Fond funciar

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul  Judecătoriei Vatra Dornei la data de  14.12.2010, petenţii AA, AL, , au chemat în judecată pe pârâţii XC, HI , solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate  nulitatea absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea  pârâţilor, în ce priveşte amplasamentul, respectiv Hotărârea  Comisiei Judeţene Suceava nr., poziţia nr.1 din anexa nr.37- 201 precum şi procesul verbal  de punere în posesie emis în favoarea acestora, pentru suprafaţa de 12,8031 ha. teren cu vegetaţie forestieră situat în  , la locul numit „DV” identificat în U P VII u.a. 116 B, 116 A%, 117B, 117B% pe raza Ocolului  Silvic V D, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea plângerii, petenţii au arătat în esenţă că  sunt moştenitorii autorului deposedat  , decedat la 22.01.1969, în calitate de fii; că autorul lor a  fost frate cu autorul  pârâţilor Ai Tr care a avut  doi fii respectiv  A V, decedat  după care sunt moştenitori pârâţii de la pct. 1 -6 şi A G, decedat. În continuare au susţinut că bunicul lor VA , în timpul vieţii, respectiv în anii 1946-1947 le-a donat celor 7 copii, prin acte autentice, suprafeţe de teren  în mai multe locuri, inclusiv la locul numit „D V” aflat pe raza comunei P, care formează  un singur trup de circa 140 ha. şi fiecare fâşie de 2 – 3 km este individualizată prin vecinătăţi. Ulterior, terenul a trecut  sub bornă silvică de la fiecare dintre cei 7 copii, având calitatea de autori deposedaţi.

Conform contractului de  donaţie nr.898/1956 autorul lor C a primit cu titlu de donaţie de la tatăl său T  V A, la locul numit „D V” suprafaţa de 6 fălci teren, iar conform  contractului de vânzare cumpărare  din 24.03.1925 tatăl lor a mai cumpărat  de la  fratele  tatălui  său, în acelaşi loc încă 21 de fălci teren cu vegetaţie forestieră, ce formează un trup comun.

După ce au formulat cerere de  reconstituire în baza  legilor de fond funciar, în cadrul procedurilor prealabile, au vrut să-şi facă măsurătorile şi să-şi întocmească  procesele verbale de  vecinătate, ocazie cu care au aflat că pe terenul  lor , pentru care aveau acte de proprietate, este validat dreptul de proprietate  şi s-a  făcut punerea în posesie pentru pârâţi,  fără să  fie îndreptăţiţi, astfel încât dosarul lor a rămas blocat la  Comisia Locală de fond funciar Pi  şi nu a putut  fi înaintat  Comisiei Judeţene S.

Întrucât calitatea de autor deposedat pentru terenul în litigiu a avut-o  doar autorul lor C To  A şi pentru care au dovedit proprietatea cu acte autentice, apreciază că  în cauză sunt incidente  dispoziţiile. art. III alin.1 lit. a pct. (ii) şi (vi) solicită anularea actelor de reconstituire emise în favoarea pârâţilor, întrucât aceştia nu erau îndreptăţiţi  potrivit legii, la astfel de reconstituire, deoarece nu au deţinut anterior în proprietate aceste terenuri, iar la data la care au solicitat reconstituirea în termen legal,  amplasamentul era liber.

În drept şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. art. III alin.1 lit. a pct. (ii) şi (vi) din  Legea nr.169/1997, Legea nr.18/1991, modificată, Legea nr.1/2000 şi  Legea nr.247/2005.

