Grăniţuire

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant NM şi pe pârât NR, având ca obiect grăniţuire.

Dezbaterile asupra cererii au avut loc în şedinţa publică din data de 29.02.2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, când instanţa în temeiul art.392 C.pr.civ. a reţinut cauza spre soluţionare, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanţa în temeiul art. 396 C.pr.civ pentru a se depune concluzii scrise  a amânat pronunţarea la data de 07.03.2016, când, după ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată la data de 30.10.2014 sub nr. 1 pe rolul acestei instanţe,  reclamantul NM a  solicitat în contradictoriu cu pârâtul  NR să se stabilească linia de hotar între cele două proprietăţi, obligarea pârâtului de a-şi reface burlanele şi acoperişul magaziei iar în caz de neexecutare să autorizeze pe reclamant să o facă pe cheltuiala pârâtului.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat  că locuieşte la această adresă încă din anul 1980 când a achiziţionat terenul şi casa în suprafaţă de 500 mp. Proprietatea reclamantului şi a pârâtului sunt uns în continuarea celeilalte iar linia de hotar între cele două proprietăţi a fost clar determinată de spatele casei şi a anexei pârâtului. În urmă cu câţiva ani pârâtul a edificat o construcţie fără autorizaţie care a intrat pe proprietatea reclamantului iar apa şi zăpada care se scurg de pe acoperişul magaziei cad direct pe proprietatea sa stricându-i acoperişul unei anexe şi coteţul de găini construit anterior. În anul 2010 pârâtul a instalat un gard despărţitor şi întrucât în acea perioadă a făcut cadastru, măsurătorile s-au făcut până în acest gard astfel încât suprafaţa găsită a fost de 486 mp şi nu de 500 mp.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe prevederile art. 555-559, 560, 561, 564 şi urm., art.1527 şi urm. Cod civil.

În dovedirea cererii, reclamanţii au depus înscrisuri, a solicitat proba cu martori, expertiză topo cadastru şi cercetare locală.

La data din 12.11.2014 reclamantul a precizat că înţelege să formuleze şi o cerere de revendicare pentru suprafaţa de 15 mp.

Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru judiciar în cuantum de 171 lei conform chitanţelor aflate la fl.2, 29 şi 30.

Instanţa faţă de capetele de cerere formulate şi precizate constată că este investită cu o cerere în grăniţuire, revendicare şi obligarea pârâtului de a-şi reface burlanele şi acoperişul magaziei.

Pârâtul a depus întâmpinare arătând că este de acord cu grăniţuirea, dar nu este de acord cu aliniamentul propus de către reclamant, nu este de acord că apele pluviale se scurg pe terenul acestuia.

 Sub aspect reconvenţional solicită stabilirea linie de hotar pe vechiul amplasament iar ca urmare a stabilirii liniei de hotar pârâtul să fie obligat la respectarea dreptului de proprietate asupra terenului ocupat ilegal de aproximativ 10 mp. Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru judiciar în cuantum de 154 lei conform chitanţelor aflate la fl.42şi 43.

Se arată că este proprietarul terenului şi a casei pe care le-a moştenit de la părinţii săi care l-au cumpărat în anul 1925. Hotarul dintre proprietăţi a fost acelaşi din anul 1925, aliniamentul fiind o linie dreaptă. În anul 2001 a refăcut gardul despărţitor, edificându-l pe acelaşi aliniament cu care reclamantul a fost de acord.

S-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori expertiză topo cadastru şi cercetare locală.

