Fond funciar

 Text speţă:

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamanţii LA  şi LS  împotriva pârâţilor MF , PL , MM , MM , MM , B V , MI , MF , SR  PRIN CLR , IPJB  - reprezentată prin  P , PF , P I  - minor, P  V , PD , PI , CV , P T , M N , având ca obiect fond funciar, anulare act.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se instanţei faptul că procedura de citare este legal îndeplinită; că atât mersul dezbaterilor cât şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 24.02.2015, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării, s-a amânat pronunţarea cauzei la data de, 03.03.2015 şi 10.03.2015, după care:

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de faţă, 

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1. Poziţia procesuală a reclamantului:

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă la data de 24.01.2014, reclamanţii LA şi soţia L S , în contradictoriu cu pârâţii M F , PL , M M ,  M  M  şi MM ,  BV , Ml , M F , M  N , S R  prin C  L R , I  P  J  ,, P F , P I  - Minor, P V ,  P D , P  I , C  V , P  T , toţi cu domiciliu necunoscut  , solicitând ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care:

- să dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 2701 din 18 februarie 2013, înscrisă sub B27 în CF 1259 şi B7 în CF 1468  , precum şi anularea în parte a documentaţiei cadastrale şi a nr. cadastral 50370 din CF 50370  , în ceea ce priveşte suprafaţa de 114 mp corespunzătoare nr. top. 527/5-a şi 527/4-a, restabilind situaţia anterioară de CF ;

 - să dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 4334 din 22 decembrie 1993, înscrisă B2, B3, B4, B5 şi B6 în CF 1547  , restabilind situaţia anterioară de CF;

- să dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 3035 din 31 august 1993, înscrisă sub B 24, 25 şi 26 în CF 1259 şi sub B 1 în CF 15417 restabilind situaţia anterioară de CF

- să dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 1259/1984 din 21 noiembrie 1984, înscrisă sub B 21. 22 si 23 în CF 1259  şi sub B 1 în CF 1468  , restabilind situaţia anterioară de CF;

 - să dispună dezmembrarea imobilului nr. top 527 din CF 1259 în parcela cu nr. top 527/1 în suprafaţă de 766 mp, parcela cu nr. top 527/2 în suprafaţă de 619 mp şi parcela cu nr. top. 527/3 în suprafaţă de 2938 mp;

- să dispună emiterea Ordinului Prefectului în favoarea reclamanţilor asupra nr. top. 527/2 înscris în CF 1259  , dispunând întabularea drepturilor astfel dobândite la cartea funciară , în favoarea  reclamanţilor; cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanţii arată că în anul 1983 s-au căsătorit, iar în anul 1984 au cumpărat un imobil, potrivit înscrisului sub semnătură privată  intitulat - Proces verbal-, ca bun comun, încheiat la data de 14.11.1984 între reclamantă, în calitate de cumpărător şi B V  ,pârâtul de rândul 6, în calitate de vânzător. Aşa cum rezultă din acest înscris, obiectul contractului a fost imobilul de natură casă, anexe şi grădină , situat în la nr. administrativ  , iar preţul la care s-a convenit vânzarea a fost de 13.000 lei şi a fost achitat  integral, în prezenţa martorilor F  D  şi C  l . Reclamanţii arată că imobilul în cauză, în suprafaţă de aproximativ 6 arii, identificat cu nr. top. 527/2 din CF 1259  , a fost dobândit de vânzător prin moştenire testamentară, de la mătuşa acestuia, C  M , decedată la data de 13.01.2013. Precizează că, de la momentul vânzării-cumpărării şi până în prezent, aceştia au folosit în mod exclusiv acest imobil, fără a fi tulburaţi în posesie decât de aproximativ două-trei luni de zile, când pârâta de rândul 1, M F , după câteva măsurători succesive făcute de diferiţi ingineri topografi, a intrat pe terenul acestora ocupând din acesta, o suprafaţă de 114 mp din întregul de 619 mp.  Reclamanţii arată că aşa cum rezultă din planurile cadastrale şi de situaţie întocmite ing. S  T , planuri care respectă întru totul operaţiunile de carte funciară, imobilul aflat în proprietatea extrafunciară a acestora, identificat cu nr. top. 527/2 din Cf 1259  , a suportat prima operaţiune de carte funciară în anul 1984. Arată că, prin acţiunea civilă formulată în dosarul nr. 320/1983, de către B V , pârâtul de rândul 6, din prezenta acţiune, acesta a solicitat dezmembrarea imobilului cu nr. top.527 din CF 1259  , în imobilul cu nr. top 527/1 în suprafaţă de 1635 mp, imobilul cu nr. top. 527/2 în suprafaţă de 619 mp şi imobilul cu nr. top. 527/3 în suprafaţă de 2069 mp, conform schiţei de identificare şi dezmembrare întocmită de T. B . De asemenea, a solicitat să se stabilească un drept de proprietate cu titlul de succesiune testamentară în favoarea sa, asupra imobilului cu nr. top. 527/2 în suprafaţă de 619 mp, imobil transnotat în CF 1468  . Această suprafaţă a fost deţinută, aşa cum s-a dovedit prin probele administrate, de către mătuşa lui B  V , numita C  M , decedată, care la rândul său o preluase de la soţul decedat cu un an mai devreme, numitul C  S , în persoana căruia se împlinise prescripţia achizitivă cu privire la acest imobil.

Menţionează că, pârâţii din dosarul menţionat mai sus, moştenitori legali ai def. C  S , au recunoscut sau nu au putut face dovadă acceptării succesiunii după acesta, printre aceşti pârâţi numărându-se şi def P M , tatăl pârâtei de rândul 1. Arată că în urma administrării probatoriului, întreaga suprafaţă de 619 mp din imobilul cu nr. top. 527 din CF 1259  , a revenit reclamantului din acel dosar , B  V , conform Sentinţei civile nr. 434/1983, împotriva căreia a formulat cale de atac,  P  M , astfel prin Decizia 826/1983 a Tribunalului Bihor a fost admis recursul şi s-a respins acţiunea reclamantului B V .

Reclamanţii arată că la data de 03.01.1984, P  M , a introdus o nouă acţiune civilă în contradictoriu cu pârâtul B  V  , iar prin Sentinţa civilă nr. 435 din 26 martie 1984 a Judecătoriei Beiuş s-a stabilit că masa succesorală rămasă după def C  M  se compune din construcţiile existente pe imobilul cu nr. top. 527/2 din CF 1259 şi revine pârâtului, reclamant-reconvenţional B  V . În ceea ce privesc terenurile transmise prin testamentul autentificat de către defuncta C  M , ca urmare a interdicţiei prevăzute în art. 30 şi 44 din Legile 58 ,acestea au intrat în proprietatea statului, ca succesiune vacantă. Cu toate că şi această sentinţă a fost atacată cu recurs de către P  M , Tribunalul Bihor, prin Decizia nr. 935/1984 pronunţată în dosar nr.1010/1984, a respins recursul şi a menţinut soluţia Judecătoriei Beiuş.

Arată că s-a stabilit că B  V pârâtul de rândul 6 din prezenta acţiune este proprietar asupra construcţiilor de pe nr. top. 527/2 din CF 1259  , dreptul său de proprietate fiind înscris  sub B2 în Cf 1468  , în baza certificatului de moştenitor nr. 522/1984 eliberat de Notariatul de Stat Beiuş . Prin încheierea de întabulare 3035 din 31.08.1993, s-a admis întăbularea Sentinţei civile 320/1992 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosar nr. 251/1991, prin care s-a dispus, în baza schiţei de dezmembrare avizată de OCOT Bihor Oradea cu nr. 3172/1993, dezmembrarea imobilului cu nr. top 527/2 înscris în CF 1468 în imobilul cu nr. top. 527/6 în suprafaţă  de 143 mp şi 527/7 în suprafaţă de 476 mp precum şi dezmembrarea imobilului cu nr.top.. 527/1 din CF 1259 în nr. top. 527/4 în suprafaţă de 517 mp şi 527/5 în suprafaţă 1118mp, precum şi a imobilului cu nr. top. 527/3 din CF 1259  în nr. top. 527/8 în suprafaţă de 608 mp şi 527/9 în suprafaţă de 1461 mp.