La data de 07.01.2011, pârâţii, persoane fizice  au formulat întâmpinare (f. 22 dosar nr.), iar data de 18.02.2011  au invocat excepţia lipsei  de interes legitim (f. 83 ) în promovarea  prezentei acţiuni  conform art. III pct.2 din  Legea nr.169/1997, cu motivarea că nulitatea poate fi invocată de persoane care justifică un interes legitim, ori cum reclamanţilor  nu li s-a  recunoscut  dreptul de proprietate  asupra terenului din litigiu, Comisia comunală de fond funciar neprocedând la reconstituirea dreptului de proprietate  şi întrucât pentru ei nu s-a  născut nici un drept de  proprietate care  să  fie afectat de emiterea  titlului de proprietate, nu au  nici un interes  legitim în promovarea acţiunii. Pe fondul cauzei  au solicitat respingerea  acţiunii, ca nefondată precizând că  sunt moştenitorii defunctului, care a primit în baza unui contract de donaţie suprafaţa de 16 fălci teren ( 22,88 ha) în locul numit „D V”, teren ce face parte dintr-un trup mai mare  ce a aparţinut lui T Ve iar în anul 1946 l-a donat celor 7 copii ai săi. Suprafaţa de 16 fălci avea următorii vecini: la N-apa Sihăstria, E-MD, S- P B, V- Va. Au susţinut că li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 9 ha în anul 2004, iar pentru diferenţa de 12,8031 ha a fost emis TP şi HCJ. Reclamantii solicită un teren cu suprafaţa de 30 ha conform unui act datat din 24.03.1925, teren care se învecinează : E-D Nicolae, S- V. N-Tr V. A, V-A Ni.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra-Dornei, petenţii petenţii au chemat în judecată Comisia Judeţeană Comisia locală i, R.N.P.-Dorecţia Silvică S,  , solicitând desfiinţare H.C.J. anexa 37-234 poziţia 3 şi reconstituirea în favoarea lor a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 30 ha, teren vegetaţie forestieră situat în com. la locul numit „Dl V” pe raza O.S. B.

În motivare au susţinut că prin contractul de donaţie nr. autorul lor, , a primit cu titlul de donaţie de la tatăl său, , la locul numit „DeVt” suprafaţa de 6 fălci cu următoarele vecinătăţi: E-G r, V-donatorul, N-apa Sihăstriei, S-P Acest teren a fost reconstituit prin T.P. nr. x.

Prin H.C.J nr., anexa 37+234 poziţia 3 s-a invalidat cererea de reconstituire petenţilor întrucât aceştia nu ar fi făcut dovada proprietăţii şi nici identificarea amenajamentului. Petenţii au susţinut că dovada proprietăţii au făcut-o cu contractul de vânzare-cumpărare din 24.03.1924 din care rezultă că tatăl acestora a mai cumpărat de la fratele tatălui său-  -în acelaşi loc „dealul Vânăt” încă 21 de fălci (30 ha) teren cu vegetaţie forestieră. Au arătat  că această suprafaţa de teren împreună cu cea care a fost deja reconstituită formează un singur trup, însă nu a putut fi măsurat şi identificat deoarece la momentul la care au mers să facă măsurătorile au constatat că amplasamentul era deja ocupat de moştenitorii lui A T. fratele autorului reclamantilor.

Prin încheierea  din 27 mai 2011 din dosarul nr. în temeiul dispoziţiilor art.164 alin.1  cod procedură civilă s-a dispus conexarea dosarului nr. la prezenta cauză.

Prin s.c. nr.  x pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei s-a dispus admiterea cererii petenţilor,  în contradictoriu cu pârâţii pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Locală de fond funciar RNP Romsilva prin Direcţia Silvică S, din dosarul conexat nr. şi în consecinţă: anularea hotărârea Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S nr., anexa 37 – 234, poziţia 3, reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 22,05 ha teren vegetaţie forestieră din care:- suprafaţa de 5,02 ha teren vegetaţie forestieră pe amplasamentul stabilit prin expertiza ing. B Vil ( marcată cu culoarea verde în planul de situaţie anexat raportului de expertiză);- suprafaţa de 17,03 ha teren vegetaţie forestieră, fără amplasament. Au fost respinse excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, invocată de către pârâţi prin întâmpinare, ca nefondată şi  cererea reclamanţilor L N Ea, , pârâţi fiind Ai E, A Ghe, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Locală de fond funciar P, RNP Romsilva prin Direcţia Silvică S, ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri la data de 07.08.2012 Direcţia Silvică S a formulat recurs. Reclamanţii au formulat cale de atac împotriva s.c. pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr., criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.

