Drept civil. Hotărâre care să țină loc de act autentic

Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. ... din 18.03.2016 pronunţată de Judecătoria ... în dosarul nr. ..., constată următoarele:

Constată că prin sentinţa civilă nr.... din data de 18.03.2015 pronunţată de Judecătoria ... a fost respinsă acţiunea civilă având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic formulată de către reclamanţii ..., ... şi ..., în contradictoriu cu  pârâta ..., ca nefondată. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, prin cererea precizată ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ... sub nr. ..., reclamanţii  ..., ... şi ... au chemat în judecată  pârâta ..., solicitând instanţei pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul descris în acţiune.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanţii au adus la cunoştinţa instanţei de judecată că prin înscrisul sub semnătură privată încheiat între autorul acestora şi pârâtă la data de 11.05.2001 a cumpărat de la pârâtă următoarele imobile: suprafaţa de 4500 mp, teren arabil din trupul de 7770 mp, sola …, parcela …, situată în extravilanul satului  şi comunei ...,  judeţul ..., cu vecinii: N- ..., E- ... şi ..., S-drum exploatare, V –... pentru care a achitat preţul de 450 lei. Au menţionat reclamanţii că pârâta a dobândit imobilele sus-menţionate prin moştenire,  conform  titlului de proprietate nr. .... Au mai  arătat reclamanţii că actul de vânzare nu a mai putut fi încheiat în formă autentică datorită faptului că  autorul reclamantelor a decedat, iar pârâta refuză să meargă la notar să se perfecteze înţelegerea intervenită între părţi.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În dovedirea acţiunii, reclamanţii prin cererea de chemare în judecată  a solicitat proba cu actele depuse la dosar, anexând următoarele înscrisuri: un înscris sub semnătură privată, titlul de proprietate, Copii acte de atare civilă, Certificat fiscal, documentaţie cadastrală, certificat sarcini, certificat moştenitor, acte stare civilă (filele).

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanţei depuse la dosar.

Pârâta a formulat întâmpinare (f.) arătând că este proprietara terenului care face obiectul dosarului, iar reclamanţii nu au achitat impozitul pe acest teren. A mai menţionat că doreşte să se stingă litigiul pe cale amiabilă.

Instanţa de fond, acordând cuvântul pe probe părţilor, a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu interogatoriul pârâtei şi proba testimonială, considerându-le concludente, pertinente şi utile cauzei.

În cauză au fost audiaţi martorii ... şi ...(f.).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Pârâta a încheiat cu autorul reclamanţilor în data de 11.05.2001 un act sub semnătură privată denumit Chitanţă (f.) prin care s-a obligat să vândă acestuia din urmă următoarele imobile: suprafaţa de 4500  mp, teren arabil din trupul de 7770 mp, sola, parcela, situată în extravilanul satului  şi comunei ...,  judeţul ..., cu vecinii: N- ..., E- ... şi ..., S-drum exploatare, V –... pentru a primit preţul de 450 lei.

Analizând actul juridic intervenit între pârâtă pe de o parte, şi autorul reclamanţilor, pe de altă parte, instanţa de fond a constatat că acesta a fost încheiat în contextul reglementării instituite prin Legea nr. 247/2005 titlul X care prevede  la art.2 al. 1  că “Terenurile cu sau fără construcţii, situate în intravilan şi extravilan, indiferent de destinaţia sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.“

De asemenea, potrivit art. 101 din Legea nr. 114/1996 „Locuinţele şi unităţile individuale pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică notarială, sub sancţiunea nulităţii absolute. Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra unei unităţi de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate şi a extrasului de carte funciară pentru informare.“ Iar, conform art. 2  lit. a din legea nr. 114/1996  prin locuinţă se înţelege ,,Construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.”

În consecinţă, forma autentică era impusă de legislaţia de la momentul încheierii convenţiei din 11.05.2001 drept condiţie ad validitatem, pentru bunurile vândute, iar sancţiunea intervenită în cazul nerespectării ei este nulitatea absolută.

Însă, luând în considerare voinţa reală a părţilor de a înstrăina imobilele în cauză, astfel cum reiese din chiar interpretarea acestui act, s-a constatat că actul de vânzare sus-menţionat are valoarea juridică a unui antecontract – promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare – ca o consecinţă a principiului conversiunii actelor juridice.