Reclamantul a formulat întâmpinare şi răspuns la întâmpinare arătând că linia de hotar a fost dreaptă dar a fost dată de peretele casei şi al magaziei pârâtului iar în anul 2010 a ridicat un gard fără acordul acestuia şi la deposedat de o suprafaţă de teren –fila 58-59 dosar.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine :

La data de 21.11.1980 reclamantul NM a dobândit dreptul de proprietate asupra unor imobile situate în L, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 0. potrivit aceluiaşi contract terenul aferent construcţiei în suprafaţă de 500 mp a fost trecut în proprietatea statului, în momentul autentificării contractului, dobânitorul urmând a primi în folosinţă o suprafaţă de teren cu plata unei taxe anuale – fila 7 dosar. Prin ordinul prefectului nr. 258/25.10.1996 s-a atribuit în proprietate reclamantului suprafaţa de 500 mp teren situat în str. L cu vecini N- S v., S- S, E- str. X V- MI – fila 13 dosar.

La rândul său pârâtul a dobândit conform certificatului de moştenitor nr. 4, BNP L, dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 500 mp teren construcţii după defuncta NM. Aceasta a dobândit dreptul de proprietate prin moştenire de la părinţii acesteia ( certificate de moştenitor nr. 7) care la rândul său l-au dobândit prin cumpărare în timpul căsătoriei cu actul autentic nr. 1 şi transcris sub nr. 2 – filele 50-52 dosar.

Instanţa arată în demersul său, în prealabil, faptul că, din modul de formulare al acţiunii, cererea reclamantului de stabilire a liniei de hotar dintre proprietăţile părţilor constituie capătul principal al acţiunii promovată iar nu un capăt accesoriu al acţiunii. Aceasta rezulta atât din modul de formulare a acţiunii în judecată în care grăniţuirea este prima cerere formulată, cât şi din corelarea capetelor de cerere privind revendicarea unei suprafeţe de teren, apărând în acţiune ca o consecinţă a soluţiei dată cererii principale. Preocuparea primordială a reclamantului a fost de a clarifica linia de hotar dintre proprietăţile învecinate, preocupare împărtăşită şi de către pârât care solicită în special stabilirea liniei de hotar , fiecare din părţi având propria versiune cu privire la modalitatea de delimitare a celor două proprietăţi..

Astfel, în ceea ce priveşte capetele de cerere formulate de către reclamantul-pârât şi de către pârâtul-reclamant privind grăniţuirea proprietăţilor învecinate aflate în proprietate, instanţa le va admite în parte şi va stabili linia de hotar între proprietatea reclamantului şi cea a pârâtului NM pe aliniamentul 4-5-6-7, identificat în anexa raportului de expertiză efectuat în cauză de expert Ghiurcă Mihai pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa. Trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietăţile limitrofe în acţiunea în grăniţuire are ca premisa verificarea identităţii hotarului actual (determinat prin semnele exterioare, în măsura în care exista) cu cel primordial si nu are ca finalitate decât restabilirea, daca este cazul, a situaţiei de fapt existente la data generării situaţiei de vecinătate. Prin această acţiune se poate cere stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţi sau, după caz, mutarea liniei de hotar, cu obligarea pârâtului la restituirea suprafeţei deţinute fără drept din terenul limitrof al reclamantului.

În acelaşi sens, potrivit practicii ICCJ, dreptul la acţiune, bazat pe dispoziţiile art. 584 C.civ., circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană, care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, prin acţiune în justiţie (sau pe cale amiabilă), restabilirea hotarului care separă fondurilor învecinate şi marcarea acestora prin semne materiale vizibile. Într-o asemenea acţiune, judecătorul nu are a se pronunţa asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului, în partea din litigiu, al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărţitor, determinată prin semne vizibile (a se vedea Î.C.C.J., Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 2153 din 18 iunie 2005, publicata pe site-ul oficial al ICCJ).

În speţă, părţile susţin fiecare că linia de hotar a fost dată de, fie de către peretele casei pârâtului şi a magaziei (care a fost ulterior refăcută pe un alt amplasament potrivit susţinerilor reclamantului pârât), fie de aliniamentul pornit în linie dreaptă de-a lungul proprietăţii numitei SC şi NM, la aproximativ un metru de casa şi magazia pârâtului ( potrivit susţinerilor pârâtului reclamant). Aceste aspecte rezultă atât din cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională şi întâmpinările depuse la dosar cât şi din răspunsurile formulate la interogatoriu administrat la cererea fiecărei părţi –filele 143-145.