Prin d.c nr. pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nrau fost admise recursurile declarate de către reclamanţii , împotriva sentinţei civile nr. din data de 20 iunie 2012 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. , intimaţi fiind pârâţii şi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Pentru a dispune astfel instanţa de control a apreciat că pentru reconstituirea dreptului de proprietate identificarea vechiului amplasament al proprietăţii este obligatorie. Prima instanţă şi-a întemeiat soluţia pronunţată în cauză pe raportul de expertiză întocmit de expert B V care a identificat terenul în litigiu potrivit indicaţiilor date de părţi (f. 161 al. 2 şi f. 162 al. ultim), această modalitate de identificare a terenului fiind reţinută şi de către prima instanţă în considerentele sentinţei civile pronunţate.

De asemenea, expertul conchide că nu se poate aprecia asupra unei eventuale suprapuneri de terenuri (proprietatea autorului petenţilor şi a autorului pârâţilor), astfel că nu se poate aprecia nici asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei de respingere a cererii petenţilor pentru anularea actelor de reconstituire emise în favoarea pârâţilor, situaţie ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei şi cu imposibilitatea realizării controlului judiciar sub aspectul legalităţii şi temeiniciei sentinţei astfel pronunţate.

În plus, faţă de obiectul litigiului, reconstituirea dreptului de proprietate şi anularea actelor de reconstituire asupra unui teren cu vegetaţie forestieră, expertiza trebuia efectuată de un expert silvic în conformitate cu disp. art. 14 din OG nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară care prevăd că persoana care a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar sau specialist, poate efectua expertize tehnice judiciare numai în specialitatea în care a fost atestată.

Expertul nu are această specialitate, astfel că s-ar impune refacerea raportului de expertiză de către un expert silvic  care să identifice terenurile aflate în litigiu şi să stabilească situaţia juridică a acestora potrivit actelor de proprietate invocate de petenţi ca temei al admiterii pretenţiilor formulate şi anume:

- contractul de donaţie nr. prin care autorul petenţilor a primit cu titlu de donaţie  de la tatăl său, , la locul numit „De V” suprafaţa de 6 fălci teren izlaz învecinat cu G la E, donatorul la V, apa Sihăstriei la N şi P B la S (f. 24 – dosar nr. al Judecătoriei Vatra Dornei), teren ce poate fi identificat şi prin compararea vecinilor menţionaţi în acelelalte acte de donaţie făcute de autorul comun  al părţilor în favoarea celor 7 copii ai săi, aflate în copie la f. 19, 20, 21, 22 şi 23 din acelaşi dosar;

- contractul de vânzare-cumpărare din 24 martie 1925 prin care autorul petenţilor a cumpărat de la unchiul său suprafaţa de „două-zeci şi unu fălci sau 30 hectare, 07 arii şi 20 centi-arii pământ de păscătoare cu tot ce se află  pe el, situat la locul numit „D Vt”,

În mod similar, potrivit deciziei de control , urma să fie identificat şi vechiul amplasament al proprietăţii autorului pârâţilor după care s-a reconstituit în favoarea pârâţilor dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 12,8031 ha teren cu vegetaţie forestieră situat la locul în litigiu „D V”, conform Hotărârii Comisiei Judeţene Snr. poziţia 1 din Anexa nr. 37-201 (f. 5-6 dosar fond), pentru a se stabili dacă există suprapunere de terenuri, condiţie premisă pentru admisibilitatea acţiunii reclamanţilor având ca obiect anularea actelor de reconstituire emise în favoarea pârâţilor  sub aspectul amplasamentului.

În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr. pe rolul Judecătoriei V Di.

Potrivit deciziei de casare, Judecătoria V D a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară de către expert S Cn, specialitatea silvicultură şi exploatări forestiere (f. 118 dosar 

Prin încheierea  nr. 1878/23.09.2015 pronunţată de ICCJ în dosarul nr. s-a admis cererea de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul dosarului  de la Judecătoria V Doi la Judecătoria

La această instanţa dosarul a fost înregistrat la data de 13.10.2015.

Analizând actele şi lucrările din dosar instanţa reţine următoarele :

Prin contractul de vânzare-cumpărare din 24.03.1925 , tatăl reclamanţilor a cumpărat de la fratele tatălui său - 21 fălci ( 30 ha 07 arii şi 20 centi-arii pământ de păscătoare cu tot ce se află  pe el, situat la locul numit „D Vt”,).

Defunctul A V. T a avut 7 copii .