Ca atare, s-a constatat că acest contract a dat naştere în sarcina părţilor a unei obligaţii de a face, constând în obligaţia de a încheia în formă autentică convenţia de înstrăinare a imobilului în cauză.

Potrivit prevederilor art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005 „În situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuză ulterior să încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă care poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract.”

Din analiza acestui text, rezultă că în cazul acţiunii prin care se cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, reclamanţii trebuie să facă dovada că şi-au îndeplinit propriile obligaţii şi că pârâta refuză să şi le îndeplinească pe ale ei.

Prin urmare, luând în considerare faptul că există un antecontract  încheiat, având ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare a imobilelor în cauză, instanţa de fond a analizat dacă sunt întrunite condiţiile legale generale pentru valabilitatea oricărei convenţii, prevăzute de art.948 din vechiul cod civil în vigoare la data încheierii convenţiei, respectiv: capacitatea părţilor, consimţământul liber exprimat,  obiectul convenţiei şi cauza acestuia.

Instanţa de fond a reţinut că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile sus menţionate mai puţin cea de proprietar exclusiv al terenului vândut  a pârâtei  ....

Astfel, s-a  constatat că terenul ce face obiectul vânzării cumpărării prin înscris sub semnătură privată este inclus în titlul de proprietate nr. ... emis pe numele defunctului ..., făcând parte din masa succesorală rămasă după acesta. S-a reţinut că, asupra acestui bun, pârâta – promitentă vânzătoare nu are calitatea de proprietar exclusiv, bunul fiind proprietatea indiviză a moştenitorilor titularului dreptului de proprietate al terenului în suprafaţă de 4500 mp.

În cazul coproprietăţii, s-a apreciat că dreptul de dispoziţie este guvernat de principiul unanimităţii, în sensul că, pentru a fi transferat valabil dreptul de proprietate cu privire la un astfel de bun, toţi coproprietarii trebuie să-şi manifeste voinţa de a dispune în acest fel de bun. Aceasta întrucât fiecare dintre ei deţine doar un drept fracţionat pe cote-părţi asupra bunului indiviz, iar nu un drept exclusiv.

Prin decizia nr.12/2015 pronunţată de  către  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  într-un recurs în interesul legii s-a hotărât că în astfel de cazuri – cum este cel de faţă – nu se poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare cumpărare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari, întrucât dacă nu ar exista acest acord s-ar ajunge ca prin mecanismul pronunţării hotărârii care să ţină loc de contract să se creeze coproprietarilor vătămaţi o situaţie juridică mai grea decât atunci când s-ar fi încheiat contractul de vânzare cumpărare fără concursul instanţei de judecată.

În speţă, s-a constatat că reclamanta nu a dorit introducerea în cauză a moştenitorilor def. ..., iar instanţa - în lipsa introducerii în cauză a tuturor proprietarilor bunului aflat în indiviziune - nu ar putea  pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic decât cu  nesocotirea principiului nemo plus juris ad alium transferre protest, quam ipse habet (nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are), ceea ce s-a reţinut că nu este permis într-un stat de drept.

Cum instanţele au obligaţia de a respecta prevederile legale şi de a pronunţa hotărâri care să se întemeieze pe textele legale în vigoare, s-a apreciat că se impune respingerea acţiunii reclamanţilor, deoarece nu întruneşte condiţiile legale prevăzute de lege pentru perfectarea vânzării cumpărării efectuate prin înscrisul sub semnătură privată la data de 11.05.2001.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel, în termenul legal reclamantele ..., ... şi .... Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului ... sub acelaşi număr generat în ECRIS, la judecata în fond, şi anume sub nr..... În apelul declarat, reclamantele au criticat sentinţa, pentru următoarele motive:

Astfel cum a arătat şi la judecata în fond, autorul reclamantelor, ..., a încheiat în 11.05.2001 un act sub semnătură privată intitulat „chitanţă” cu pârâta din prezenta cauză. În timpul vieţii defunctului nu a fost încheiat actul în formă autentică şi nici nu  s-a procedat la perfectarea vânzării-cumpărării cu privire la terenul ce face obiectul prezentului litigiu, din motive imputabile pârâtei, care urma să reglementeze situaţia juridică a terenului înstrăinat prin actul sub semnătură privată. Suprafaţa de teren în litigiu a intrat în stăpânirea efectivă a autorului reclamantelor încă de la momentul încheierii convenţiei de vânzare-cumpărare, respectiv din data de 11.05.2001, neexistând nici un fel de pretenţii ulterioare din partea vânzătoarei în timpul vieţii defunctului, aceştia fiind verişori primari. După decesul autorului, reclamantele precizează că au promovat prezenta acţiune pentru transmiterea dreptului de proprietate în favoarea lor în baza înscrisului sub semnătură privată încheiat la data de 11.05.2001.

