Talharie calificata

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele: 

Prin rechizitoriul nr. 1931/P/2015 din 22.02.2016  întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin, înregistrat pe rolul instanţei la data de 26.02.2016, sub nr. 484/289/2016, s-a dispus trimiterea  în judecată  a inculpatei G B, arestată în altă cauză, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de tâlhărie calificată prev. de art. 233, art. 234 alin. 1 lit. a) C.p., fiecare cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p.

În fapt, s-au reţinut următoarele:

1.  În data de 18.07.2015 în jurul orei 12.00 numita G B l-a acostat pe numitul F T în timp ce acesta se afla la piaţa de vechituri din mun. Reghin şi a purtat cu acesta mai multe discuţii, propunându-i să întreţină raporturi sexuale, scop în care au luat amândoi un taxi şi s-au deplasat în spre zona Pădurea Rotundă.

Când a ajuns în interiorul pădurii, la o distanţă de aprox. 100 de metri, s-au aşezat pe sol şi suspecta l-a servit pe acesta cu un pahar de bere, dintr-o sticlă de  Neumarkt, pe care aceasta o adusese cu ei, într-o plasă de rafie.

La scurt timp după ce a consumat paharul de bere, susnumitului i s-a făcut rău şi şi-a pierdut cunoştinţa, revenindu-şi după 3-4 ore, moment în care a observat că i-au dispărut din buzunare un tel. mobil marca Ericson cu o cartelă SIM, suma de 150 de lei din portofel, cardul de sănătate şi un card bancar emis de BCR.

2. În data de 19.07.2015 în jurul orei 10.00 persoana vătămată C F a fost acostat de numita G B, în timp ce se afla la piaţa din loc. Deda şi era aşezat la o masă şi servea mici şi un pahar de ţuică, susnumita afirmând că îl cunoaşte, iar după mai multe discuţii i-a spus că ar mânca şi ea doi mici, dar nu are bani.

Numitul C F i-a dat suma de 5 lei cu care inculpata şi-a cumpărat doi mici, iar după ce i-a consumat, stând la masă cu acesta, i-a propus susnumitului să se deplaseze împreună pe malul râului Mureş, să stea la umbră şi să întreţină relaţii sexuale.

După ce s-au deplasat conform înţelegerii avute pe malul râului Mureş în amonte de piaţa – în spre loc. Bistra Mureşului, la aprox. 200 de m, inculpata G B a scos din poşetă o sticlă de bere din plastic de culoare verde marca  Neumarkt şi un pahar de plastic de unică folosinţă şi l-a servit pe acesta cu un pahar de bere. În timp ce consuma berea aflată în pahar, C F a observat că aceasta avea o spumă persistentă de culoare alb imaculat, iar gustul era mai amărui decât în mod normal, motiv pentru care acesta i-a cerut inculpatei să bea şi ea un pahar.

Inculpata G B a mai pus un pahar de bere, l-a dus şi ea la gură, după care i-a spus numitului C F să-l bea el pentru că e bărbat şi rezistă mai mult.

După ce a consumat şi aproape tot conţinutul celui de-al doilea pahar, numitul C F şi-a  pierdut cunoştinţa, trezindu-se după aproximativ 3-4 ore, având mari ameţeli şi constatând că îi lipsesc portofelul în care avea 70 de lei, telefonul mobil marca Nokia şi cartela SIM, motiv pentru care s-a deplasat la prima casă şi a anunţat organele de poliţie prin intermediul S.N.U.A.U. 112.

3. În data de 27.08.2015 numita G B s-a deplasat în apropierea locuinţei persoanei vătămate L S, situată în mun. Reghin, str. P nr.  unde – profitând de faptul că acesta o cunoştea, deoarece a mai intrat şi în trecut în curtea acestuia -  a intrat in curte si l-a abordat pe acesta.

Aici suspecta i-a cerut persoanei vătămate să o servească cu un pahar cu apă, persoana vătămată fiind de acord. Între timp, suspecta folosindu-se de un moment de neatenţie a persoanei vătămate i-a pus acesteia o substanţă narcotică în băutură. După ce a consumat această băutură, persoana vătămată a devenit inconştientă. În aceste condiţii, inculpata i-a sustras mai multe bunuri din locuinţă ( lenjerie de pat, un laptop, un telefon mobil) şi suma de 2700 lei. Persona vătămată a fost găsită de martora G K fiind în stare de inconştienţă. A fost transportată la Spitalul de Urgenţă Târgu Mureş în vederea aplicării tratamentului necesar, revenindu-şi doar în cursul zilei de 28.08.2015.

4. În data de 01.09.2015, în jurul orei 14.00 persoana vătămată K A a fost abordată pe strada Sării din mun. Reghin de către inculpata G B, aceasta promiţându-i servicii sexuale. Astfel, cei doi s-au deplasat împreună pe malul Canalului Morii, în spatele magazinului Billa, unde suspecta a servit persoana vătămată cu două pahare de bere care conţineau o substanţă narcotică. După ce a consumat băutura, persoana vătămată şi-a pierdut conştiinţa. În aceste condiţii suspecta i-a sustras un telefon mobil şi suma de 1700 lei.

În data de 02.09.2015 inculpata G B s-a deplasat la Poliţia Mun. Reghin, unde era cercetată într-un alt dosar, având ca obiect infracţiunea de furt calificat. Cu ocazia examinării bunurilor pe care le avea inculpata asupra sa, într-o geantă de culoare neagră a fost găsită o sticlă din plastic, cu menţiunea HELL – băutură energizantă în care se afla cantitatea de aproximativ 25 ml de lichid de culoare albicioasă. Inculpata a relatat că lichidul este compus din somnifere pe care le consumă personal deoarece este bolnavă.

Tot la aceiaşi dată, organele de poliţie au efectuat cu persoanele vătămate două recunoaşteri din grup, ocazie cu care persoanele vătămate au recunoscut inculpata ca fiind persoana care la datele de 27.08.2015 şi 01.09.2015 ar fi fost în preajma acestora, iar după aceia li s-a sustras bunuri în condiţiile menţionate anterior.

Totodată din vizionarea imaginilor video surprinse de camerele de supraveghere de la magazinul Billa din mun. Reghin a fost identificată inculpata, care împreună cu persoana vătămată K A s-a deplasat spre Canalul Morii. Apoi, după un timp, inculpata a revenit singură din acel loc, fiind urmată de persoana vătămată care se deplasa haotic.

In cauza a fost dispusa o expertiza a substanței găsite asupra inculpatei G B in data de 02.09.2015, din cuprinsul Buletinului de analiza toxicologica nr.4215/723 din octombrie 2015 rezultând ca substanța expertizata conținea Zopiclona - substanța activa din produsul cu denumirea comerciala „Imovane”. De asemenea, rezulta din același raport ca zopiclona este un compus chimic care face parte din grupa medicamentelor hipnotice si sedative. Este cunoscuta si ca „drogul violului”, fiind cunoscute cazuri in care a fost administrata mascat in diferite băuturi pentru a provoca somnul victimei care este apoi tâlhărita sau violata. Efectele hipnotice ale zopiclonei sunt foarte rapide după administrare si aceasta poate sa inducă o ușoara amnezie. In combinaţie cu alcoolul etilic are loc o intensificare a efectelor pe care le are zopiclona.

Situaţia de fapt reţinută prin actul de sesizare a fost stabilită, în faza urmăririi penale prin următoarele mijloace de probă: declaraţii inculpată G B ,declaraţii parte civilă F T, declaraţii persoană vătămată L S ,declaraţii persoana civilă K A, declarație parte civila C F, declaraţii martor B T , declaraţii martor C F C ,declaraţii martor C A M, declaraţii martor B B , declaraţie martor G K , procese verbale de identificare din grup, acte procedurale, procesuale, înscrisuri , proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto anexe, buletine de analiza toxicologica .

Prin încheierea de şedinţă din data de 07.04.2016, judecătorul de cameră preliminară în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr 1931/P/2015 din 22.02.2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, privind pe inculpata G B, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de tâlhărie calificată prev. de art. 233, art. 234 alin. 1 lit. a) C.p., fiecare cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p. , a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus  începerea judecăţii cauzei privind pe inculpată.

În faţa instanţei inculpata a negat săvârşirea de către aceasta a faptelor reţinute în sarcina sa. 