În anul 1946 defunctul Tr V. A în baza contractului nr. (f. 13 dosar  ) i-a donat fiului său 6 fălci teren izlaz cu târşete la locul numit „D Vt” ,.

 Potrivit contractului de donaţie,  T V. Ani înstrăinează fiului său, 16 fălci de izlaz cu târşete la locul numit „Dl V”, teren ce se înstrăinează la E cu M, la V cu V TAnechitei, la S cu, iar la N cu apa Sihăstria.

La data de 22 ianuarie 1969, defunctul a decedat, având ca moştenitori pe petenţii din prezenta cauză, iar la data deschiderii succesiunii, masa succesorală era formată, printre altele, din 3 ha teren păşune situat la locul numit „D Vt”.

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a emis titlul de proprietate nr., prin care s-a reconstituit petenţilor dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 9 ha teren vegetaţie forestieră în com.  UP VII, u.a. 114 A,B,C,D, 115A OS B.

La reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 9 ha teren vegetaţie forestieră s-a avut în vedere contractul de donaţie din 1946 prin care TV. A a donat fiului său 6 fălci teren la locul numit „Dl V”.

Prin titlul de proprietate nr. şi  HCJ nr., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S a reconstituit intimaţilor persoane fizice dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 21,8 ha teren vegetaţie forestieră la locul numit „D mai precis în UP VII u.a 116A, 117A, B, OS B.

La reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 21,8 ha teren vegetaţie forestieră s-a avut în vedere contractul de donaţie din 1946 prin care To V. Aa donat fiului său 16 fălci de izlaz cu târşete la locul numit „Dl V”.

Prin hotărârea nr. a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava s-a invalidat cererea petenţilor prin care aceştia au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 30 ha teren vegetaţie forestieră la locul numit „D Vt” motivat de faptul că nu au depus planuri de situaţie, procese-verbale de stabilire a vecinătăţilor, schita amplasamentului.

Potrivit art. 137 C.p.c. instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură  şi asupra celor de fond, care fac de prisos în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Existenţa interesului, ca folos practic urmărit de partea care promovează cererea în justiţie, trebuie să existe şi atunci când se cere anularea unui act.

Interesul, condiţie esenţială exercitării dreptului la acţiune trebuie să fie actual, serios şi legitim, precum şi personal şi direct, lipsa oricărei calităţi dintre acestea putând fi invocată pe calea excepţiei şi de către instanţa de judecată, fiind vorba de o excepţie de fond, absolută şi peremptorie care, în cazul în care este admisă, duce la respingerea cererii fără a mai fi cercetată în fond.

Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiază, la cerere, membrii cooperatori sau moştenitorii acestora.

Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire în termenele legale, pot formula astfel de cereri până la data de 31.12.1998.

Potrivit Art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Potrivit Art. 2 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, iar drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.

Potrivit Art. 78 din Constituţia României, legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării, iar potrivit Art. 15 alin.2, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Din conţinutul acestor dispoziţii legale rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole se face la cerere de către cei îndreptăţiţi (sau moştenitorii acestora) care trebuie să dovedească (prin înscrisuri, martori sau orice altă probă) următoarele:

1.că au formulat cerere de reconstituire în termenele arătate de lege, sancţiunea nerespectării acestora fiind decăderea din drept, în privinţa unor astfel de termene fiind incidente dispoziţiile Art. 103 alin. 2 C.proc.civ. (potrivit cărora decăderea nu operează în cazul în care partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei);

2.reconstituirea (ulterioară) a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole în temeiul Legii nr. 1/2000 şi a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, însă numai dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane şi numai în ceea ce priveşte diferenţa dintre suprafaţa avută în proprietate şi cea reconstituită potrivit Legii 18/1991;

3.că sunt moştenitorii (în speţa noastră) celor care au fost deposedaţi de regimul comunist;

4.că autorii lor au avut în proprietate terenurile solicitate pentru reconstituire, atât în ceea ce priveşte suprafaţa, cât şi în ceea ce priveşte amplasamentul (reconstituirea în zona colinară făcându-se, în temeiul Legii 18/1991, de regulă pe vechile amplasamente), iar acestea nu au fost atribuite legal altor persoane ori sunt libere de sarcini;

5.legalitatea atribuirii terenurilor se face prin raportare la prevederile Legii nr. 18/1991, pe de o parte, fiindcă legile ulterioare prevăd expres acest lucru, iar pe de altă parte, pentru că problema respectării condiţiilor la emiterea titlului trebuie să fie cele din legea în vigoare la momentul întocmirii actului, conform principiului tempus regit actum, care impune ca cercetarea condiţiilor sancţionate cu nulitatea să fie cele care erau în vigoare şi obligatorii la data emiterii titlului atacat, legea neputând opera retroactiv;

6.în aplicarea legilor civile succesive şi pe cale de consecinţă, la întocmirea actelor civile (cum sunt şi hotărârile comisiilor judeţene, emiterea titlului de proprietate sau semnarea procesului-verbal de punere în posesie) se ţine cont numai de legea în vigoare la data întocmirii acestora, conform principiului constituţional al aplicării imediate a legii noi; acest principiu se întregeşte în aplicare cu principiul neretroactivităţii legii civile, ceea ce înseamnă că actele cu executare uno ictu, care au fost emise în temeiul legii vechi, se consideră guvernate exclusiv de legea în vigoare la data emiterii (consumării lor), fiind pentru legea nouă facta praeterita, cu consecinţa că aceste drepturi rămân definitiv câştigate; pe baza acestor două principii ale aplicării în timp legilor civile, titlul pârâţilor rămânând guvernat de legea în vigoare la data emiterii sale (adică dreptul la reconstituire al pârâţilor rămâne câştigat, dovada acestuia fiind făcută exclusiv în conformitate cu Legea 18/1991), râmând ca actele ulterioare (modificarea titlului) să fie guvernate de legea în vigoare la data întocmirii lor (adică de Legea 1/2000);

7.dovedirea suprafeţelor avute şi a amplasamentului terenului se face în prezent în condiţiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin Art. 6 (în vigoare la data pronunţării hotărârii) impune ca dovada fostei proprietăţi şi a amplasamentului să se facă, în lipsa înscrisurilor, numai prin martori foşti proprietari (posedând deci înscrisuri dinainte de 1990) de pe toate laturile terenului solicitat, fiind deci mai restrictivă decât Legea 18/1991 care făcea referire numai la martori, fără alte condiţii în plus;

8.nulitatea absolută a titlurilor emise poate fi cerută de orice persoană care prezintă un interes legitim, existenţa şi măsura interesului raportându-se la existenţa condiţiilor dreptului (vocaţiei) de a cere reconstituirea şi măsura în care aceasta a fost satisfăcută, ţinându-se cont desigur de limitele legii privind reconstituirea în natură a terenului agricol; dispoziţiile Art. III. alin. 2 din Legea nr. 169/1997, care prevăd posibilitatea de a ataca titlurile de proprietate intrate în circuitul civil, de orice persoană care justifică un interes legitim, nu pot fi interpretate ca abolind condiţia calităţii procesuale active sau ale celorlalte condiţii ale exercitării dreptului la acţiune (afirmarea unei pretenţii, capacitate procesuală pasivă, calitate procesuală pasivă, capacitate procesuală activă), întrucât textul foloseşte sintagma amintită pentru a restrânge cercul persoanelor care pot ataca titlurile emise avându-se în vedere cercul larg de persoane care pot ataca un titlu deja emis; cu alte cuvinte, prevăzându-se posibilitatea (abstractă) de a ataca titlurile emise unui cerc larg de persoane, legea impune şi dovedirea unui interes specific persoanei care atacă titlul (dintre cercul foarte larg prevăzut de lege), dar acest lucru nu înseamnă că oricine are un interes cu privire la un teren are şi calitatea de a ataca un titlu deja emis, deoarece sintagma orice altă persoană se referă la orice persoană care ar fi îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate şi deci calitate procesuală activă o au numai persoanele prevăzute de legile fondului funciar cu vocaţie la redobândirea sau dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

În cauză instanţa reţine că petenţii justifică interes ce rezidă în reconstituirea dreptului de proprietate ce are la bază contractul de vânzare din 24.03.1925  prin care tatăl reclamanţilor a cumpărat de la fratele tatălui său -, 21 fălci ( 30 ha 07 arii şi 20 centi-arii pământ de păscătoare cu tot ce se află  pe el, situat la locul numit „Dl V”, com. ŞDi, , astfel încât instanţa va respinge excepţia lipsei de interes, invocată de pârâţi, ca nefondată.