Instanţa de fond, deşi a administrat un probatoriu vast, a respins acţiunea motivat de faptul că nu ar fi întrunite dispoziţiile deciziei nr. 12/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia nu se poate pronunţa o hotărâre de vânzare-cumpărare în lipsa acordului celorlalţi proprietari. Apreciază hotărârea instanţei de fond ca fiind în totală contradicţie cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv cu extrasul de carte funciară din care reiese că pârâta este proprietara exclusivă a terenului în litigiu, ca urmare a soluţionării cauzei de partaj succesoral potrivit sentinţei civile nr. ..., suprafaţă de teren ce a fost atribuită în lotul pârâtei. Deşi prima instanţă a apreciat că actul încheiat în 2001 reprezintă o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, în mod greşit nu a dat eficienţă dispoziţiilor art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005, deşi toate condiţiile de admisibilitate erau îndeplinite. Urmare a dezbaterii succesiunii pârâtei cu ceilalţi moştenitori ai defunctului ..., nu mai era necesară nici citarea în cauză a celorlalţi moştenitori ai defunctului, pârâta fiind proprietară exclusivă asupra terenului în litigiu.

Reclamanţii au mai invocat şi dispoziţiile art. 1676 din Legea nr. 287/2009 – Codul civil, raportat la dispoziţiile art. 1244 din acelaşi act normativ, care prevăd existenţa obligaţiilor în sarcina pârâtei privind încheierea actului în forma autentică ce coincide cu executarea în natură a obligaţiilor. În speţă, sunt întrunite condiţiile pentru perfectarea vânzării, iar pe parcursul litigiului pârâta a emis noi pretenţii privind preţul convenţiei şi a mai solicitat achitarea sumei de 2000 lei, sumă ce a fost remisă prin mandat poştal către aceasta, deşi din cuprinsul actului din 2001 reiese în mod clar că preţul a fost achitat integral, neexistând nici un fel de pretenţii ulterioare, iar taxele şi impozitele aferente suprafeţei în litigiu au fost achitate în timpul vieţii de către autorul reclamanţilor ....

Pârâţii au depus la dosar extras de carte funciară, încheiere de întabulare care cuprinde şi notarea litigiului prezent.

Apelul a fost legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 203 lei – fila 23 dosar apel.

Pârâta a formulat întâmpinare faţă de apelul declarat de reclamanţi, prin care a arătat că a dat suprafaţa de teren de 4690 m.p. în anul 2001 vărului său, ..., şi a primit în primul an 200 lei, 250 lei în anul 2001. A mai făcut referire la o altă sumă de 2,5 milioane ROL şi l-a rugat pe acesta să plătească impozitul. În anul 2009, a fost înştiinţată că are de plată suma de 200 lei, în 2012 – 300 lei, iar din discuţiile pe care le-a avut cu numita ..., care este nevăzătoare şi ca atare scutită de impozit, aceasta i-a spus că nu a plătit impozitul pentru că aceasta este obligaţia persoanei care ia subvenţie. A mai făcut pârâta referire la faptul că a întabulat terenul, precum şi la celelalte discuţii care au avut loc cu reclamanţii.

Susţine că plăteşte impozitul personal în fiecare an, că este singura moştenitoare pe acel teren, are rol la primărie. Consideră că nu s-au făcut actele la notariat deoarece autorului reclamantelor le-a convenit această situaţie întrucât stăpâneau terenul, obţineau venituri şi nu achitau impozitul.

A mai făcut reclamanta şi alte referiri în întâmpinare la teren, care însă nu pot redate cu formă juridică.

Reclamanta ... a formulat răspuns la întâmpinare.

În cursul judecării cauzei, pârâta a depus la dosar mai multe memorii (filele…).

