Viol

Sentinţă penală 102 din 24.03.2016


Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Neamţ în dosarul penal nr. 2803/P/2015, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului X. T., pentru săvârşirea infracţiunilor de viol, prevăzute de art. 218 alin. 1 şi 3 lit. b) şi c) cu aplicarea art. 35 alin.1  Cod penal, parte vătămată X. Z. şi viol prev de art. 218 alin. 1 şi 3 lit. b) şi c) cu aplicarea art. 35 alin.1  Cod penal, parte vătămată X. M., cu aplicarea art. 38 alin.1 C.pen.

S-a reţinut în esenţă prin actul de sesizare a instanţei că, începând cu anii 2011-2012 şi până în anul 2015 inculpatul X. T. a întreţinut în mod repetat relaţii sexuale prin constrângere (psihică) cu fiicele sale minore X. Z. şi X. M., în prezent în vârstă de 15 ani, respectiv 16 ani.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţii persoană vătămată X. Z.; declaraţii persoană vătămată X. M.; declaraţie martor X. C.; declaraţie martor Z.C.; raport de expertiză medico-legală pentru X. Z.; declaraţii suspect/inculpat X. T..

Părţile vătămate nu s-au constituit.

Inculpatul audiat în instanţă, declară că doreşte să apeleze la procedura simplificată

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 28.12.2015 organele de poliţie au fost sesizate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ cu privire la existenţa unor informaţii referitoare la faptul că minorele X. Z. şi X. M., din comuna W., jud. Neamţ au fost victimele unor abuzuri sexuale comise asupra lor de către tatăl acestora, X. T..

Procedându-se la verificarea aspectelor sesizate, persoana vătămată minoră X. Z. (în vârstă de 15 ani) a arătat că: în vara anului 2012 tatăl ei, X. T., a întreţinut relaţii sexuale cu ea, afirmând că o să îi spună mamei ei (soţiei lui) că ea a întreţinut relaţii sexuale anterior cu nişte verişori; ulterior, tatăl ei a întreţinut relaţii sexuale cu ea de mai multe ori, aproape zilnic, atât în locuinţa lor, cât şi în casa nelocuită a unui unchi de al ei; până în luna noiembrie 2015 tatăl ei a întreţinut relaţii sexuale cu ea de mai multe ori, ea ştiind că, dacă va refuza, acesta îi va spune mamei ei că ea a întreţinut relaţii sexuale anterior cu nişte verişori; de cele mai multe ori relaţiile sexuale între ei aveau loc fără voia ei; ea nu a fost lovită de tatăl ei, ci se simţea obligată să întreţină relaţii sexuale cu acesta, întrucât îi crea o stare de temere; la data de 01.11.2015 mama ei a aflat de cele întâmplate şi  l-a întrebat pe tatăl ei dacă este adevărat iar acesta a recunoscut; cu toate acestea, după acest moment, tatăl ei a venit din nou la ea şi i-a cerut să întreţină relaţii sexuale cu el; ea l-a refuzat însă el a insistat şi actul sexual s-a consumat; ea a avut de mai multe ori gândul de a încerca să se apere şi să fugă însă i-a fost frică de reacţia tatălui ei; doreşte ca tatăl ei să fie tras la răspundere pentru faptele sale; se constituie parte civilă cu suma de 60 000 lei (50 00 lei daune morale şi 10 000 lei daune materiale).

Prin raportul de expertiză medico-legală întocmit de către SJML Neamţ s-a stabilit că X. Z. prezintă o deflorare mai veche de 14 zile, a cărei dată de producere nu se poate preciza.

Persoana vătămată minoră X. M. (în vârstă de 16 ani) a declarat că: începând cu luna iunie 2012 şi până în luna septembrie 2015 tatăl ei X. T. a întreţinut cu ea raporturi sexuale normale împotriva voinţei ei; pentru a întreţine relaţii sexuale cu ea, tatăl ei îi spunea mereu că îi va spune mamei ei (soţiei lui) că ea a întreţinut anterior relaţii sexuale cu nişte verişori; tatăl ei a întreţinut relaţii sexuale cu ea, prin constrângere, atât la locuinţa lor, cât şi la locuinţa unui frate al lui; în iarna anului 2012 sora ei X. Z. i-a spus că şi ea a întreţinut relaţii sexuale cu tatăl lor; la data de 01.10.2015 ea a plecat în Irlanda, de unde a vorbit la telefon cu mama ei, căreia i-a spus că ea şi sora ei au întreţinut relaţii sexuale cu tatăl lor, prin constrângere; anterior acestei date, ea nu i-a spus nimic mamei ei cu privire la cele întâmplate şi pentru faptul că, atunci când apăreau discuţii între părinţi, tatăl lor le lua apărarea; nu se constituie parte civilă în cauză însă doreşte ca tatăl ei să răspundă pentru faptele comise.

Persoana vătămată minoră X. M. s-a aflat în Irlanda în faza iniţială a cercetărilor în cauză, revenind în ţară la data de 02.02.2016, când a fost audiată şi a indicat aspectele menţionate anterior. În perioada în care s-a aflat în Irlanda, persoana vătămată minoră X. M. a fost audiată, cu privire la abuzul sexual comis asupra sa de către tatăl ei, de către poliţia din această ţară. La dosarul prezentei cauze a fost ataşată declaraţia dată de către X. M. în Irlanda, în limba engleză cât şi traducerea acesteia, în care sunt indicate aceleaşi aspecte menţionate în cadrul declaraţiei din data de 02.02.2016, dată în faţa organelor de poliţie din România (declaraţia dată de către X. M. în Irlanda a fost înaintată la dosarul prezentei cauze prin IGPR, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Biroul Naţional Interpol).

Persoana vătămată minoră X. M. a fost prezentată la SJML Neamţ în vederea efectuării unei expertize medico-legale, însă acest lucru nu a fost posibil până în acest moment întrucât examenul specific nu  s-a putut efectua din cauze obiective.

Martorul Z.C. a declarat că: este bunicul minorelor X. M. şi X. Z., fiind tatăl lui X. C., mama acestora; în prezenţa lui, X. T. avea un comportament adecvat faţă de fiicele sale; el a auzit de la o persoană un zvon că ginerele său şi-ar fi abuzat sexual fiica cea mică, Z. iar în luna decembrie 2015 fiica lui i-a spus că soţul ei a abuzat-o sexual pe fiica cea mare, M. şi că acesta şi-a cerut iertare; el l-a întrebat pe ginerele său X. T. dacă este adevărat ce a auzit iar acesta a spus că nu îşi mai aduce aminte; el a solicitat ginerelui său să depună un jurământ pe Biblie referitor la acuzaţiile aduse însă acesta a refuzat.

Martorul X. C. a declarat că: la data de 01.11.2015 a fost sunată de nepotul ei din Irlanda, care i-a spus că a aflat de la fiica ei M. că aceasta şi-ar fi început viaţa sexuală cu soţul ei, fără voia acesteia; ea a vorbit şi cu fiica ei M., care i-a spus că tatăl ei X. T., începând cu patru ani în urmă, în mod repetat, a abuzat-o sexual fără voia ei, ameninţând-o că îi va spune ei (lui X. C.) despre cele întâmplate între ei; după această discuţie, ea l-a întrebat pe soţul ei, X. T., dacă este adevărat că a abuzat-o sexual pe fiica lor M. iar acesta a fost surprins, intrând într-o stare de şoc; ulterior, soţul ei  i-a spus că este adevărat că le-a abuzat sexual pe ambele lor fiice, M. şi Z.; soţul ei a mai spus că îi pare rău de cele întâmplate şi a jurat pe Biblie că astfel de fapte nu o să se mai repete; ea a discutat şi cu fiica cea mică Z., care i-a spus că este adevărat că a fost abuzată sexual de tatăl ei, fără a da alte detalii întrucât a început să plângă; în prezenţa ei (X. C.) nu au avut loc astfel de abuzuri şi nici gesturi din care să reiasă existenţa unor astfel de fapte.

În cadrul declaraţiilor sale, inculpatul X. T. a arătat că: este căsătorit din anul 1998 şi are două fete minore- M. şi Z.; în anul 2010 a auzit că fiicele sale erau implicate în nişte activităţi de natură sexuală cu nişte verişori; el a discutat cu fiicele lui şi le-a spus să înceteze cu astfel de activităţi întrucât nu este bine ce se întâmplă; nu mai reţine cum s-a întâmplat însă îşi aduce aminte că în anul 2011 a discutat cu fata sa cea mare M. şi i-a propus acesteia să întreţină relaţii sexuale; el i-a spus acesteia că dacă nu va fi de acord îi va spune soţiei lui (mamei ei) ce s-a întâmplat între ea şi verişorii ei; el a întreţinut relaţii sexuale normale cu fiica sa M. începând cu anul 2011 şi până în septembrie 2015, ea plecând în Irlanda în luna octombrie 2015; în anul 2012 a discutat şi cu fiica sa cea mică Z., căreia i-a spus la fel că, dacă nu este de acord să întreţină relaţii sexuale cu el, o va spune mamei ei că a avut activităţi de natură sexuală cu verişorii ei în anii anteriori; astfel a întreţinut relaţii sexuale şi cu fiica sa cea mică Z. începând cu anul 2012 şi până în luna noiembrie 2015, de mai multe ori; cu fiica sa cea mare M. a întreţinut relaţii sexuale la locuinţa lor şi la locuinţa unui frate al său; cu fiica sa cea mică Z. a întreţinut relaţii sexuale doar la locuinţa lor; după ce fiica sa cea mare M. a plecat în Irlanda, probabil că aceasta a discutat despre cele întâmplate cu rudele de acolo, care au luat legătura cu soţia lui şi i-au spus acesteia; soţia sa l-a întrebat dacă este adevărat iar el a recunoscut că a întreţinut relaţii sexuale cu ambele fiice, din anii 2011-2012; soţia sa l-a pus să jure pe Biblie că nu se va mai întâmpla iar el a jurat, după care nu s-a mai întâmplat nimic între el şi fiica sa Z.; recunoaşte faptele săvârşite şi le regretă.