În ceea ce priveşte cererea prin care se solicită a se constata nulitatea absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea  pârâţilor, în ce priveşte amplasamentul, respectiv Hotărârea  Comisiei Judeţene Suceava nr., poziţia nr.1 din anexa nr.37- 201 precum şi procesul verbal  de punere în posesie emis în favoarea acestora, pentru suprafaţa de 12,8031 ha. teren cu vegetaţie forestieră situat în  comuna Pi,  judeţul Suceava, la locul numit „D Vt” identificat în U P VII u.a. 116 B, 116 A%, 117B, 117B% pe raza Ocolului  Silvic , instanţa urmează a o respinge pentru următoarele considerente:

În anul 1947 defunctul i-a donat fiului său 16 fălci de izlaz cu târşete la locul numit „Dl Vt” astfel cum reiese din  contractul de donaţie nr., teren ce se învecina cu :

- Est - ( soră)

- la Vest- ( frate)

- la Sud - P

- la Nord - apa Sihăstria

Prin titlul de proprietate nr. şi hotărârea nr., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Su a reconstituit intimaţilor persoane fizice dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 21,8 ha teren vegetaţie forestieră la locul numit „D Vt”, mai precis în UP VII u.a 116A, 117A, B, OS Bi.

La reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 21,8 ha teren vegetaţie forestieră s-a avut în vedere contractul de donaţie din 1946 prin care T V. Ai a donat fiului său 16 fălci de izlaz cu târşete la locul numit „DV”.

Potrivit procesului-verbal de stabilire a vecinătăţilor din data de 17.01.2009 (f. 55 dosar) a fost identificată suprafaţa de 12,8031 ha situată pe raza O.S. B, U.P. VII u.a. 116A%, 116B, 117A%, 117B, au fost recunoscute toate vecinătăţile pe vechiul amplasament de către  toţi megieşii  potrivit semnăturilor inserate .

Din extrasul de amenajament silvic aflat fl. 62 dosar instanţa reţine că  autorul Gh. T. Ai figura  cu suprafaţa de 22 ha  în zona Sihăstria-versantul drept.  Acest înscris se coroborează cu adeverinţa emisă de Ocolul Silviu B nr. 145/11.01.2011 din care reiese că defunctul apare în evidenţa amenajamentului silvic din anul 1948 la fl. 47, poziţia 5, in U.P. VII SIHĂSTRIA VERSANT DREPT cu următoarele suprafeţe : teren păşune 3,60 ha, teren păşune 22 ha, toate acestea făcând dovada continuităţii dreptului de proprietate . În fine, potrivit Comisiei locale i, prin HCJ, poziţia 1. anexa 37-201, mostenitorilor autorului li s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafaţa de 12,8031 ha teren cu vegetaţie forestieră situat în locul numit „D Vt”, UP VII, ua116B, 116A%, 117B, 117B%  întrucât moştenitorii au prezentat planuri de amplasament şi procese-verbale de stabilire a vecinătăţilor pentru terenul forestier revendicat (f. 95).

În acord cu decizia de casare instanţa a dispus efectuarea unei expertize judiciare (f. 118 dosar), obiectivele fiind stabilite potrivit hotărârii Tribunalului S.

Potrivit raportului de expertiză, prin contractului de donaţie nr. A C-tin  primeste de la tatăl său o suprafaţă de 8,498 ha la locul numit „D Vâ”. Continuitatea până la nivelul anului 1947 este dovedită prin Extrasul de la Arhivele Nationale din Tabelul de proprietari din Plasa Dorna ce posedă pământ peste 25 ha, întocmit în anul 1947, pentru A T. C-tin, în care apare ca fiind proprietarul a 51,45 ha teren.

Conform contractului de vânzare-cumpărare din 24.03.1925, A I vinde fiului său adoptiv A T. C-tin 57,28 ha în mai multe trupuri, iar potrivit  Extrasului mai sus indicat, AT. C-tin apare ca fiind proprietarul a 51,45 ha teren, fără a se preciza localizarea .