Instanţa de apel din oficiu a ataşat spre consultare dosarul în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. .... De asemenea, faţă de categoria de folosinţă a terenului, respectiv extravilan întabulat în CF, s-a solicitat Comunei ... să efectueze întreaga procedură privind notificarea în vederea vânzării, cu luarea în considerare a dispoziţiilor art. 6 alin. 1,2,3,4 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 17/2014. De asemenea, s-a solicitat înaintarea adeverinţei prevăzută la art. 19 alin. 1, precum şi comunicările referitoare la existenţa pe această suprafaţă a vreunui sit arheologic şi situarea la o distanţă mai mică de 2400 metri faţă de vreun obiectiv al M.Ap.N. Primăria Comunei ... a comunicat instanţei de apel îndeplinirea procedurii de publicitate conform Legii nr. 17/2014, respectiv adeverinţă prin care se certifică parcurgerea tuturor etapelor procedurale privind exercitarea dreptului de preemţiune referitor la oferta de vânzare a suprafeţei de 0,47 ha identificată cu nr. cadastral ... înscrisă în cartea funciară  nr. ... a localităţii .... S-a menţionat că este liber la vânzare, a fost înscris în registrul de evidenţă cu nr. ... şi a fost emisă adresa în baza art. 3 alin. 4 din Legea nr. 17/2014, din care rezultă că nu se află situri arheologice pe teren clasate ca monument istoric şi nici nu au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător. De asemenea, prin adresa emisă în baza aceleiaşi cereri … s-a comunicat că nu se află situat terenul la o distanţă mai mică de 2400 metri faţă de vreun obiectiv al M.Ap.N.

La dosar a fost depus şi certificat de atestare fiscală, din care rezultă că nu sunt datorii cu titlu de impozite pentru terenurile aparţinând pârâtei atât din intravilan, cât şi din extravilan.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate, în raport de motivele invocate, dar şi din oficiu, în considerarea dispoziţiilor art. 479 alin.1 Cod procedură civilă, se constată că este fondat apelul declarat de reclamante, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:

Se constată că obiectul cererii introductive de instanţă este reprezentat de o acţiune prin care se valorifică un drept de creanţă corelativ obligaţiei de a încheia un act de vânzare cumpărare în formă autentică, care pune în discuţie fondul dreptului de proprietate asupra a unui teren, de 4691 mp, sub aspectul existenţei dreptului în patrimoniul autorului reclamantelor, în calitate de cumpărător, conform convenţiei încheiate în anul 2001, astfel cum rezultă din înscrisul sub semnătură privată, care consacră voinţa părţilor contractante.

În cauză, pentru actul sub semnătură privată şi a condiţiilor de validitate al acestuia sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil de la 1864 – potrivit regulii tempus regis actum, - art.6 alin.2 din Noul Cod civil şi art.3 din Legea nr.71/2011, iar raportat la condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru pronunţarea hotărârii care ţine loc de act autentic sunt aplicabile dispoziţiile Noului Cod civil, art.1699, deoarece hotărârea pronunţată este constitutivă de drepturi, cu efecte ex nunc, transferul dreptului de proprietate operând de la data pronunţării acestei hotărâri. 

Prin urmare, instanţa de judecată, în cadrul acţiunii de natura celei menţionate, are obligaţia de a verifica existenţa unor condiţii, necesar a fi întrunite cumulativ, şi anume:

-existenţa în patrimoniul vânzătorului a dreptului asupra căruia se dispune, dovedită cu întabularea în cartea funciară, pe numele promitentului vânzător, precum şi posibilitatea de dovedire a actului în baza căruia s-a realizat întabularea;

-posibilitatea încheierii actelor translative de proprietate respectiv inexistenţa vreunei condiţii imperative de indisponibilizare a bunurilor – interdicţii de înstrăinare temporare sau definitive;

-condiţiile generale cu privire la bunul pentru care a intervenit acordul de voinţă a părţilor;

-existenţa acestei convenţii sinalagmatice de vânzare respectiv cumpărare;

-condiţii generale asupra preţului bunului ce face obiectul convenţiei;

-condiţiile generale cu privire la capacitate, consimţământ, obiect şi cauză pentru ambele părţi contractante;

-imposibilitatea realizării acordului pentru încheierea actului în formă autentică, determinat de refuzul uneia dintre părţile contractante de a se prezenta la notarul public în vederea autentificării convenţiei;

-îndeplinirea obligaţiilor fiscale de plată a impozitului pentru terenul obiect al convenţiei;

-pentru terenurile agricole situate în extravilan îndeplinirea condiţiilor care vizează respectarea dreptului de preemţiune şi a formalităţilor necesar să fie efectuate potrivit art.3, 4, 9 şi urm din Legea nr.17/2014.

