehnice.

În drept, au fost invocate dispoziţiile O.G. nr. 15/2002, ale O.G. nr. 2/2001, Legea nr. 445/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.

Totodată, intimatul a solicitat instanţei judecarea cauzei în lipsă .

În cauză, a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal seria XXX nr. nr. XXXX  încheiat la data de XXX , petentul P F a fost sancţionat contravenţional în baza art. 8, alin. 1 din O.G. nr. XXX pentru că a încălcat prevederile referitoare la achitarea tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale, respectiv a circulat fără a deţine rovinietă valabilă pe DN2 DN2 KM 115+80M localitatea XXX.

Petentului i-a fost aplicată o amendă de 250 lei, fiind obligat şi la plata unei despăgubiri de 28 Euro în favoarea intimatei.

Prin procesul-verbal s-a reţinut că la data de XXX, ORA XXX pe  DN 2 KM 115+80M localitatea XXX jud. XXX, autovehiculul cu număr de înmatriculare XXX aparţinând petentului a circulat fără a deţine o rovinietă valabilă ,faptă prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenţie este supus controlului de legalitate şi temeinicie al instanţei.

Sub aspectul legalităţii procesul-verbal trebuie să  cuprindă în mod obligatoriu,  potrivit art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; semnătura agentului constatator; datele de identificare ale petentului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

Cu privire la susţinerea petentului în sensul că procesul-verbal nu a fost comunicate decât în data de XXX odată cu notificarea emisă de intimata, instanţa reţine următoarele aspecte. Analizând procesul-verbal din data de XXX de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria XXX nr. XXX încheiat la data de XXXX (fila 38, instanţa reţine că acest proces-verbal a fost comunicat contravenientului prin afişare.

Potrivit art. 27 din O.G. nr. 2/2001 Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată de face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.

Interpretând această dispoziţie legală şi în lumina Deciziei nr. 10/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Recurs în Interesul Legii, instanţa reţine că principala modalitate de comunicare a procesului-verbal de contravenţie trebuie să fie comunicarea prin poştă cu aviz de primire, şi doar în situaţia în care se constată imposibilitatea comunicării actului sancţionator în aceste fel, agentul constatator poate proceda la comunicarea prin afişare.

Instanţa reţine că deşi Decizia nr. 10/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Recurs în Interesul Legii a fost adoptată ulterior comunicării proceselor-verbal contestate în cauză, aceasta nu este altceva decât o decizie interpretativă a unui text legal existent şi nu poate fi calificată ca o lege nouă ce nu poate fi aplicată decât situaţiilor juridice ivite după publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

Mai mult decât atât, instanţa reţine că  În Cauza Anghel împotriva României, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 octombrie 2007, s-a remarcat faptul că dreptul românesc nu califică drept "faptă penală" contravenţia pentru care reclamantul a fost sancţionat cu amendă, legiuitorul român alegând să scoată în afara legii penale unele fapte care, deşi aduc atingere ordinii publice, au fost săvârşite în împrejurări care conduc la concluzia că acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni.

Curtea a considerat că, în ciuda naturii pecuniare a sancţiunii aplicate efectiv reclamantului şi a naturii civile a legii care sancţionează contravenţia, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, deoarece dispoziţia a cărei încălcare a fost imputată reclamantului avea un caracter general şi nu se adresa unui anumit grup de persoane, ci tuturor cetăţenilor.

Din acest motiv, numai în ipoteza în care se consideră că îndeplinirea procedurii de comunicare prin afişarea actului se află într-un raport de subsidiaritate faţă de comunicarea prin poştă, cu aviz de primire, se poate afirma că sunt respectate garanţiile procedurale prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care statuează dreptul la un proces echitabil.

În plus, instanţa apreciază că doar o modalitatea de comunicare prin care să se asigure efectiv ajungerea actului sancţionator la destinatar este de natură a conferi celui sancţionat posibilitatea de a-şi formula apărările (plângerea contravenţională, excepţia prescripţiei aplicării sancţiunii contravenţionale).

 În cauza de faţă, instanţa reţine că în condiţiile în care procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria XXX nr. XXXX încheiat la data de XXX a fost comunicat prin afişare la domiciliul petentului iar acesta contestă faptul că ar fi luat la cunoştinţă de existenţa acestuia până în data de XXX când i-a fost comunicată notificarea de către intimata,  aceasta din urma a încălcat dispoziţiile art. 27 din O.G. nr. 2/2001, iar comunicarea nelegală echivalează cu lipsa comunicării.

Plecând de la această premisă şi anume faptul că petentului nu i-a fost comunicat procesul-verbal de contravenţie, instanţa constată că în cauză are aplicabilitate articolul 14 din O.G. nr.2/2001 care prevede că Executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii.

Având în vedere data întocmirii procesului-verbal contestat în cauză – XXX, precum şi faptul că petentului i-a fost comunicat procesul-verbal în data de XXX, instanţa constată că în cauză a intervenit prescripţia dreptului de a executa sancţiunile contravenţionale, şi a fost răsturnată prezumţia de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria XXX nr. XXX încheiat la data de XXX.

Referitor la tariful de despăgubire prevăzut de art. 8 al. 3 din OG nr. 15/2002 şi menţionat în cuprinsul procesului verbal, a cărui contravaloare şi mod de achitare se regăsesc în înştiinţarea de plată, acesta fiind în valoare de 28 euro, instanţa reţine că potrivit art. 2 din Legea 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, „tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.” Astfel, având în vedere dispoziţia legală de mai sus, instanţa urmează a dispune exonerarea petentului de la plata tarifului de despăgubire.

În consecinţă, instanţa va admite plângerea contravenţională formulată de petentul P F, în contradictoriu cu intimata XXXX şi va exonera petentul de la plata amenzii în cuantum de 250  lei aplicată şi a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 Euro.

Domenii speta

Spete similare