În cauză a fost administrată proba cu expertiza topocadastrală, cu  următoarele obiective: identificarea proprietăţii învecinate;, pe baza actelor de proprietate şi documentaţiilor cadastrale; stabilirea liniei de hotar; identificarea suprafeţelor revendicate şi evaluarea acestora; în funcţie de determinarea liniei de hotar să precizeze dacă burlanele şi acoperişul magaziei pârâtului au scurgerea pe terenul reclamantului. Expertiza a fost efectuată de expert Ghiurcă Mihai şi a fost ataşată la dosar la filele 169- 174. la termenul din 16 noiembrie 2015, instanţa a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză care a fost depus la dosar la filele 186 -187.

În stabilirea linie de hotar între cele două proprietăţi, instanţa urmează a avea în vedere concluziile raportului de expertiză depus la dosar la fila 169-170 dosar prin care linia de hotar a fost stabilită pe aliniamentul 4-5-6-7. Instanţa optând pentru această variantă va corobora concluziile raportului de expertiză cu celelalte probe administrate în dosar. Astfel instanţa reţine că reclamantul pârât deşi pretinde nu a fost de acord cu amplasamentul gardului ridicat de către pârâtul reclamant aşa cum rezultă din chiar cererea de chemare în judecată, anterior a întocmit documentaţia cadastrală a proprietăţii sale, având ca linie de hotar delimitarea făcută de respectivul gard, aşa cum rezultă din planul de amplasament şi de delimitare a imobilului cu nr. cadastral 69459 – fila 19 dosar. Mai mult este puţin probabil ca reclamantul pârât să considere un gard din ţevi metalice prins în beton ca fiind o construcţie provizorie, aşa cum rezultă din răspunsurile la interogatoriu – fila 144 dosar. În stabilirea liniei de hotar potrivit amplasamentului sus menţionat, instanţa va avea în vedere şi declaraţia martorului SMG – fila 149 dosar potrivit căruia hatul iniţial a fost în prelungirea casei sale paralel cu casa Negulescu, faptul că pereţii casei pârâtului reclamant nu erau construiţi pe hat care se afla la o distanţă de aproximativ un metru de casa acestuia. Deşi martorii audiaţi la cererea reclamantului pârât au arătat faptul că hatul dintre cele două proprietăţi era reprezentat de peretele casei pârâtului reclamant iar magazia a fost refăcută prin cu aproximativ 50 de centimetri înspre reclamantul pârât (şi faţă de vechiul amplasament), instanţa le va înlătura faţă de faptul că nu se coroborează cu nicio altă probă din dosar.

 În ceea ce priveşte faptul că prin această modalitate de stabilire a liniei de hotar, reclamantului pârât îi lipseşte o suprafaţă de aproximativ 15 mp în timp ce pârâtul reclamant deţine în plus 10 mp, instanţa va avea în vedere că nu s-a făcut dovada faptului că această lipsă este datorată unei modificări a liniei de hotar între cele două părţi în defavoarea reclamantului. Având în vedere că varianta de stabilire a liniei de hotar pe aliniamentul A-B solicitată de către reclamantul pârât conform suplimentului la raportul de expertiză  - fila 188 nu se coroborează cu nicio altă probă din dosar, instanţa nu o va putea reţine ca reprezentând o reflectare a situaţiei reale din teren. Acesta aliniament nu corespunde cu un semn vechi de hotar, reprezentat de o ţeavă metalică şi este contrazis şi de planşele foto depuse la dosar. Mai mult deşi reclamantul pârât pretinde că magazia fost construită pe terenul său iar linia de hotar trece tocmai prin această magazie, instanţa reţine că acesta nu a justificat în niciun fel de ce nu s-a opus edificării construcţiei în acest mod, ceea ce constituie o prezumţie cu privire la linia de hotar între cele două proprietăţi.