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză rezultă că începând cu anii 2011-2012 şi până în anul 2015 inculpatul X. T. a întreţinut în mod repetat relaţii sexuale prin constrângere (psihică) cu fiicele sale minore X. Z. şi X. M., în prezent în vârstă de 15 ani, respectiv 16 ani.

Faptele inculpatului X. T. realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de viol, prev. de art. 218 alin. 1, alin. 3 lit b, c, C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată X. Z.) şi viol, prev. de art. 218 alin. 1, alin. 3 lit. b, c, C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1, C.pen. (persoană vătămată X. M.), cu aplicarea art. 38 alin. 1, C.pen..

Analizând latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 218 alin. 1 şi 3 lit. b) şi c, C. pen., instanţa reţine că elementul material constă în acţiunea de întreţine un raport sexual prin constrângere cu o rudă în linie directă, care nu a împlinit 16 ani. Acţiunea inculpatului, care şi-a ameninţat de mai multe ori fiicele minore, înfrângându-le astfel libertatea de exprimare, după care a întreţinut raporturi sexuale cu acestea, împotriva voinţei lor realizează elementul material al infracţiunii de viol, urmarea imediată constând în atingerea adusă relaţiilor sociale create în jurul libertăţii şi integrităţii sexuale, sănătăţii şi integrităţii corporale, valori sociale ocrotită penalmente. Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă în cauză din faptul că fără exercitarea actelor de constrângere psihică, persoanele vătămate nu ar fi consimţit întreţinerea unor raporturi sexuale cu inculpatul.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, instanţa reţine că, inculpatul, a întreţinut relaţii sexuale normale cu fiicele sale minore, prin constrângere morală, ameninţări, faptele inculpatului prezintă pericol social concret  ridicat pentru valorile ocrotite de art. 218 Cod penal ( inviolabilitatea libertăţii sexuale), deşi acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, relaţia dintre el şi fiicele sale nu este una firească,  a recunoscut comiterea faptei pe parcursul urmării penale şi a fost prezent în faţa instanţei.

Totodată instanţa va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute la art. 218 alin. 1 şi 3 lit. b ) şi c), Cod penal, ce vor fi reduse cu o treime, potrivit  art. 396 alin.10 C.pr.pen şi concursul de infracţiuni.

Având în vedere aceste aspecte instanţa apreciază că aplicând o pedeapsă rezultantă de 8 ani ( 6 ani inchisoare pentru infracţiune de viol, prev. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. b ) şi c), Cod penal, la care se adaugă un spor de 2 ani stabilit conf. art. 38 alin.1 şi 39 alin.1 lit. b, C.pen.) aceasta va avea aptitudinea concretă de a asigura realizarea atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, apreciind că prin săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice precum şi de a ocupa o funcţie care  implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 7 din Legea 76/2008, modificată va dispune recoltarea de la inculpat Furieşu Valentin a probelor biologice în vederea stocării acestora în S.N.D.G.J..

Potrivit art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, modificată, va aduce la cunoştinţa inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic al acestuia.

Inculpatul a fost cercetat în stare de arest, fiind arestat preventiv în prezenta cauză începând cu data de 11.01.2016, astfel încât, având în vedere şi condamnarea acestuia prin prezenta hotărâre, conform art. 399 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va menţine această măsură faţă de inculpat şi va deduce perioada executată din pedeapsa aplicată, la zi, conform art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală raportat la 72 din Codul penal.

În temeiul art. 397 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 20 C.pr.pen., instanţa va lua act că persoanele vătămate nu s-au constituit părţi civile în proces.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. va obligă pe inculpat la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, având în vedere culpa s-a procesuală, care a determinat realizarea acestor cheltuieli.