De asemenea, arată reclamanţii că prin Sentinţa civilă 320/1992 se dispune întăbularea dreptului de proprietate cu titlu de succesiune, uzucapiune asupra imobilelor cu nr. top. 527/4, 527/6 şi 527/8 în favoarea defunctului L T , antecesorul pârâţilor de rândul 2,3,4 şi 5 din prezenta acţiune. Apoi acestea imobile sunt transnotate în CF 1547  . Cu privire la această întabulare arată că, în primul rând L T  şi moştenitorii acestuia nu au folosit niciodată imobilul cu nr. top. 527 din CF şi prin urmare nici dezmembrările născute din acest topografic. Defunctul L  T  este proprietarul extratabular al imobilelor cu nr. top. situate în spatele imobilului în cauză, însă din cauza unei greşite identificări s-a dezmembrat şi intabulat greşit. Reclamanţii arată că un alt aspect controversat este şi faptul că aşa  cum au arătat mai sus şi cum reiese de altfel şi din copia colii de CF 1259- , imobilul (teren) cu nr. top. 527/2 a trecut în proprietatea statului în baza art. 30 şi 44 din Legile 58 şi respectiv 59/1974, ca succesiune vacantă. Ori este imposibil să uzucapezi proprietatea publică, iar în opinia lor, de moştenire nu  poate fi vorba. Prin încheierea de întabulare nr. 4334 din 22.12.1993 se înscrie certificatul de moştenitor 460/1993 eliberat de Notariatul de Stat Locat Beiuş, în baza căruia se dezbate succesiunea după def. L  T , beneficiar fiind moştenitoarele acestuia, respectiv fiicele, L  M  şi M  F , ambele decedate în prezent, antecesoarele pârâţilor de rândul 2,3,4 şi 5.

Arată că la data de 24.10.2011, M  F , pârâta de rândul 1 din prezenta acţiune, a înregistrat  o cerere la Judecătoria Beiuş, sub dosar nr. 2948/187/2011, precizată la termenul din 20.02.2012, solicitând, printre altele: stabilirea unui drept de proprietate cu titlul de uzucapiune asupra nr. top. 527/7 din CF 1468 şi 527/9 din CF 1259  ;  radierea din CF 1468  de sub A2 a casei de locuit de la nr. administrativ 93, notată asupra nr. top 527/7 din CF 1468  , precum şi radierea dreptului de proprietate asupra acesteia al numitului B V (pârâtul de rândul 6 din prezenta cerere), de sub B2, întrucât imobilul s-a demolat; dezmembrarea conform schiţei de identificare şi dezmembrare întocmită de către ing. topo B  G  G , a nr. top. 527/4 din CF 1547  , în nr. top. 527/4-a în suprafaţă de 447 mp şi 527/4-b în suprafaţă de 70 mp şi nr. top. 527/5 din CF 1259 în 527/5-a în suprafaţă de 938 mp şi 527/5-b în suprafaţă de 180 mp, iar asupra 527/4-b şi 527/5-b a solicitat  stabilirea unui drept de proprietate cu titlul de succesiune după P  M , tatăl lui M  F ; notarea casei de locuit de la nr. administrativ 92, proprietatea lui P M  , înscrisă în  CF 1259 sub nr.top.527/9 şi asupra nr. top. 527/4-b, 527/5-b şi 527/7.

Reclamanţii arată că în motivarea acelei acţiunii se arată că : ,, Printre alte imobile ce au aparţinut vechilor proprietari de carte funciară, şi nr. top 527 a fost supus unor dezmembrări succesive, în mod greşit în cartea funciară, în baza unor schiţe de dezmembrare eronate. Drept consecinţă, în prezent, situaţia scriptică nu mai corespunde cu situaţia reală a imobilelor. În acest sens, s-a arătat că în urma unei identificări greşite a imobilului, şi a unei schiţe dezmembrare eronate, casa aparţinând defunctei C  M , situată în la nr.  , a fost notată asupra nr. top 527/2  . Casa este intabulată în favoarea pârâtului B  V  cu titlul de succesiune, iar terenul reprezentând nr. top. 527/2, devenit în urma unei dezmembrări, este  întabulat în moştenire vacantă, aşa  cum rezultă 71468 .

Menţionează reclamanţii, că sunt perfect adevărate acestei susţineri, însă aceste realităţi nu au împiedicat-o pe reclamanta din acea cauză,. M  F , să solicite dobândirea unui drept de proprietate cu titlul de uzucapiune/succesiune asupra unor suprafeţe de teren care au făcut obiectul dobândirii dreptului de proprietate cu titlul uzucapiune/succesiune  cu nici 10 ani în urmă, respectiv 1992, când prin sentinţa civilă 320/1992 se dispune întăbularea dreptului de proprietate cu titlul de succesiune, uzucapiune asupra imobilelor cu nr. top. 527/4, 527/6 şi 527/8 în favoarea defunctului L  T, antecesorul pârâţilor de rd. 2,3,4 şi 5 din prezenta acţiune.

Precizează că s-a mai menţionat în adeverinţa , că în prezent casa de la nr. administrativ 93 nu mai există, aceasta fiind demolată din 1990, de către numitul B V . Arată faptul că B  V  nu a folosit niciodată acest imobil şi nu au avut cu acesta niciun fel de neînţelegeri, aspect cunoscut cu siguranţă de autorităţile locale. În ceea ce priveşte demolarea casei, arată că ei au demolat-o întrucat au folosit materialele rezultate la ridicarea altei construcţii, însă anexa şi cuptorul sunt şi în prezent pe terenul folosit de ei şi sunt funcţionale.

Reclamanţii arată că , la data de 11.12.2013, Primăria Comunei R  eliberează pe numele reclamantului L  A , două adeverinţe, una sub nr. 1124 din care rezultă că figurează în evidenţele Primăriei R , în registrul agricol voi II, poz. 35  cu o grădină în intravilan în suprafaţă de 0,06 ha şi cealaltă adeveriră eliberată sub nr. 1125 din care rezultă că reclamantul figurează în Registrul satului la rolul 1266 cu suprafaţa de 619 mp înscris în CF 1259  , nr. top. 527/2, tot acesta plătesc şi impozitul pentru acest imobil.

Prin sentinţa civilă nr. 971 pronunţată la data de 05.06.2012 în dosar 2948/187/2011 al Judecătoriei Beiuş, a fost admisă acţiunea aşa cum a fost formulată şi precizată, fiind stabilit un drept de proprietate cu titlul de uzucapiune şi succesiune în favoarea reclamantei din acel dosar M  F  asupra unei suprafeţe de 2938 mp dintr-un întreg de 4323 cât a avut iniţial nr.top. 527 din CF 1259  . A rămas nr. top. 527/4-a în suprafaţă de 447 mp , care este intabulat pe L M  şi M  F , antecesoarele pârâţilor de rândul 2,3,4 şi 5 şi nr. top. 527/5-a în suprafaţă de 938 mp, pe vechii proprietari de carte funciară. Arată că la  formarea nr. cadastral nu s-a mai ţinut cont de dispoziţiile sentinţei nr. 971/2012 şi din nr. top. 527/4-a a fost ocupată suprafaţa de 28 mp , iar din nr. top. 527/5-a a fost ocupată suprafaţa de 86 mp deci un total de 114 mp. Această suprafaţă este chiar porţiunea de teren pe care pârâta de rândul 1, M  F , a ocupat-o din terenul proprietatea extratabulară a acestora.