În ceea ce priveşte terenul intimaţilor, acesta a fost dobândit de autorul lor prin  contractul de donaţie nr., iar suprafaţa de 21,80 ha a fost retrocedată prin HCJ, respectiv HCJ. Trebuie subliniat că , potrivit expertului, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren care fac obiectul celor 6 acte de donaţie, s-a realizat cu respectarea limitelor de hotar(f. 176 dosar) .  În plus potrivit răspunsului expertului la obiecţiunile formulate de părţi (f. 209 dosar) la întocmirea procesului verbal de punere în posesie pentru terenul reconstituit după autorul lor Ai T. G s-a respectat vechiul amplasament, respectiv vecinătăţie menţionate în contractul de donaţie nr..

Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiază, la cerere, membrii cooperatori sau moştenitorii acestora.

Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire în termenele legale, pot formula astfel de cereri până la data de 31.12.1998, sub sancţiunea decăderii.

Potrivit Art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Conform Art. 1 din Legea nr. 1/2000:

„Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile acestei legi se aplică şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole şi silvice.”

Conform Art. 2 din Legea nr. 1/2000:

„(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament.

(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.”

Conform Art. 6 din Legea nr. 1/2000:

„(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi comisiile judeţene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestor acte, ţinându-se seama şi de dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.

(11) Titlurile de proprietate obţinute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 şi existenţa liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietăţii, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

(12) Consemnările efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoţite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.

(13) În situaţia în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente şi când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.

(14) Orice probă dovedind dreptul de proprietate al foştilor proprietari poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeaşi forţă produsă de către deţinătorul actual al terenului sau de către terţi, tăgăduind dreptul de proprietate.

(2) Dispoziţiile art. 12 şi art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum şi dispoziţiile procedurale prevăzute la art. 51 - 59 din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.

(21) În situaţia în care anumite suprafeţe sunt revendicate de două persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, şi cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanţi. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deţinea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriţi cu asemenea terenuri vor fi despăgubiţi în condiţiile legii.

(22) Diferenţele între suprafeţele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativă, în actele de donaţie către stat, în arhivele statului din perioada 1945 - 1990 şi situaţia de fapt la data punerii în posesie se corectează în favoarea foştilor proprietari.”

Cu privire  legalitatea HCJ nr. poziţia 1 anexa 37-201 şi procesul verbal de punere în posesie emis în favoarea intimaţilor pentru suprafaţa de 12,8031 ha teren cu vegetaţie forestieră situat în com. P la locul numit „D V”, identificat în U.P. VII u.a. 116 B, 116A%, 117B, 117B% pe raza O.S. V Di, instanţa reţine că în mod corect s-a dispus reconstituirea pe vechiul amplasament a dreptului de proprietate cu privire la terenul cu vegetaţie forestieră  astfel cum a fost indicat anterior, pe numele moştenitorilor defunctului A T. G, întrucât din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că aceştia au formulat cerere de reconstituire în termenele arătate de lege şi că sunt moştenitorii celui care a fost deposedat de regimul comunist, iar din administrarea probei cu expertiză tehnică, conform prevederilor Art. 6 alin. (13) din Legea nr. 1/2000, incidente la data reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit principiului tempus regit actus, rezultând că autorul lor a avut în proprietate terenul solicitat pentru reconstituire, atât în ceea ce priveşte suprafaţa, cât şi în ceea ce priveşte amplasamentul, reclamanţii neefectuând în speţă proba contrară.

În ceeea ce priveşte suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră solicitată de petenţi, instanţa reţine că prin contractul de vânzare-cumpărare din 24 martie 1925 prin care autorul petenţilor C A a cumpărat de la unchiul său suprafaţa de „două-zeci şi unu fălci sau 30 hectare, 07 arii şi 20 centi-arii pământ de păscătoare cu tot ce se află  pe el, situat la locul numit „Dl Vt”, com).