Aşadar, instanţa de judecată, după verificarea îndeplinirii condiţiilor legale, suplineşte în urma constatării existenţei unui refuz al uneia din părţile convenţiei sinalagmatice, voinţa acestei părţi, prin pronunţarea unei hotărâri constitutive de drepturi, care ţine loc de act autentic de vânzare cumpărare, substituindu-se prin pronunţarea unei hotărâri ce are efect constitutiv de drepturi, controlului de autoritate efectuat de notar.

Pornind de la aceste condiţii coordonatoare, se constată că părţile din cadrul convenţiei încheiate în anul 2001 şi intitulată Chitanţă sunt autorul reclamantelor, şi anume Ciubotaru C. Costache, în calitate de promitent cumpărător, şi pârâta ..., în calitate de promitent vânzător. Terminologia utilizată în cadrul acestui act este lipsită de orice echivoc şi nu este susceptibilă de interpretări, menţionându-se în mod expres „vând”. Aşadar, natura actului este în mod evident, aceea de vânzare şi respectiv cumpărare, intenţia şi voinţa comună a părţilor contractante fiind pentru încheierea unui act de dispoziţie. Calificarea dată actului nu poate fi, însă, de contract de arendare, deoarece terminologia utilizată exclude orice interpretare diferită.

Se constată, în aceste condiţii, că există acordul de voinţă în convenţia de vânzare cumpărare din anul 2001, pentru suprafaţa de 4691 mp, rezultată din măsurători, 0,45 ha în actul sub semnătură privată, reclamantele, în calitate de moştenitoare a autorului lor Ciubotaru C. Costache, având calitate procesuală activă, iar pârâta, promitentă cumpărătoare, calitate procesuală activă.

Instanţa de fond a făcut o greşită apreciere a probelor administrate în cauză dispunând respingerea acţiunii, pe motiv că pârâta nu are calitatea de unic proprietar, deşi din extrasul de carte funciară, fila … dosar fond, rezultă că pârâta este proprietar tabular pentru terenul în suprafaţă de 4691 mp. Acest drept a fost înscris în cartea funciară nr.... a localităţii ... în baza sentinţei civile nr…. din data de 08.04.2005 pronunţată de Judecătoria ..., prin care pârâta a primit în lotul său terenul în suprafaţă de 7770 mp, în extravilan, din măsurători rezultând suprafaţa întabulată şi care a făcut obiectul promisiunii de vânzare cumpărare din anul 2001, respectiv 4691 mp. Din verificarea dosarului în care fost pronunţată sentinţa menţionată şi care a constituit actul care a stat la baza întabulării, se constată că autorul pârâtei, în urma decesului căruia s-a efectuat actul de partaj succesoral, a avut în proprietate această suprafaţă de 7770 mp, conform titlului de proprietate nr.....

Se mai constată că pentru această suprafaţă sunt achitate toate impozitele şi taxele la serviciul fiscal, astfel cum rezultă din certificatul de atestare fiscală eliberat cu adresa nr…. din data de 25.04.2017 şi nu există nicio interdicţie legală pentru înstrăinare, că este în circuitul civil, iar părţile contractante îndeplinesc condiţiile generale pentru a vinde şi respectiv a cumpăra.

Întrucât terenul este situat în extravilan, având în  vedere şi dispoziţiile cuprinse în Decizia nr.24 din data de 16.09.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, tribunalul a procedat la efectuarea formalităţilor de vânzare necesare pentru respectarea dreptului de preemţiune, astfel cum este prevăzut de art. 3, 4, 9 şi urm din Legea nr.17/2014.

În acest sens, se constată că, în baza actului normativ menţionat, a fost efectuată de către instanţă, în calea de atac, procedura pentru înstrăinare, prin afişarea ofertei de vânzare la sediul primăriei. Astfel, se constată că oferta de vânzare a fost înregistrată sub nr.80 în Registrul de Evidenţă de la Primăria Comunei ..., fiind afişată din data de 22.02.2017, iar faţă de adeverinţa de la fila … dosar apel, emisă de primărie la data de 29.03.2017, pentru cererea înregistrată sub nr…. în Registrul de Evidenţă se reţine că nu a fost depusă nicio comunicare de acceptare a ofertei de vânzare şi ca atare, terenul este liber la vânzare. Mai mult, se mai constată că, nu sunt necesare avizele emise de Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate, deoarece Primăria Comunei ... a comunicat instanţei de apel, cu adresa nr.... că terenul nu se află situat la o distanţă mai mică de 2400 metri faţă de vreun obiectiv M. Ap. N.