Instanţa nu va reţine nici varianta solicitată de către pârâtul reclamant de stabilire a linie de hotar pe aliniamentul 4-7 din raportul de expertiză fila 170 dosar, având în vedere toate motivele mai sus expuse.

În ceea ce priveşte capătul de cerere formulat de către reclamantul-pârât privind revendicarea suprafeţei de 15 mp ocupaţi fără drept de pârâtul-reclamant, precum şi capătul de cerere formulat de către pârâtul-reclamant privind revendicarea unei suprafeţe de 10 mp ocupaţi fără drept de reclamanţii-pârâţi,  instanţa le va respinge ca neîntemeiate pentru următoarele considerente:

 Acţiunea în revendicare este acea acţiune în justiţie prin care reclamantul, care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului, care stăpâneşte bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate şi să-i restituie bunul.

 Instanţa apreciază că, deşi raportul de contraexpertiză concluzionează că în situaţia stabilirii aliniamentul 4-5-6-7 în litigiu  ar fi suprafaţa de 2 mp delimitaţi de punctele 4-5-6-7-4, nu rezultă o ocupare efectivă de una din cele două părţi ci de o neînţelegere rezultată din stabilirea liniei de hotar. Cu privire la conturul proprietăţii aşa cum rezultă mai sus, reclamantul pârât şi-a întocmit documentaţie cadastrală, fiind figurată linia de hota, astfel cum instanţa a stabilit-o iar pârâtul nu deţine o schiţă a proprietăţii, astfel că relevantă este posesia părţilor.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect refacere a burlanului şi a acoperişului magaziei sau autorizare să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala sa instanţa îl va respinge ca nefundat cu următoarea motivare:

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză fila 170 dosar, burlanul care colectează apa pluvială de pe acoperişul pârâtului se varsă pe terenul acestuia la baza fundaţiei dar de acolo se scurge pe terenul reclamantului fapt care este confirmat şi de planşa foto aflată la file 94 dosar. Prin urmare, instanţa apreciază că faptul că apa ajunge pe teremul reclamantului nu este ca urmare a modului de colectare sau a acoperişului magaziei ci datorită modului în care sunt dispuse cele două proprietăţi învecinate.

Faţă de cele prevederile art. 453 alin. 2 cpc va compensa cheltuielile de judecată reprezentând onorarii expert, taxă de timbru şi onorarii de avocat până la concurenţa sumei de  1854 lei şi va obliga reclamantul pârât NM să plătească pârâtului reclamant NR suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată având în vedere faptul că faptul că cererile fiecărei părţi au fost admise în parte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea având ca obiect grăniţuire,  revendicare şi obligaţie de a face precizată de reclamantul pârât NM în contradictoriu cu pârâtul reclamant NR.

Admite în parte cererea reconvenţională având ca obiect grăniţuire şi  revendicare formulată de pârâtul reclamant NR în contradictoriu cu reclamantul pârât NM.

Stabileşte linia de hotar între proprietatea reclamantului pârât Niţă Mircea şi cea a pârâtului reclamant MR pe aliniamentul 4-5-6-7, identificat în anexa raportului de expertiză efectuat în cauză de expert Ghiurcă Mihai. 

Respinge cererea reclamantului pârât având ca obiect revendicare  ca neîntemeiată.

Respinge cererea pârâtului reclamant având ca obiect revendicare ca neîntemeiată.

Respinge cererea reclamantului pârât NM având ca obiect refacere a burlanului şi a acoperişului magaziei sau autorizare să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala sa, ca neîntemeiată.

Compensează cheltuielile de judecată până la concurenţa sumei de 1854 lei şi obligă reclamantul pârât NM să plătească pârâtului reclamant NR suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se va depune la judecătoria B

Pronunţată în şedinţa publică de la 07 Martie 2016

Domenii speta

Spete similare