Reclamanţii arată că un aspect foarte important, chiar dacă scriptic def. L  M şi M  F  sunt întabulate asupra unor suprafeţe de teren din nr. top. 527  , nici ele nici moştenitorii sau antecesorii lor nu l-au folosit şi nu au dorit să intre în stăpânirea lor, fiind conştienţi de faptul că este vorba de o greşită identificare a imobilelor. În ceea ce priveşte pârâta de rândul 1, M  F , dacă ar fi respectat la întocmirea documentaţiei cadastrale conturul numerelor topografice astfel cum s-a admis prin sentinţa civilă 971/2012, nu i-ar fi tulburat în posesie, motiv pentru care au solicitat anularea în parte a documentaţiei cadastrale şi a nr. cadastral 50370 din CF 50370  .

În drept , reclamanţii au invocat dispoziţiile art. 907 C.civ., art.36 alin.3 din Legea nr. 18/1991.

În probaţiune au depus la dosar, în copie, colile CF 1259, 1468, 1547 , planurile cadastrale şi de situaţie  ale imobilelor în litigiu,  procesul verbal  încheiat la data de 14.11.1984, între numitul B V -vânzător şi numita L  S -cumpărător, adeverinţele nr.1124 şi nr.1125/11.12.2013 emise de Primăria Comunei R  , certificat de căsătorie al numiţilor L  A  şi C  S .

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru , potrivit prevederilor art. 29 aliniatul 2 din OUG nr. 80/2013 .

În cadrul procedurii prealabile , reclamanţii , prin registratură, la data de 10.02.2014 au depus la dosar , în fotocopie conformă cu originalul, sentinţa civilă nr.971/2012 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr.2948/187/2011, cererea de recepţie şi înscriere a documentaţiei  cadastrale nr.50370 şi schiţa aferentă, încheierea de întabulare nr.3035/1993, certificatul de moştenitor autentificat sub nr.460/22.12.1993 de BNP A  F  şi încheierea de întabulare nr.1259/1984.

-/-

2.Poziţia procesuală a pârâtei M  F ;

Prin registratură la data de data de 11.03.2014, pârâta M  F  a depus întâmpinare la dosar-filele 132-137, prin care a arătat că se opune la admiterea acţiunii reclamanţilor şi a solicitat respingerea acesteia ca fiind formulată de către persoane lipsite de calitate procesuală activă şi de interes legitim, inadmisibilă, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată şi neîntemeiată.

Pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active precum şi excepţia lipsei interesului legitim , născut şi actual al reclamanţilor cu privire la toate capetele de cerere, întrucât nu există identitate între aceştia şi titularul dreptului dedus judecăţii.Aşa cum se poate observa din înscrisurile depuse de către reclamanţi şi în special din extrasele de carte funciară privitoare la imobilul din litigiu, reclamanţii nu sunt proprietari asupra nr.top. 527/2  , sau asupra oricăror alte numere topografice rezultate  din dezmembrarea succesivă a nr.top. 527  .

Antecontractul de vânzare-cumpărare de care se prevalează reclamanţii nu conţine nici un element de identificare al imobilului ce formează obiectul sau pe de o parte,iar pe de altă parte nu este un act translativ de proprietate şi nu le conferă acestora interesul legitim prevăzut de lege şi calitatea procesuală activă să solicite anularea documentaţiei cadastrale constituie în favoarea subsemnatei în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, anularea încheierii de către funciara şi cu atât mai puţin partajul asupra nr.top.527 şi eliberarea ordinului prefectului.

Arată că reclamanţii nu au nici un interes legitim,născut şi actual în promovarea acţiunii , lipsa de interes ce decurge din lipsa calităţii de proprietar . Cererea este lipsită de interes şi prin prisma faptului reclamanţii nu ar obţine nici un folos practic nici dacă li s-ar admite cererea , întrucât terenul nu poate reveni reclamanţilor neexistând nici un temei juridic în acest sens.

A invocat excepţia inadmisibilităţii capetelor de cerere 2,3,4,5 si 6.

Arată că nu se poate dispune anularea unor încheieri de către funciara fără a se dispune anterior anularea actelor în baza cărora au fost emise încheierile de către funciara şi în baza cărora s-a dispus intăbularea unor drepturi de proprietate. Aceste încheieri de către funciara nu pot exista fără a avea la bază un act juridic veritabil.  Ori nu au fost contestate nici unul din actele care au stat la baza emiterii încheierilor de către funciara, astfel încât cererile sunt inadmisibile .

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind dezmembrarea nr.top. 527  , arată că această cerere de partaj este inadmisibilă întrucât este formulată de neproprietari. Reclamanţii nu au calitatea de coproprietari asupra nr.top. 527  , astfel încât să poată solicita partajul.  Cererea este inadmisibilă şi prin prisma faptului că nr.top.527  nu mai există, el fiind supus unor dezmembrări  succesive operate în cartea funciară în baza unor acte juridice necontestate sau în baza unor hotărâri intrate în puterea lucrului judecat.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind emiterea ordinului prefectului în favoarea reclamanţilor asupra nr.top. 527/2  , trecând peste faptul că acestă solicitare nu este formulată corect, arată că aceasta este şi inadmisibilă din cel puţin două motive.

În primul rând , procedura emiterii ordinului prefectului este o procedură administrativă, ce nu a fost urmată de către reclamanţi .

În al doilea rând , se poate observa că nu sunt întrunite condiţii esenşiale necesare constituirii dreptului de proprietate prin ordinul prefectului în baza art. 36 alin.3 din legea 18/1991.

Pârâta a invocat excepţia puterii de lucru judecat, întrucât reclamanţii nu mai pot pune în discuţie o situaţie de fapt stabilită prin hotărâri judecătoreşti , neavând un interes actual. Aceasta soluţie se impune pentru a asigura principiul stabilităţii juridice , care impune ca soluţiile definitive date în instanţă sa nu mai fie repuse in cauză. Chiar dacă reclamanţii nu au fost parte în procesele anterioare în care s-a dispus dezmembrarea succesivă a nr.top 527 , precum şi dobândirea unor drepturi de proprietate cu titlu de moştenire sau uzucapiune, arată că pârâtul B  V  a fost parte în cauzele respective şi nu a formulat nici o apărare în sensul celor solicitate de reclamanţi. Mai mult, hotărârile judecătoreşti în baza cărora s-au întăbulat drepturi de proprietate în cartea funciară şi s-au operat dezmembrări, le sunt opozabile reclamanţilor care sunt obligaţi să respecte cele statuate prin hotărâre.

A invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune cu privire la capete de cerere 2,3 si 4 . arată că, dreptul la acţiune privind anularea încheierilor de către funciară este supus termenului general de prescripţie de 3 ani , care s-a împlinit faţă de data încheierilor de către funciară. De asemenea , a invocat încălcarea de către reclamanţi a prevederilor art. 194 lit.d NCPC , întrucât nu au indicat motivele de drept ale fiecărui capăt de cerere , astfel încât apărarea subsemnatei să fie concretă şi completă .

Pe fondul cauzei , solicită respingerea cererii.Aşa cum se poate observa din lecturarea scriptului intitulat ,,proces-verbal”, datat 14.11.1984 , acesta nu cuprinde nici un fel de element de identificare topografică sau cel puţin administrativă a casei şi a ,,bucăţii de pământ” ce formează obiectul acesteia , nici măcar o identificare potrivit denumirii populare a terenului , prin urmare orice afirmaţie privind ,, proprietatea extrabulară” a reclamanţilor asupra nr.top. 527/2 este neavenită .

De altfel , arată că nici nu aveau cum să cumpere imobilele casa şi terenul identificate cu nr.top. 527/2 întrucât la data de 14.11.1984, pârâtul B  V  nu avea calitatea de proprietar . Reclamanţii nu au folosit niciodată imobilul teren identificat de către aceştia în mod greşit cu nr.top. 527/2  , nu au folosit terenul situat în vecinătatea stângă a proprietăţii sale . Acest teren ce în realitate reprezintă nr.top. 527/2 se afla în proprietatea tabulară a pârâţilor de rândul 7-9 , 12-18 şi nu a fost folosit de nimeni după decesul def. C  M .

În ceea ce priveşte construcţia, pârâta arată că reclamanţii nu s-au mutat niciodată în casa de locuit ce a existat înscrisă în mod greşit asupra nr.top. 527/7 casa de la numărul administrativ  , ce a reprezentat proprietatea def. C  M  . Această casă de locuit despre care reclamanţii susţin că au dobândit-o în baza promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare de la pârâtul B V , nu a fost locuită de nimeni după decesul numitei C  M  şi a ajuns într-o stare avansată de degradare , astfel că a fost demolată.

 Pârâta arată că reclamanţii se află în eroare şi afirmă cu rea-credinţă faptul ca ea a uzucapat o proprietate publică . Prin sentinţa civilă nr. 971/2012 a Judecătoriei Beiuş , s-a constatat irevocabil faptul că ea a  dobândit dreptul de proprietate cu titlu de uzucapiune asupra nr.top.527/7  , număr topografic care se află integral sub construcţia subsemnatei şi care s-a aflat în proprietatea mea şi a antecesorilor săi încă din anul 1913 .

În ceea ce priveşte afirmaţia tendenţioasă potrivit căreia nimic nu a împiedicat-o să dobândească cu titlu de uzucapiune dreptul de proprietar asupra unor imobile uzucapate în urmă cu 10 ani de la def. L  T  , în primul rând arată că din 1992 şi până în 2012 au trecut 20 de ani şi în al doilea rând , aceasta  a dobândit dreptul de proprietate asupra acestor imobile reprezentând nr.top. 527/4, 527/6,528/8 de la moştenitorii def. L T  , cu titlu de cumpărare prin act autentic şi nu cu titlu de uzucapiune .

Cu privire la documentaţia cadastrală constituită în favoarea sa în baza sentinţei civile nr. 971/2012 a Judecătoriei Beiuş , pârâta arată că a fost vizată de către OCPI Bihor şi respectă suprafaţa înscrisă în hotărâre, la care s-a adăugat suprafaţa terenurilor  învecinate cumpărate de către subsemnata şi care au fost incluse în acelaşi nr. cadastral, conform reglementărilor OCPI . Referitor la temeiul juridic invocat , respectiv art. 907 C.civ. , pârâta arată că aceasta nu mai este aplicabil în cauză . Potrivit art. 76 Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil , disp.art. 876 915 C.civ. se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau săvârşite după intrarea în vigoare a Codului Civil.

În drept, pârâta a invocat dispoziţiile art. 205 NCPC

-/- 

3.Prin registratură , la data de 18.04.2014, reclamanţii au depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către pârâta M  F -filele 167-168, prin care au solicitat  respingerea excepţiilor invocate şi a apărărilor de fond formulate.

Reclamanţii au solicitat respingerea excepţie lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes legitim, născut şi actual ca neîntemeiate. Astfel, în ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale active a acestora în promovarea prezentei acţiuni, au arătat că aşa cum reiese din înscrisul sub semnătură privată, depus în probaţiune , între pârâtul de rândul 6 B  Vasile în calitate de vânzător, pe de o parte  şi reclamanţi, pe de altă parte, a fost încheiat la data de 14.11.1984, un antecontract de vânzare cumpărare având ca obiect „o grădină" (în denumirea locală), constând în casa cu anexele gospodăreşti, reprezentând o colnă şi o bucată de pământ tip grădină, de o brădie. Au arătat că suprafaţa vândută este exact suprafaţa corespunzătoare nr. top. 527/2 din CF1468  , o brădie fiind egala cu 5,5 arii. Pentru ca actul încheiat să fie apt să creeze în sarcina pârâtului obligaţia de a transfera proprietatea, acesta trebuie în primul rând să provină de la proprietar, astfel, în baza Sentinţei civile m. 434/1983 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosar nr. 1320/1983, la momentul încheierii actului translativ de proprietate pârâtul B V  este proprietarul imobilului cu nr. top. 527/2 din CF 1468 .

Reclamanţii arată că se impune a fi respinsă si excepţia lipsei interesului în promovarea acţiunii, motivat de faptul ca dreptul lor de proprietate a fost încălcat. De asemenea, excepţia inadmisibilităţii solicită  a fi respinsă întrucât solicitarea de anulare a inscripţiilor de c.f. este legală şi temeinică, deoarece hotărârile în baza cărora au fost efectuate aceste înscrisuri nu le sunt opozabile, ei nefiind parte în actele respective, astfel că nu au calitate să solicite anularea actelor care au stat la baza înscrierilor , ci doar a înscrierilor.

Solicită respingerea  excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune cu privire la anularea înscrierilor, întrucât nefiindu-le opozabile nici  prescripţia nu operează în defavoarea lor, nu intervine în speţă, nefiind prescris dreptul acestora de a cere anularea înscrierilor de c.f. Reclamanţii solicită totodată, respingerea  excepţiei puterii de lucru judecat invocată, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile de identitate, de părţi, obiect şi cauză, ei nu au fost niciodată parte în procesele soluţionate, obiectul prezentei pricini şi cauza nu prezintă niciun fel de identitate cu cele precedente.

-/-

4.La data de 03.06.2014, prin registratură, reclamanţii au depus la dosar completare şi modificare de acţiune –fila 214, prin care au solicitat să se stabilească un drept de proprietate, în favoarea acestora , cu titlu de cumpărare asupra casei şi anexelor gospodăreşti situate la nr.administrativ ,  hotărâre urmând să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, dispunând întăbularea drepturilor astfel dobândite la cartea funciară , pe numele lor;

În motivarea în fapt reclamanţii arată că, prin actul sub semnătura privată încheiat la data de 14.11.1984,  in calitate de cumpărători si pârâtul B  V  în calitate de vânzător, am dobândit dreptul de proprietate asupra casei si anexelor gospodăreşti situate în la administrativ . Solicită pronunţarea unei  hotărâri care să ţină de contract autentic de vânzare-cumpărare,dispunând întăbularea drepturilor astfel dobândite la cartea funciară, pe numele reclamanţilor.

În drept, reclamanţii au invocat  dispoziţiile  art. 1650 şi urm. C.civ. 

-/-

 5. La data de 13.06.2014, prin registratură, reclamanţii au depus la dosar  precizare şi completare de acţiune – filele 355-356, prin care au solicitat să se dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 1380/1984 din 21 decembrie 1984, înscrisă sub B 2 si B 3 în CF 1468  , restabilind situaţia anterioară de CF; să se  stabilească un drept de proprietate în favoarea acestora, cu titlul de uzucapiune asupra imobilul cu nr. top. 572/2 în suprafaţa de 619 mp înscris in CF 1259 ce în natură reprezintă grădină în intravilan , casă şi anexe gospodăreşti, dispunând întăbularea drepturilor astfel dobândite la cartea funciară, pe numele reclamanţilor;

În motivarea în fapt, reclamanţii arată că  primul capăt de cerere din prezenta precizare solicită a fi introdus  după capătul 4 de cerere din acţiunea introductivă, iar capătul 2 de cerere din prezenta precizare urmează a fi ultimul capăt de cerere din acţiune. Arată că înţeleg sa renunţe la judecată atât cu privire la  capătul 6 de cerere din acţiunea principală, cât si la modificarea si completarea de acţiune  depusă la data de 03.06.2014.  Arată că faţă de aspectul că prin acţiunea iniţială  s-a solicitat anularea inscripţiilor de CF de sub B 1 din CF 1486  , inscripţiile de sub B2,3 nu mai au nicio finalitate, prin urmare se impune a se solicita anularea acestora si revenirea la situaţia anterioara de c.f Arată că imobilul 572/2 în suprafaţa de 619 mp înscris în CF 1259 ce în natură reprezintă grădină in intravilan , curte, casă si anexe gospodăreşti , situat la nr. administrativ  din comuna R , sat M, s-a aflat în posesia defunctei C  M  si a antecesorilor acesteia, începând din anul l945. Dupa decesul acesteia , respectiv 13.01.1982, folosinţa acestui teren a fost transmisa pârâtului de rândul 6, B V , care a exercitat asupra imobilului o posesie continuă, neîntreruptă , netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

În drept, au invocat dispoziţiile art. 1846 şi urm, art. 1890 şi urm. C.civ., art. 34 pct. 1 din Decretul Lege 115/1938.