De asemenea, conform adresei din procedura de vânzare din data de 22.02.2017, se constată că pe teren nu se află situri arheologice şi nici nu au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător, ori situri arheologice clasate ca monument istoric, pentru a fi necesare avizele specifice de la Ministerul Culturii, conform Legii nr.422/2001.

Faţă de cele menţionate, în condiţiile în care, din analiza înscrisului semnat de către părţile contractante şi care a fost confirmat şi de martorii audiaţi la judecata în fond, se constată că promitentul cumpărător a achitat obligaţiile care existau în sarcina sa, respectiv a achitat preţul prevăzut în actul sub semnătură privată, şi anume cel de 450 lei RON sau 4.500.000 lei ROL, se constată că nu există nici un impediment pentru ca instanţa să nu suplinească, prin pronunţarea unei hotărâri constitutive de drepturi, consimţământul pârâtei, care a refuzat să se prezinte la notariat în vederea încheierii actelor în formă autentică, atitudine care a fost păstrată şi în cursul judecării prezentei cauze în fond şi în calea de atac, în toate din memoriile care au fost înaintate pentru termenele de judecată acordate.  În acest sens, se reţine că nemulţumirea pârâtei este reprezentată de contravaloarea terenului, care constituie preţul contractului, ce nu este susceptibil de interpretări diferite faţă de cele menţionate în înscrisul sub semnătură privată, ce a fost însuşit în totalitate prin semnătură olografă de către pârâtă, în calitatea sa de promitentă vânzătoare.

Pentru motivele expuse, se constată că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor legale incidente raportat la probele administrate şi la condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a fi posibilă pronunţarea unei hotărâri constitutive de drepturi şi, pe cale de consecinţă, având în vedere şi probele administrate în calea de atac, tribunalul va dispune, în considerarea dispoziţiilor art.480 alin.2 Cod procedură civilă, admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinţei apelate, iar pe fond admiterea acţiunii dedusă judecăţii de către reclamante şi pronunţarea, conform dispozitivului, a unei hotărâri care să ţină loc de act autentic.

Întrucât, urmare a admiterii apelului, pârâta are calitatea de parte căzută în pretenţii, aceasta va fi obligată, în temeiul dispoziţiilor art.453 alin.1 Cod procedură civilă, la plata cheltuielilor de judecată generate de acest stadiu procesual şi efectuate de către reclamante, constând în taxă judiciară de timbru în fond şi în calea de atac – 406 lei taxă judiciară de timbru la prima instanţă, 203 lei taxă judiciară de timbru în calea de atac – şi 950 lei onorariu pentru apărătorul ales în calea de atac a apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamantele ... (CNP-…), domiciliată în comuna ..., sat …, judeţul ..., ... (CNP-…), domiciliată în ..., str. …, sc. .., et. .., ap. …, judeţul ..., şi ... (CNP-…), domiciliată în ..., ..., nr. …, bl. .., ap. .., judeţul ..., împotriva sentinţei civile nr.... din data de 18.03.2016 pronunţată de Judecătoria ..., în contradictoriu cu intimata-pârâtă ... (CNP-…), domiciliată în …, str. …, nr. …, bl. …, ap. …, judeţul …..

Schimbă în totalitate sentinţa apelată, în sensul că:

Admite acţiunea având ca obiect perfectare vânzare cumpărare, formulată de reclamantele ..., ... şi ..., în contradictoriu cu pârâta ....

Prezenta decizie ţine loc de act autentic de vânzare cumpărare încheiat între pârâta ... – în calitate de vânzătoare şi reclamantele ..., ... şi ... – în calitate de cumpărători, pentru terenul în suprafaţă de 4691 mp înscris în Cartea funciară nr.... a localităţii ..., Jud. ..., cu număr cadastral ..., sola …, parcela …, în punctul … – …, învecinat la N: ...,  la E: …., S: …., la V: …,  teren pentru care s-a plătit preţul de 4.500.000 lei ROL sau 450 lei RON, la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare intitulat Chitanţă, întocmit în anul 2001.

Obligă pârâta ... să plătească reclamantelor ..., ... şi ... suma de 1559 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond şi apel.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare