Punere sub interdicţie

Deliberând asupra prezentei cereri;

Prin cererea înregistrată sub nr. 1027/180/2016 din data de 04.02.2016 pe rolul Judecătoriei B reclamantul X a solicitat în contradictoriu cu  pârâţii  Y şi Z  punerea sub interdicţie a  pârâtului Y  şi numirea  în calitate de tutore a pârâtei Z.

În motivarea cererii reclamantul a arătat în esenţă că pârâtul a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă B - secţia psihiatrie şi a fost externat la data de 11.01.2016 de către un vecin de bloc şi dus în aceeaşi  zi la Centrul de îngrijire bătrâni Viaţă Liniştită din comuna M, că în prezent pârâtul Y nu are capacitatea de a se autoîngriji, starea sa de sănătate fiind degradat, nu are capacitatea de a se autoconduce, de a decide asupra drepturilor şi obligaţiilor propriei persoane, că nu se mai poate mişca, nu mai poate comunica şi nu recunoaşte persoanele care vin în vizită la el, că este dependent în totalitate de o altă persoană, că pârâtul este confuz, nu-şi aminteşte de sora sa decedată la 27.01.2016, se exprimă greu,uită ideile, nu este orientat temporo -spaţial, consideră că se află în locuinţa părinţilor săi decedaţi cu mult timp în urmă, nu-şi recunoaşte colegii de cameră,de cine a fost vizitat sau ce a servit la prânz, că acesta suferă de Parkinson de mult timp, a avut multiple accidente vasculare cerebrale, cardiopatie ischemică, pe fondul cărora a evoluat în timp o boală mentală, că din conţinutul art 164 al 1 cod civil rezultă că pentru ca o persoană să fie pusă sub  interdicţie este necesar a fi îndeplinite următoarele condiţii:persoana pusă sub interdicţie să fie lipsită de discernământ; lipsa de discernământ să o pună în imposibilitatea de a se îngriji  singură de interesele sale, ceea ce determină instituirea tutelei interzisului; lipsa  discernământului să se datoreze alienaţiei sau debilităţii mintale şi că solicită să se constate că sunt îndeplinite cele trei cerinţe impuse de legiuitor pentru ca persoana să poată fi spusă sub interdicţie. Cu privire la cererea de desemnare a tutorelui a solicitat  să fie numită Z, unica nepoată de soră a pârâtului, că aceasta prezintă  garanţiile materiale şi morale pentru ocrotirea intereselor pârâtului, satisfacerea nevoilor de ordin material, emoţional şi afectiv ale acestuia.

În probaţiune reclamantul a depus înscrisuri, expertiză medico-legală şi proba cu  martorul Năstase Ana.

Pârâtul Radu Dumitru a formulat întâmpinare prin care  a invocat excepţia lipsei de calitate procesuală activă a reclamantului iar pe fondul cererii a solicitat respingerea acesteia.