-/-

6. Prin precizarea depusă la dosar pentru termenul din 17.06.2014fila 357 dosar, reclamanţii  au indicat temeiul de drept pentru capetele de cerere privind anularea inscripţiilor de CF ca fiind art.34 pct.1 din Decretul Lege nr.115/1938, precum şi art.34-38 din Legea nr.7/1996 republicată.

-/-

7. În şedinţa publică din data de 03.06.2014 pârâtul B  V  s-a prezentat în instanţă ,arătând următoarele aspecte:

,,Este de acord cu admiterea acţiunii reclamanţilor. Prezentându-i-se de către instanţă înscrisul denumit proces verbal – fila 19 din dosar, pârâtul arată că el l-a semnat, nu ştie cine l-a scris, dar precizează că el a semnat. Arată că a vândut terenul/grădina şi construcţiile situate pe acel imobil de la nr. administrativ , având astfel convingerea că vinde casa, anexele, terenul şi construcţiile situate în M  la nr. administrativ  , precizând că nu a cunoscut exact suprafaţa terenului. Totodată, pârâtul arată că atunci când a înstrăinat terenul în anul 1984 către reclamantul L A  şi soţia acestuia, imobilul era bine identificat, în sensul că reprezenta casă, anexe şi o grădină aferentă, fără să mai ştie exact suprafaţa, fiind vecin într-o parte cu P  M – acesta având casă construită pe limita proprietăţii sale cu terenul pârâtului, iar în continuarea casei , terenul acestuia era delimitat prin gard de terenul pe care pârâtul l-a înstrăinat. În cealaltă parte imobilul din litigiu era învecinat cu casa şi grădina unei persoane care i-a vândut lui  L I  şi tot aşa, proprietatea acestora era delimitată prin construcţii şi gard de imobilul înstrăinat de către pârât. La capătul din spate, imobilul din litigiu este de asemenea delimitat printr-un gard de vecinii de acolo. A primit suma de 13.000 lei cu titlu de preţ, iar după ce a primit banii arată că a predat folosinţa terenului din litigiu. Din momentul predării folosinţei terenului şi până în prezent, terenul este folosit de către L  A . Mai apoi, pârâtul arată că atunci când a înstrăinat în anul 1984 a vândut o casă cu două camere şi dependinţe, precum şi cu anexe gospodăreşti şi grădină aferentă. Casa existentă pe terenul vândut de el a fost demolată de către reclamanţi de cel puţin 5 ani de zile. Arată că nu mai reţine exact data demolării, în schimb poate să afirme cu certitudine că în anul 1989 pe teren existau atât casa, cât şi dependinţele descrise mai sus. În prezent există doar grajdul pe imobilul din litigiu. Totodată, pârâtul arată că el s-a considerat proprietar al imobilelor din litigiu, întrucât i-a întreţinut pe C  M  şi S , i-a înmormântat, a beneficiat de un testament din partea lor şi în virtutea acestor drepturi arată că a vândut către reclamanţii din prezenta cauză. Înainte de a încheia antecontractul de vânzare cumpărare pus în discuţie, a stăpânit terenul din litigiu, ulterior a predat folosinţa către reclamanţii din prezenta cauză, aceştia folosind încontinuu şi netulburat. Nici unul din pârâţi şi nici antecesorul pârâtei de rd.1 P  M , nu au exercitat acte de stăpânire asupra imobilului din litigiu, doar o singură dată acum câţiva ani P  M  a cules strugurii şi nucile de pe terenul din litigiu, faptă pentru care a fost dat în judecată. Pârâtul a arătat că ştie de la soţia sa că în vara anului trecut, în urma unor măsurători efectuate de către pârâta de rd.1, aceasta a pătruns aproximativ 3 m în lăţimea imobilului din litigiu, montând un gard de-a lungul întregului teren, aşa încât din acel moment reclamanţii sunt lipsiţi de folosinţa acestei bucăţi de grădină. Această fâşie de teren cu lăţime de 3 m front la stradă şi cu lungimea întregului imobil, nu poartă construcţii. A vândut reclamanţilor toată suprafaţa de teren deţinută de familia C . După vânzarea din 1984 reclamanţii au locuit până în momentul dărâmării casei doar iarna în acea construcţie, în rest locuind la canton, reclamantul fiind pădurar. După demolarea construcţiilor reclamanţii au cosit iarba, au întreţinut via şi arborii existenţi pe teren, culegând fructele acestora.

-/-

8. Poziţia procesuală a pârâţilor P  L , M  M , M  M , M  M , M  I , M F , S  R  PRIN C L L  R , I  P  şi M  N :

Deşi legal citaţi, pârâţii nu s-au prezentat în instanţă şi nici nu au depus întâmpinare în termenul prevăzut de art.201 alin.1 C.pr.civ., deşi le-a fost adus la cunoştinţă acest aspect prin adresele emise de instanţă la data de 12.02.2014, şi 04.03.2014 şi care le-au fost comunicate acestora la data de 14.02 şi 06.03.2014.

9.  Prin registratură la data de data de 12.06.2014, filele 344 – 346,  pârâta M F  a depus întâmpinare la completarea de acţiune formulată ce către reclamanţii L  A  si L  S  la data de 03.06.2014 –, prin care a arătat ca se opune admiterii acesteia şi solicită respingerea cererii ca prescrisă în principal, iar pe fondul cauzei solicită respingerea completării de acţiune ca nefondata si neîntemeiata.

Pârâta a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune. Arată că antecontractul de vânzare - cumpărare de care se prevalează reclamanţii a fost încheiat în data de 14.11.1984, iar în baza acestui antecontract nu a operat un transfer al dreptului de proprietate întrucât actul nu a fost încheiat în forma autentică. Acest antecontract a dat naştere doar unui drept de creanţă în patrimoniul pretinşilor cumpărători, constând în dreptul de a solicita obligarea promitentului - vânzător de a respecta obligaţia asumata prin convenţie, aceea de a transfera dreptul de proprietate. Arată că acţiunea formulată în scopul valorificării acestui drept de creanţa  are un caracter personal, prescriptibilă în termenul general de prescripţie de 3 ani prev. de art.. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termen care a început sa curgă potrivit art. 7 alin.l din acelaşi act normativ, la data la care s-a născut dreptul la acţiune.Pârâta arată că nu exista un antecontract valabil încheiat, întrucât actul de care se prevalează reclamanţii nu are un obiect  determinat, nu conţine nici un fel de element de identificare topografică sau cel puţin administrativă a casei  şi a bucăţii de teren, în al doilea rând, obiectul actului juridic trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru valabilitatea convenţiei, cea mai importanta fiind aceea .ca obiectul convenţiei trebuie sa existe, în al treilea rând, o hotărâre care să ţină loc de act autentic nu se poate pronunţa decât dacă există un refuz expres ai celeilalte părţi contractante de a-si îndeplini obligaţia asumată. Voinţa reclamanţilor şi a pârâtului B  V  de a trasfera dreptul de proprietate sunt lipsite de orice relevanţă ,cată vreme potrivit art. 5 din Codul Civil din 1864, nu se poate deroga prin convenţii particulare de la legile care interesează ordinea publică si bunele moravuri.