Din tabelul proprietarilor din Plase D care posedă pământ peste 25 ha în anul 1947 conform adresei a Serviciului Judeţean S a Arhivelor Naţionale autorul A C a T deţinea o suprafaţă de 51, 45 ha în com. Ş Di, din care 0, 45 ha arabil; 12 ha fânaţ; 37 ha păşune şi 2 ha pădure (f. 172 - 173 dosar fond). Expertul, desemnat de instanţă pentru efectuarea expertizei dispusă de instanţa de control judiciar, concluzionează la fl. 130 al Jud. V D, că  acest extras nu precizează unde era localizat terenul. Mai mult decât atât potrivit înscrisului aflat la f. 176 dosar Io T. Ai (unchiul autorului petenţilor care a avut şi calitatea de vânzător conf. Contractului din 24.03.1925) detinea în punctul „Obcioara –versanul STÂNG” 4,50 a pădure şi 13 ha păşune, iar autorul  intimaţilor , Gh. T. Ai,  deţinea (f. 17) în punctul Sihăstria-versantul DREPT 3,60 ha pădure şi 22 ha păşune. Or terenul solicitat de petenti a fi reconstituit, conform precizărilor reclamantilor, se află pe versantul drept. Acelaşi I V. a N prin actul de vânzare-cumparare din 16.12.1910 (f. 169 dosar  devine proprietarul unei suprafeţe de 6 fălci în D V megieşit cu pământul lui V Si a Ni, la răsărit, respectiv al unei suprafeţe de 5 fălci situat în D învecinat cu pământul lui. Toate aceste argumente formează convingerea instanţei că I T. Ai avea în De V mai multe suprafeţe de teren.

În ceea ce priveşte actiunea conexă, instanţa reţine că procedura de soluţionare a cererilor de stabilire a dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite este reglementată de art. 27 din HG 890/2005 care stipulează :

(1) După definitivarea tabelelor prevăzute în anexele nr. 2 - 20 şi după aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, acestea vor fi afişate în loc vizibil la sediul consiliului local pentru luarea la cunoştinţă de către cei interesaţi. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu menţiunea datei afişării.

(2) Persoanele care nu au domiciliul în localitatea respectivă vor fi înştiinţate de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afişare, contestaţie adresată comisiei judeţene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orăşeneşti sau municipale, care este obligat să o înregistreze şi să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei judeţene în termen de 3 zile.

(4) În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul dreptului de contestaţie se socoteşte de la primirea înştiinţării de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(5) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor înainta documentaţia comisiilor judeţene.

(6) Comisia judeţeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum şi contestaţiile celor care s-au considerat nemulţumiţi de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orăşenească sau municipală.

(7) După analizare, comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile, va valida sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire, şi le va transmite prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor locale, care le vor afişa imediat la sediul consiliului local şi vor comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestaţii hotărârea comisiei judeţene.

(8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile.”.

Petenţii au solicitat retrocedarea unei suprafeţe de 30 ha teren cu vegetaţie forestieră. Prin adresa  din 04.09.2007(f. 40 dosar nr.)  Comisia locală a comunicat petentului A C. I că a fost invalidată documentaţia întocmită după autorul A T. C-tin, iar împotriva acestei propuneri a Comisiei locale, fiind menţionată posibilitatea de a formula contestaţie în termen de 10 zile adresată Comisiei Judeţene

Prin HCJ nr. a fost validată propunerea Comisiei locale P, dispunându-se invalidarea poziţiilor 1-4 din anexa nr. 37-234.

Prin plângerea ce formează obiectul dosarului nr., petenţii au contestat direct hotărârea comisiei judeţene prin care a fost validată propunerea comisiei locale, fără a ataca în prealabil propunerea comisiei locale

Faţă de cele mai sus precizate , reclamanţii s-au adresat în mod greşit direct instanţei de judecată, în cauză existând legislaţie specială cu termene şi proceduri pe care reclamanţii nu le-au respectat, motiv pentru care urmează a fi respinsă această cerere.

Potrivit art. 274 C.p.c. , partea care cade în pretenţii, va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, sens în care urmează să oblige petenţii la plata sumei de 17.100 lei cu titlul de cheltuieli de judecată-onorariu avocat+onorariu expert+cheltuieli transport) către intimaţi.

Raportat la complexitatea cauzei, instanţa apreciază ca întemeiată cererea de reexaminare a amenzilor judiciare aplicate expertului S C  prin încheierile din 29.03.2016 şi 26.04.2016, urmând a dispus scutirea acestuia de la plata celor doua amenzi.

Domenii speta

Spete similare