În motivare a arătat sub aspectul excepţiei lipsei calităţi procesuale active a reclamantului  a arătat că punerea sub interdicţie poate fi făcută de o persoană care se încadrează în dispoziţiile art 111 cod civ, că deşi acesta este soţul nepoatei sale de soră, nici acesta, nici soia nu îi sunt persoane apropiate,în interesul legii, că întrucât se foloseşte sintagma de „ persoană apropiată” legiuitorul are în vedere un tutore care nu se află în mod obligatoriu în relaţii de rudenie cu cel a cărui interdicţie a fost cerută şi că existenţa relaţiilor de rudenie nu îndreptăţeşte în mod automat pe reclamant să solicite punerea sa sub interdicţie. Pe fondul cauzei a arătat că reclamantul este soţul pârâtei Z,nepoata sa de soră, fiind rudă de gradul III, cu care nu a ţinut nicio legătură, că nu înţelege demersul reclamantului de vreme ce  nu au avut o relaţie familială apropiată, că după decesul părinţilor din proprie iniţiativă a renunţata la partea sa din moştenire în favoarea surorii sale A, soacra reclamantului, că nepoata sa ori soţul acesteia  nu s-au  interesat de dânsul sau de sănătatea sa, că în anul 1975 a cunoscut familia F care locuiau în acelaşi bloc cu dumnealui, că nefiind căsătorit s-a apropiat de aceştia, dumnealor reprezentând adevărata sa familie, că pe fiica acestora FM a considerat-o ca pe propriul copil,  că de atunci a trăit alături de această familie, era invitat permanent la masă,petreceau concediile împreună,o ajuta pe fiica acestora le teme iar ei îl ajutau cu menajul, că în prezent în virtutea acestor relaţii îi dau ajutor, dată fiind starea sa avansată de bătrâneţe, că de comun acord cu dumnealor a decis să fie internat la „Asociaţia Viaţă Liniştită” întrucât nu a dorit să fie o povară pentru aceştia şi beneficiază de asistenţă medicală de specialitate, de condiţii necesare de alimentaţie, medicaţie şi igienă, că în deplină cunoştinţă de cauză în data de 11.01.2016 a dat procură soţilor F să-i administreze veniturile, că dumnealui a vândut apartamentul proprietatea sa în urmă cu mai mult timp, că  reclamantul sau nepoata sa nu au ţinut legătura cu dânsul, că de aproximativ patru ani aceasta locuieşte în Bucureşti, că reclamanţii nu au posibilităţi materiale de a-l îngriji, întrucât în urmă cu câţiva ani aceştia i-au solicitat bani pentru a o înmormânta pe sora sa, invocând lipsa posibilităţilor pecuniare, că în aceste condiţii a solicitat să le înmâneze suma de 9800 lei,sens în care a fost încheiată declaraţia autentificată sub numărul 256/27.01.2016 şi că nu este de acord cu cererea formulată. În subsidiar, în condiţiile în care instanţa de judecată consideră că se impune admiterea cererii a solicitat numirea în calitate de curator a numitului F I persoană care a solicitat să fie citată pentru a-şi exprima consimţământul. A arătat sub acest aspect că acesta se încadrează în ipoteze diferite de art 111 cod civ, fiind persoana apropiată, cu care a convieţuit, că  F I are calitatea de administrator al blocului în care locuieşte şi este beneficiarul contractelor de mandat care vizează administrarea bunurilor sale.

În drept au fost invocate dispoziţiile art205 şi urm cod proc civ.

În probaţiune a solicitat proba cu înscrisuri,interogatoriu,înregistrări şi martorul S M.

La termenul din 30 mai 2016 ( fl 171 - 173 ) apărătorul pârâtului a specificat că punctul III din întâmpinare are caracter reconvenţional, instanţa dispunând introducerea în cauză a lui Fecioraş Ioan în calitate de pârât.

Pârâta Z nu a formulat întâmpinare în termenul de 25 zile stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art 201 cod proc civ.

La solicitarea instanţei au fost comunicate de Parchetul de pe lângă Judecătoria B verificările efectuate conform art 938 al 2 cod proc civ ( fl 51 - 84 ).

Au fost efectuate anchete psihosociale la domiciliile părţilor ( fl 44- 45; fl 197 - 201  ).

Pârâtul X a fost ascultat în baza art 940 al 2 cod proc civ la termenul din 11 aprilie 2016, răspunsurile sale la întrebările adresate  fiind consemnate în cuprinsul încheierii de şedinţă de la acea dată.

La data de 22.04.2016 reclamantul a formulat note de şedinţă ( fl 134 - 138).

În cuprinsul acestora a arătat în esenţă că până la acest stadiu procesual rezultatul ascultării persoanei nu poate reprezenta în sine un temei al respingerii cererii,urmând ca în continuare să fie administrate  probele pentru formarea convingerii instanţei, că răspunsurile pârâtului X nu sunt edificatoare, acesta neamintindu-şi că a fost căsătorit pentru o scurtă perioadă de timp, că acesta nu a stiut că dumnealui este căsătorit de 22 ani cu nepoata sa, că nu a ştiut că Z a lucrat în Bucureşti de doi ani şi nu doar de cinci luni, că nu a ştiut vârsta nepotului său, că nu şi-a amintit câte procuri a semnat în anul 2016 deşi toate erau cu dată recentă, că întrebat fiind cine are grijă de el a răspuns că familia fecioraş,deşi în expertiza medicală se menţionează „ un nepot şi nişte vecini”. A mai arătat reclamantul că pentru o bună soluţionare a cauzei este necesar a se audia nemijlocit martorii A şi B,persoane audiate în faza premergătoare judecăţii, precum şi martora C că expertiza medico -legală solicitată nu s-a efectuat la B întrucât a depus contestaţie asupra modalităţii efectuării ei, astfel încât se impune sesizarea Institutului  de Medicină Legală Iaşi pentru efectuarea în condiţii procedurale, respectiv internarea,monitorizarea şi evaluarea stării de sănătate a persoanei de către o comisie imparţială,responsabilă,profesionistă,  că actele medicale necesare nu au fost depuse de către autorul întâmpinării tocmai pentru a se ascunde starea de sănătate reală a persoanei,  că pârâtul Y se află sub puterea şi influenţa unor peroane străine de familie, care în cele din urmă îl vor ruina, prin acapararea bunurilor şi veniturilor sale, cu consecinţa abandonării sale, că procuratorul FM nu are interes ca această expertiză să se desfăşoare, ba mai mult i-ar folosi decesul pârâtului pentru a se stinge dreptul de uzufruct, că din acest motiv nu este posibilă  numirea ca tutore a familiei F, existând un conflict de interese, că scoringul menţionat la pct 4.4 al expertizei,respectiv 31,30% indică o afectare cognitivă uşoară, dar se află la limita 1-20 când se presupune că persoana este afectată cognitiv, că indicele menţionat de comisie este unui evaziv deoarece nu au fost avute în vedere actele medicale ci doar o foaie de observaţie întocmită la Asociaţia Viaţă Liniştiă, ulterioară externării ( exclusă de la analiză în baza art 10 din ordinul 1134/2010 ), că pârâtul Y are posibilităţi materiale de a-şi susţine cheltuielile de întreţinere, toate cheltuielile fiind suportate de acesta din propria pensie, că acesta are venituri de peste 3000 lei, că în realitate unchiul se poate întreţine din pensia sa.

 Reclamantul a ataşat înscrisuri notelor de şedinţă ( fl 139 - 149; fl 197 - 201 )

La termenul de judecată din 30 mai 2016 ( fl 171 - 173 ) instanţa a dispus în baza art 939 cod proc civ internarea provizorie a pârâtului  Y în cadrul Spitalului Clinic Universitare de psihiatrie Socola Iaşi pe o durată de o săptămână, pentru investigaţi de specialitate şi stabilirea diagnosticului.

S-a dispus totodată  ( la termenele din 30mai 2016, respectiv  5 iulie 2016 ) ca după finalizarea internării să se întocmească un raport de expertiză medico -legală psihiatrică de către Institutul de Medicină Legală Iaşi prin care să se specifice dacă pârâtul Y păstrează discernământul asupra faptelor proprii ( la termenele din 30 mai 2016,respectiv .

Raportul de expertiză medico -legală psihiatrică nr. 12142/28.07.2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iaşi a fost ataşat dosarului cauzei ( fl 235 - 238 ).

La termenul din 30 mai 2016 instanţa a dispus unirea cu fondul a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului invocată de pârâtul Y  prin întâmpinare.

Pârâtul Radu Dumitru, prin apărător, a depus un memoriu la termenul din 05.07.2016 ( fl 211- 223 )

Părţile au fost legal citate.

Din probele administrate în cauză instanţa reţine următoarele:

Pârâtul Y, este unchiul pârâtei  Burada Alexandra. Acesta este instituţionalizat din data de 11 ianuarie 2016  în cadrul Asociaţiei „Viaţă Liniştită” din comuna M, astfel cum rezultă din cuprinsul contractului pentru acordarea de servicii sociale nr. 42 / 11.01.2016 ( fl 97 - 105) care se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză . Până la începutul anului 2016 pârâtul, care este şi pensionar, a fost salariat al  SC Medical Computed Center SRL  , astfel cum rezultă din cuprinsul anchetei psihosociale efectuate în cauză ( fl 197 - 201).

Reclamantul X este soţul pârâtei Z, care, după cum s-a arătat în cele ce au precedat este nepoata de soră a pârâtului Y.

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului instanţa reţine că potrivit art 248 cod proc civ. instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură precum  şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Totodată, se reţine că potrivit art 165 cod civil interdicţia poate fi cerută de persoanele prevăzute la art. 111, care este aplicabil în mod corespunzător.