A anexat în probaţiune, decizia civilă nr.826/30.08.1983 a Tribunalului Bihor, adeverinţa nr.1522/19.09.2011 emisă de Primăria C  R .

-/-

În probaţiune instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor B  V  şi M  F  şi proba testimonială (fiind audiaţi în acest sens martorii L  G  şi L  I - (filele 432,447), iar pentru pârâtă proba cu înscrisuri şi proba testimonială (fiind audiaţi în acest sens martorii V  F  şi J C C filele 431şi 466).

-/-

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele: 

Cu prioritate , pentru a avea o imagine clară asupra cadrului procesual , reţine instanţa că  la termenul de judecată din data de 17.06.2014 (fila 361) , reclamantul L  A , prezent în instanţă, a arătat că înţelege să renunţe la capătul  de acţiune 6 din cererea introductivă şi la precizarea şi completarea de acţiune depusă la termenul din data de 03.06.2014 (fila 214).

Prin aceeaşi încheiere , în ceea ce priveşte  precizarea şi completarea de acţiune depusă la data de 13.06.2014 ,  la fila 335 , s-a dispus  decăderea reclamanţilor din dreptul de a-şi modifica cererea potrivit acestei completări , în conformitate cu dispoziţiile  art.204 C.pr.civilă.

Astfel, prezenta pricină, are ca obiect acţiunea introductivă pentru reclamanta L S , cu toate capetele de cerere, precum şi completarea  şi modificarea de acţiune depusă la dosar la data de 03.06.2014-fila 214 , iar în ceea ce îl priveşte pe reclamantul L  A , acesta urmează a susţine în continuare capetele 1-5 din acţiunea introductivă.

Pentru o bună şi sistematică analiză a acestei pricini , instanţa va reţine cu prioritate situaţia de carte funciară , precum şi cea de fapt , urmând ca mai apoi să dezbată cu prioritate excepţiile , cu atât mai mult cu cât dezlegarea acestora depinde în mare măsură de aceste stări de fapt şi de drept.

Din cercetarea colilor de carte funciară depuse la dosarul cauzei la filele 9-13 dosar, instanţa reţine următoarele:

-numărul topografic 527  a fost  înscris iniţial  sub A+1 în cartea funciară 1259 (fila 9) , suportând mai multe dezmembrări, adnotăr, transnotări ,  pe parcursul timpului.

Astfel :

- prin încheierea nr. 1259/21.XI. 1984 (fila  46), înscrisă sub B21, 22, 23 în cartea funciară 1259  , numărul topografic 527 a fost dezmembrat în 527/1 în suprafaţă de 1635 mp , în 527/2 în suprafaţă de 619 mp şi. 527/3 în suprafaţă de 2069 mp. Numerele topografice 527/1 şi 527/3 s-au readnotat în cartea funciară 1250 A+2, 3 , iar numărul topografic 527/2 s-a transnotat în C.F. 1468  în favoarea numitei C  M  , cu titlu de partaj şi uzucapiune.  Această încheiere s-a emis în baza sentinţei civile nr. 481/1984 pronunţate de Judecătoria Beiuş în dosarul nr. 31/1984. Din înscrierile de sub B2 din cartea funciară 1468  (fila 11) , rezultă că imobilul casă  a trecut în proprietatea lui B  V  , în baza certificatului de moştenitor nr. 522/1984 , iar terenul în suprafaţă de 619 mp a trecut în proprietatea Statului Român.

- prin încheierea nr. 3035/31.08.1993 (fila 43), înscrisă sub B24, 25, 26 în cartea funciară 1259  , numerele topografice 527/1 şi 527/3 s-au dezmembrat în: 527/4 în suprafaţă de 517 mp ; 527/5 în suprafaţă de 1118 mp ; 527/8 în suprafaţă de 608 mp şi 527/9 în suprafaţă de 1461 mp , imobilele cu nr. topo 527/5 şi 527/9 au fost readnotate sub B4, 5 în această carte funciară , iar numerele topografice 527/4 şi 527/8 s-au transnotat în cartea funciară 1547  , nou înfiinţată , în favoarea lui L  T . La baza acestor înscrieri a stat sentinţa civilă nr. 3260/1992 , pronunţată de Judecătoria Beiuş , în dosarul nr. 251/1991. Aceeaşi încheiere a stat la baza înscrierilor de sub B4, 5, 6, din cartea funciară 1468 (fila 12), numărul topografic 527/2 dezmembrându-se în 527/6 în suprafaţă de 143 mp şi 527/7 în suprafaţă de 476 mp . Numărul topografic 527/7 a fost readnotat sub AI-2 în cartea funciară 1468  , iar numărul topografic 527/6 s-a transnotat în cartea funciară 1547 , în favoarea lui L  T . Din cercetarea cărţii funciare 1547 (fila 13 ) în care s-au transnotat numerele topografice 527/4 , 527/8, 527/6  , observăm că în foaia A sunt înscrise şi alte imobile în afara celor din litigiu , proprietatea aparţinând sub B1 , în baza încheierii analizate în acest paragraf , defunctului L  T  . În urma acestui defunct s-a dezbătut succesiunea , în temeiul certificatului de moştenitor 460, din dosarul succesoral 900, 901/1993(fila 44) , înscriindu-se dreptul de proprietate în favoarea numitelor L  M  , L M  şi M  F  sub B2, 3, 4, , iar în urma dezbaterii succesiunii şi după L  M  , în temeiul aceluiaşi certificat, s-a înscris dreptul de proprietate în cota de câte ½ parte în favoarea numitelor L  M  şi M  F  sub B5, 6.

-prin încheierea nr. 2701/18.02.2013 , înscrisă sub B27 în cartea funciară 1259 M (fila 9) , numărul topografic 527/9 s-a sistat , iar numărul topografic 527/5 , şi-a redus suprafaţa cu 180 mp  în favoarea cadastralului 50370 R .

Această încheiere s-a emis în baza sentinţei civile nr. 971/05.06.2012 (fila 37-40), pronunţată de Judecătoria Beiuş , în dosarul nr. 2948/187/2011. Această hotărâre s-a pronunţat în contradictoriu cu B  V  precum şi cu moştenitoarele lui L  T  , cele înscrise sub B2, 3, 4, în cartea funciară 1547  .Astfel prin înscrierea de sub B7 din cartea funciară 1547 (fila 13), numerele topografice 527/4, 527/6 şi 527/8 s-a translatat în cartea funciară 50231 R . De asemenea ,în baza aceleiaşi încheieri ,  numărul topografic 527/7 din cartea funciară 1468  (fila11) , s-a sistat , încluzându-se în numărul cadastral 50370 R .

În prezent , din intreg numărul topografic 527 , în urma dezmebrărilor , a constituirii numărului cadastral 50370 R  , mai există numărul topografic 527/5 în suprafaţă de 938 mp , înscris sub B4  în cartea funciară 1259 M  .

În ceea ce priveşte situaţia proprietăţii asupra acestui număr topografic 527/5 , proprietari sunt cei înscrişi sub B1,2,4-9, 11, 13, 14, 16-19 , aceste persoane nu au nici o legătură juridică cu reclamanţii. Pârâtul B  V , cel cu care reclamanţii au încheiat înscrisul ce stă la baza acestui proces , a fost înscris sub B2 în cartea funciară 1468 M  ca proprietar Doar A Casei de pe numărul topografic 527/7 , casă însă care s-a radiat prin sentinţa civilă nr. 971/05.06.2012 (fila 37-40), pronunţată de Judecătoria Beiuş , în dosarul nr. 2948/187/2011  , hotărâre prin care s-a radiat şi dreptul de proprietate a numitului B  V  , şi în consecinţă s-a sistat numărul topografic 527/7 , prin formarea numărului cadastral 50370 R  .

Reţinem că în cadrul dosarului 1128/1983 , pârâtul B  V  a urmărit stabilirea unui drept de proprietate asupra terenului cu nr. topografic 527/2 , dar în recurs, prin decizia civilă nr. 826/1983 (fila 347-352) , i s-a respins acţiunea

Prin înscrisul intitulat ,,proces verbal” aflat la fila 19 dosar, încheiat la data de 14.11.1984 între numitul B Vîn calitate de vânzător şi numita L  S  în calitate de cumpărător,  s-a convenit la vânzarea unei grădini cu construcţii reprezentate de casă, anexă şi o bucată de pământ, pentru suma de 13.000 lei.

Din probaţiunea testimonială administrată în cauză (filele 431, 432, 447 şi 466) , rezultă că reclamantul foloseşte şi în prezent ,  un teren în intravilanul localităţii M  ,  situat între vecinii L  I  şi M  F  (pârâta din cauză) , iar după anii 1989, reclamantul  a dărâmat casa de pe acest teren ,  iar în momentul actual există doar o anexă din lemn  . În anul 2013  pârâta M  F  , şi-a îngrădit proprietatea înspre terenul din litigiu , ocupând o suprafaţă de 114 mp din cea folosită de reclamanţi. Deşi în privinţa casei , autorităţile locale au emis mai multe adeverinţe , va reţine instanţa că în momentul judecării cauzei , casa nu mai există , fiind demolată de către reclamant , aspect recunoscut şi de către acesta , dealtfel.

Din adresa cu nr. 636/30.05.2014 (fila 208 ) emisă de Primăria Comunei R  , rezultă că reclamanţii nu au depus nici o cerere în temeiul Legii nr. 18/1991 , menţionându-se totodată că localitatea a fost una necooperativizată.

 Punctul central al acestei cauze,  îl reprezintă solicitarea reclamanţilor  de pronunţare a unei hotărâri care să ţină loc de act autentic asupra casei de la numărul administrativ  , iar mai apoi în baza constatării dreptului de proprietate să obţină constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei , prin emiterea unui ordin al prefectului , în temeiul articolului 36 aliniatul 3 din Codul de procedură Civilă.

Va analiza cu prioritate instanţa aceste cereri , întrucât de acestea depind  toate celelalte pretenţii aduse în faţa instanţei.

I. În ceea ce priveşte cererea de pronunţare a unei hotărâri ce ţine loc de act autentic , asupra casei de la nr. adminstrativ  M , instanţa reţine:

- raportat la data încheierii înscrisului - 14.11.1984 , de le fila 19 din dosar , aplicabile sunt prevederile Codului Civil de la 1864 , potrivit articolului 6 aliniatul 2 din Legea nr. 287/2009 , art. 3  şi art. 102 din capitolul VII al Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului Civil .  Deşi Codul Civil de la 1864 nu reglementează situaţia pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de act autentic , doctrina şi practica în temeiul principiului executării în natură a obligaţiilor asumate , principii consacrate de art. 1073 şi 1074 din Codul Civil de la 1864 , a recunoscut posibilitatea promovării unei asemenea cereri.

- înscrisul de la fila 19 are valoarea unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare , ce naşte în patrimoniul părţilor o obligaţie de a face – de a transmite în viitor dreptul de proprietate – şi nu o obligaţie de a da, în concluzie reclamanţii sunt titularii unui drept de creanţă.

-întrucât instanţa pronunţă o hotărâre care să ţină loc de act autentic, în acest moment procesual trebuie să verifice îndeplinirea tuturor condiţiilor de valabilitate a acestei convenţii.

- prescripţia extinctivă nu operează în cauză , întrucât din ansamblul probaţiunii testimoniale rezultă că reclamanţii folosesc şi în prezent imobilul de la numărul administrativ .

- ori , casa de la numărul administrativ  nu mai există , motiv pentru care lipseşte obiectul contractului de vânzare-cumpărare . Astfel , art. 948 din Codul Civil de la 1864 , prevede condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii , printre care şi un obiect determinat. Articolele 962- 964 din Codul Civil de la 1864 , reglementează obiectul convenţiilor , ori aceste condiţii nu sunt îndeplinite în cauză.

- mai mult , promitentul vânzător nu este proprietar , odată pentru că această casă nu mai există în materialitatea ei  , şi a doua oară pentru că dreptul  lui proprietate a fost radiat , prin hotărârea judecătorească pronunţată în anul 2012 , de către Judecătoria Beiuş . Observând principiul efectului  constitutiv al înscrierilor în cartea funciară , din moment ce un drept a fost radiat înseamnă că acesta nu mai există . Subliniează instanţa faptul că prevederile sentinţei civile nr. 971/05.06.2012 (fila 37-40), pronunţate de Judecătoria Beiuş , în dosarul nr. 2948/187/2011, sunt opozabile reclamanţilor , cu atât mai mult cu cât B V a fost parte în acel proces.

II. In ceea ce priveşte cererea de emitere a ordinului prefectului pentru terenul aferent casei , potrivit articolului 36 aliniatul 3 din Legea nr. 18/1991 , instanţa constată că aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în cauză , deoarece:

- textul aliniatului 3 al art. 36 din legea nr. 18/1991 , prevede: „Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobânditorilor acestora , ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor , în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din legea nr. 58/1974, cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale , trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului , proprietari ai construcţiei.

- nu avem în cauză  o atribuire în folosinţă a terenului pe durata existenţei construcţiei

- reclamanţii nu sunt proprietarii nici unei construcţii .

-mai observă instanţa că din anul 1984 până în anul 2013 , pârâtul B  V  a fost înscris ca proprietar asupra casei de pe numărul topografic 527/2 , mai apoi 527/7 (fila11) , dar nici reclamanţii şi nici acest pârât nu au întreprins nimic pentru clarificarea situaţiei juridice în care sunt implicaţi.

III. În ceea ce priveşte cererea de anulare a încheierilor de carte funciară , pentru cererile de la punctele 2-4 sunt aplicabile prevederile Decretului Lege nr. 115/1938 . Astfel potrivit art. 76 din capitolul V – secţiunea I, din legea nr. 71/2011 , privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 , se prevede: „ Dispoziţiile art. 876-915din Codul Civil privitoare la cazurile, condiţiile , efectele şi regimul înscrierilor din cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului Civil. „ . Cererea de la punctul 2 se întemeiază pe prevederile Codului Civil , observând că înscrierea este ulterioară intrării în vigoare a legii 287/2009( 01.10.2011). 

În sistemul Decretului –lege 115/1938 , înscrierile erau guvernate de mai multe principii, în mare parte reluate şi în Codul Civil , din care reţinem următoarele:

- Principiul publicităţii integrale. Cartea funciară este un sistem complet de publicitate imobiliară, deoarece evidenţa se ţine pe imobile, iar nu pe persoane şi, totodată, se asigură publicitatea integrală a transmisiunilor şi  constituirilor de drepturi reale imobiliare. Pe de altă parte, se înscriu în cartea funciară toate operaţiunile prin care se aduce vreo modificare în cuprinsul material al corpului funciar. (art. 13-15; 143-144)

-Principiul efectului constitutiv de drepturi reale imobiliare al înscrierii în cartea funciară. Potrivit art. 17 :„Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacă între cel care dă şi cel care primeşte dreptul este acord de voinţă asupra constituirii sau strămutării, în temeiul unei cauze arătate, iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară. Drepturile reale se vor stinge numai dacă radierea s-a înscris în cartea funciară cu consimţământul titularului; consimţământul nu va fi de trebuinţă dacă dreptul se stinge prin îndeplinirea termenului arătat în înscriere sau prin moartea titularului. Hotărârea judecătorească sau în cazurile anume prevăzute de lege, deciziunea autorităţii administrative, vor înlocui acordul de voinţă sau consimţământul" (s.n.).

Conform acestei reguli, atât între părţi, cât şi faţă de terţi, drepturile reale imobiliare se dobândesc, modifică sau sting numai prin înscrierea în cartea funciară.  Regula efectului translativ sau constitutiv de drepturi reale  al înscrierii în cartea funciară nu este absolută, astfel dobândirea unui drept real prin succesiune , accesiune , vânzare silită  şi expropriere  are loc independent de înscriere, chiar şi în aceste cazuri, pentru a putea dispune de drept, prin cartea funciară, achizitorul trebuie mai întâi să ceară înscrierea dreptului său, dar aceste cazuri nu operează în prezenta pricină.

-Principiul publicităţii materiale a cărţilor funciare(principiul forţei probante absolute a înscrierii în cartea funciară). Art. 32 prevede:”Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane , se prezumă că dreptul există în folosul ei,Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există.

De asemenea, în art.33 se prevede: Cuprinsul cărţii funciare, cu excepţia îngrădirilor sau excepţiilor legale, se consideră exact în folosul aceluia care a dobândit prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, dacă în momentul dobândirii dreptului n-a fost notată în cartea funciară vreo acţiune prin care se contestă cuprinsul ei sau dacă n-a cunoscut pe altă cale această inexactitate.

Din ambele efecte ale publicităţii materiale, izvorăşte puterea doveditoare absolută a înscrierii de carte funciară. Într-adevăr, odată înscrierea efectuată, cel care a dobândit cu bună-credinţă un drept real, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare, este pus la adăpost de orice cauze de evicţiune derivând din titlurile de dobândire anterioare achiziţiunii dreptului său, dacă cel interesat, adică autorul tabular mediat sau orice altă persoană vătămată prin înscriere, nu a intentat acţiunea în rectificare în termenul prevăzut de lege, termen înăuntrul căruia publicitatea cărţii funciare este suspendată şi faţă de terţi (art. 36 şi art.37)

În concluzie, faţă de terţi, menţiunile din cartea funciară şi extrasele eliberate acestora ,,fac deplină dovadă a drepturilor tabulare în folosul persoanelor înscrise în cartea funciară, acestea neputând fi obligate să facă dovada acestor drepturi şi cu titlurile care au justificat înscrierea lor, căci regulile de carte funciară dispensează pe cei înscrişi în cartea funciară de sarcina dovedirii lor, scutire care poate opera fie provizoriu (art. 32), fie în mod definitiv (art. 33 din D.L. nr. 115/1938).

În acest context , toate operaţiunile de carte funciară sunt opozabile reclamanţilor.

Articolul 34 din Decretul -Lege nr. 115/1938 , reglementează trei cazuri de rectificare: 1.Dacă înscrierea sau titlul în temeiul căruia s-au săvârşit nu au fost valabile ; 2. dacă prin înscriere dreptul a fost greşit calificat ;3. dacă nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă ale dreptului înscris sau încetat efectele actului  juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea dreptului . Nici una dintre aceste situaţii nu operează în cauză . Acţiunile în rectificare , sub rezerva prescripţiei acţiunii de fond care constituie suportul ei juridic , este imprescriptibilă faţă de dobânditorul nemijlocit, cât şi faţă de terţul subdobânditor de rea-credinţă. Faţă de terţele persoane care au dobândit cu bună-credinţă şi prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real , întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare , acţiune în rectificare se prescrie în termen de 3 ani , conform articolului 37. Faţă de terţele persoane care au dobândit cu bună credinţă un drept tabular prin donaţiune sau legat, acţiunea în rectificare se prescrie în termen de 10 ani socotiţi din ziua în care s-a înregistrat cererea lor de înscriere. Din această perspectivă , întrucât în cauză nu s-a dovedit reaua credinţă , acţiunea în rectificare aferentă capetelor 2, 3, 4, este prescrisă.

IV. În ceea ce priveşte cererea de anulare a încheierii de întabulare nr. 2701/2013 şi în parte a documentaţiei cadastrale, instanţa o va respinge întrucât ea s-a pronunţat în temeiul înscrierilor de carte funciară şi a unei hotărâri judecătoreşti definitive , oricum nu sunt îndeplinite prevederile art. 908 din Codul Civil.

V. În ceea ce priveşte cererea de dezmembrare de la punctul 5 din acţiunea introductivă , această este o modalitate de partaj , ce presupune condiţia de proprietar , ori reclamanţii nu au această calitate, aşa cum rezultă din ansamblul argumentelor mai sus prezentate, motiv pentru care instanţa va respinge cererea.

În consecinţă , instanţa va respinge excepţia lipsei de interes în formularea cererii (întrucât reclamanţii justifică un  interes născut actual , raportat la faptul că au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a imobilului de la numărul administrativ  şi folosesc acest imobil.). Va respinge instanţa excepţia prescripţiei cu privire la cererea de pronunţare a unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, tot în temeiul folosinţei reclamanţilor.

Va admite instanţa excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului cu privire la cererea de dezmembrare, va admite excepţia prescripţiei cu privire la capetele de cerere privind anularea încheierilor de întabulare de la pct.2,3,4 din acţiunea introductivă.

Pentru totalitatea argumentelor prezentate , va respinge instanţa acţiunea formulată şi precizată ca nefondată.

În temeiul articolului 451, 452, 453 , va obliga instanţa reclamanţii la plata către pârâta M F  a sumei de 2500 lei , cu titlu de cheltuieli de judecată , reprezentând onorariu avocaţial , potrivit documentului justificativ de la fila 465.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Constată renunţarea la judecată a reclamantului L  A  la capătul 6 din acţiunea introductivă şi la completarea de acţiune depusă la dosar la data de  03.06.2014.

Respinge ca nefondată excepţia lipsei interesului legitim, născut şi actual al reclamanţilor, invocată de pârâta M  F  prin întâmpinare.

Respinge ca nefondată excepţia prescripţiei cu privire la cererea reclamanţilor de pronunţare a unei hotărâri care să ţină loc de act autentic.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor  cu privire la cererea de dezmembrare a imobilului cu numărul topografic 527 din cartea funciară 1259 M invocată de pârâta M  F  prin întâmpinare.

Respinge această cerere ca fiind formulată de persoane fără calitate procesual activă.

Admite excepţia prescripţiei capetelor  de cerere privind anularea încheierilor de întabulare de la pct.2, 3, 4 din acţiunea introductivă, invocată de pârâta M  F  prin întâmpinare.

Constată prescrisă cererea reclamanţilor privind anularea încheierilor de întabulare de la pct.2, 3, 4 din acţiunea introductivă.

Respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată şi completată de reclamanţii L A , şi soţia L  S , în contradictoriu cu pârâţii M  F , P  L , M  M ,  M  M  şi M  M , B V,  M  I  ,M F , M  N ,  S  R  prin C  L  R , I  P J  B , P  F , P  I  - Minor, P  V , P  D , P  I,C  V , P  T , toţi cu domiciliu necunoscut şi curator av. P  P  C , în reprezentarea pârâţilor cu domiciliul necunoscut.

Obliga  reclamanţii la plata către pârâta M  F a sumei de 2500 lei , cu titlu de cheltuieli de judecată

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Beiuş şi se judecă de Tribunalul Bihor.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 10 martie  2015.

PREŞEDINTE , GREFIER ,

Domenii speta

Spete similare