Art 111 cpc prevede că Au obligaţia ca, de îndată ce află de existenţa unui minor lipsit de îngrijire părintească în cazurile prevăzute la art. 110, să înştiinţeze instanţa de tutelă:

a) persoanele apropiate minorului, precum şi administratorii şi locatarii casei în care locuieşte minorul;

b) serviciul de stare civilă, cu prilejul înregistrării morţii unei persoane, precum şi notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;

c) instanţele judecătoreşti, cu prilejul condamnării la pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti;

d) organele administraţiei publice locale, instituţiile de ocrotire, precum şi orice altă persoană.

Cum reclamantul este soţ al nepoatei pârâtului Y, deci face parte din familia acestuia, iar textul prevăzut de art 111 cpc nu este limitativ, instanţa va respinge excepţia formulată.

Asupra fondului cauzei instanţa reţine că în cauză a fost efectuat raport de expertiză medico - legală psihiatrică nr. A1P/58/03.03.2016 de către SML  ( fl 57 -58 ). S-a stabilit în conţinutul lucrării că la momentul evaluării s-a evidenţiat o uşoară deteriorare a memoriei pârâtului în limitele vârstei, MMSE = 21,30% elemente degradative, fără tulburări psihopatologice majore. În concluziile lucrării s-a specificat că este necesară internarea  pacientului într-o clinică de psihiatrie ( Spitalul Clinic Socola Iaşi ) pentru evaluarea şi monitorizarea stării clinice în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice, aspect confirmat şi prin adresa  nr. 1769/A1p/58/10.05.2016 emisă de SML  ( fl 58 ).

Prin încheierea de şedinţă din 30 mai 2016,  instanţa a dispus în baza art 939 cpc,  având în vedere necesitatea observării mai îndelungate  a stării mintale a celui pentru care se solicită punerea sub interdicţie, internarea provizorie a pârâtului Y, pe o durată de o săptămână, pentru  investigaţii de specialitate şi stabilirea diagnosticului. Totodată a dispus  ca după finalizarea internării  să  se întocmească un raport de expertiză  medico - legală psihiatrică IML Iaşi.

Raportul de expertiză medico - legală  nr. 12142 / 28.07.2016 efectuat de IML Iaşi ( fl 236 - 238 ) a fost întocmit prin internarea pârâtului Y la Spitalul de Psihiatrie Socola ( FO nr.1256 / 25.07.2016 ). La examenul psihic  efectuat  s-au reţinut următoarele: pacientul este aparent liniştit psihomotor, cooperant,comunicativ, cu ţintă vestimentară îngrijită, igienă personală bună, dispoziţie eutimică, mimică şi pantomimică mobile, concordante cu starea emoţională; neagă tulburări hipnice în momentul examinării, fără fenomene psihoproductive de tipul halucinaţiilor şi a ideaţiei de timp delirant; flux idetiv uşor încetinit, coerenţă în gândire, vocabular corespunzător pregătirii profesionale; este corect orientat temporo spaţial, allo şi autopsihic. De asemenea, la  examenul psihologic  efectuat  s-au reţinut următoarele: configuraţie eutimică, corect orientat temporo spaţial, alloşi autopsihic, fără tulburări de percepţie, fără idei delirante, uşoară hipomnezie de fixare,MMSE 25, în concordanţă cu vârsta, gândire coerentă, capacitate de autoconducţie păstrată, autonomie limitată pe fondulstării somatice.

În concluziile  raportului sus amintit s-a stabilit că pârâtul Y prezintă diagnosticul de „Tulburare cognitivă uşoară” ( MMSE 25) şi că acesta are prezentă capacitatea psihică ( noţiunea de „capacitate psihică prezentă” este echivalentă sintagmei „ are discernământul asupra actelor şi faptelor sale” ). S-a stabilit că pârâtul  că are păstrată competenţa psihică de a decide cu liberă voinţă asupra propriilor drepturi şi obligaţii,asupra propriilor interese, de a-şi reprezenta interesele, de a se autoconduce şi de a se autoîngriji.

Raportul de expertiză medicală sus amintit a fost avizat de Comisia de Avizare şi Control al Actelor Medicale ( fl 235 ), fiind aprobate astfel  conţinutul şi concluziile actului medico-legal, în conformitate cu dispoziţiile ordinului nr. 1134/ din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale.

Concluziile raportului de expertiză sus amintit se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză. Astfel, aspecte referitoare la starea de  sănătate psihică a pârâtului Radu Dumitru  au fost relatate  de martorul FM ( fl 167 ), martor audiat în etapa cercetărilor şi ascultat de către instanţă la solicitarea reclamantului X. Persoana sus amintită, aflată în relaţii de strânsă prietenie cu pârâtul, a specificat că acesta se află într-o  bună stare de sănătate psihică, îşi continuă activitatea de cercetare şi lucrează la un manuscris pentru o carte. A subliniat  că  pârâtul  are o problemă de locomoţie precum şi boala Parkinson, dar, deşi tremură poate  să scrie sau sa citească. Concluzii în sensul  menţinerii discernământului de către pârât se desprind şi din analiza anchetelor psihosociale efectuate în cauză precum şi a înscrisurilor depuse de părţi la dosar.

Nu în ultimul rând ascultarea pârâtului Y in baza art 940 cod proc civ, la termenul din 11 aprilie 2016 ( fl 132 -133 ) a confirmat  specificările raportului de expertiză medico-legală. Faptul că acesta nu şi-a amintit sau şi-a amintit inexact unele aspecte asupra cărora a fost întrebat, nu conduce prin sine însuşi la concluzia lipsei discernământului.

Instanţa reţine că  interdicţia judecătorească este acea măsură de ocrotire care poate fi dispusa atunci când persoana fizică este lipsită de discernământul necesar îngrijirii intereselor sale din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale şi constă în lipsirea de capacitate de exerciţiu şi instituirea tutelei Conţinutul alienaţiei şi debilităţii mintale este stabilit de către un medic specialist.

Fiind o măsură de excepţie, condiţiile de fond ale interdicţiei sunt de strictă interpretare şi aplicare. Nu este de admis punerea sub interdictie atunci când imposibilitatea se datorează vârstei înaintate sau unei dizabilităţi fizice care nu provoacă lipsa de discernământ.

Pentru ca o persoană să poată fi pusă sub interdicţie este necesar  să se constate  lipsa de discernământ a persoanei în cauză, lipsa de discernământ să fie cauzată de alienaţia ori debilitatea mintală iar  persoana să nu se poată îngriji singură de interesele sale, din cauza lipsei de discernământ. Ca atare trebuie să se constate în persoana celui pentru care se solicită punerea sub interdicţie existenţa unei stări de tulburare min-tală cu caracter general şi permanent, iar constatarea alienaţiei mintale ori a debilităţii mintale a persoanei trebuie să rezulte dintr-un act medical.

 În speţă, nu pot fi reţinute condiţiile de fond necesare dispunerii unei astfel de măsuri, pârâtul Y fiind o persoană în vârstă care îşi păstrează discernământul necesar de a se îngriji de interesele sale. Vârsta înaintată a acestuia sau constatarea unor afecţiuni fizice  nu pot conduce la o altă concluzie.

Astfel că, faţă de cele anterior menţionate, constatând că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art 164 al 1 cod civil, va respinge ca nefondată acţiunea având ca obiect punere sub interdicţie formulată de reclamantul X. În strânsă legătură cu acest capăt de cerere principal şi ca o consecinţă a soluţiei pronunaţe, vor fi respinse şi  cererea principală a obiect desemnare tutore, dar şi cererea reconvenţională având  aceleaşi obiect.

În baza art 453 cod proc civ va fi obligat reclamantul căzut în pretenţii la plata către pârâtul  Y sumei de 4000 lei cheltuieli de judecată,  reprezentând 2000 lei  onorariu avocat şi 2000 lei contravaloare transport la Iaşi în vederea  internării şi efectuării expertizei medico -legale. Este de reţinut că deşi instanţa a  făcut demersuri pentru a asigura transportul pârâtului  prin intermediul Serviciului de Ambulanţă, pe cheltuiala reclamantului, acesta  nu a probat  faptul că  nu ar fi avut posibilitatea de a utiliza acest serviciu din vina pârâtului.

Domenii speta

Spete similare