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Din procesul verbal de constatare din 18.07.2015 (f. 12 d.up) reiese faptul că la data de 18.07.2015 ora 17.10 numitul F T a sesizat organele de poliţie prin serviciul 112, care, cu ocazia deplasării acestora la locul unde se afla a relatat că în acea zi, în intervalul orar 10.00-14.00, în timp ce se afla cu o persoană de sex feminin pe care a întâlnit-o ocazional, aceasta a profitat de neatenţia sa şi i-a sustras din buzunarul pantalonilor  un telefon mobil marca Sony Ericson, un portmoneu în care avea suma de 110 lei, cartea de identitate, cardul de sănătate şi un card bancar emis de BCR Reghin, toate în valoare de 350 lei.

Fiind audiată persoana vătămată F T a declarat că  la data de 18.07.2015, în jurul orei 12.00, în timp ce se afla în piaţa săptămânală de vechituri din Reghin a venit la acesta o persoană de sex feminin de etnie rromă,  de aproximativ 35-40 de ani, brunetă, cu părul lung, căzut pe spate, cu înălţime de aproximativ 1,65 m, care a intrat în vorbă cu el şi i-a propus să întreţină relaţii sexuale. Astfel, aceştia au luat un taxi şi s-au deplasat  pe strada Spitalului până în dreptul barierei, după care au mers aproximativ 100 m în interiorul pădurii unde s-au aşezat pe sol iar persoana de sex feminin l-a servit cu un pahar de bere dintr-o sticlă de Newmarkt. După ce acesta a consumat acel pahar cu bere i s-a făcut rău şi şi-a pierdut conştiinţa, revenindu-şi după trei-patru ore, ocazie cu care a observat că acea persoană i-a sustras din buzunarul pantalonilor un telefon mobil marca Sony Ericson de culoare neagră, walkman 902, un card de memorie de 1 GB, portmoneul cu suma de 110 lei , cartea de identitate, cardul bancar şi cardul de sănătate.

Instanţa constată că în cauză există un dubiu cu privire la comiterea de către inculpata G B a infracţiunii reţinute în sarcina sa, respectiv tâlhărie calificată săvârşită în dauna persoanei vătămate F T, acest dubiu profitându-i acesteia potrivit art. 4 alin. 2 din C.proc. pen.

Astfel, cu ocazie efectuării identificării din grup la data de 21.07.2015, persoana vătămată a recunoscut o altă persoană ca fiind cea cu care s-a întâlnit în data de 18.07.2015, după cum reiese din declaraţia de la fila 18 d.u.p, pentru ca ulterior, cu ocazia efectuării unei alte identificări din grup la data de 11 09.2015 acesta să o recunoască din grup pe inculpata G B (f. 25 d.u.p).

Cu ocazia audierii în calitate de martor, numitul L V  a confirmat faptul că acesta l-a dus pe numitul F T la liziera pădurii cu taxiul în data de 18.07.2015, acesta fiind însoţit de o femeie, aspect pe care l-a confirmat şi în faţa instanţei. Însă, cu ocazia efectuării unei prime identificări de persoane din grup, acesta a identificat-o pe numita M G ca fiind persoana care l-a însoţit pe numitul F T în data de 18.07.2015 ( f. 30 d.u.p), pentru ca ulterior, cu ocazia efectuării unei a doua identificări de persoane din grup la data de 11.09.2015 acesta să o recunoască pe aceeaşi M G ca fiind cea care l-a însoţit pe F T, şi nu pe inculpata G B.

De asemenea cu ocazia audierii sale în calitate de martor în faţa instanţei, numitul L V C a declarat faptul că acesta nu a văzut-o pe femeia care a urcat în taxi împreună cu numitul F T şi nici nu a văzut cu ce era aceasta era îmbrăcată.

De altfel, în cursul urmăririi penale inculpata a negat tot timpul faptul că s-ar fi întâlnit cu persoana vătămată F T.

Faţă de considerentele mai sus expuse, instanţa constată că în cauză nu este dovedită dincolo de orice dubiu comiterea de către inculpata G B a faptei reţinute în sarcina sa în dauna persoanei vătămate F T, în condiţiile în care însăşi persoana vătămată care iniţial a descris-o pe persoana de sex feminin care l-a însoţit în mod amănunţit,  ca fiind de aproximativ 35-40 ani, bruneta, cu păr lung, de etnie rromă, de aproximativ 1,65 m înălţime, cu pantaloni negri, bluză neagră, şlapi verde deschis, nu a făcut o recunoaştere din grup dincolo de orice dubiu, recunoscând iniţial o altă persoana decât inculpata din cauză.

Acest dubiu urmează a-i profita inculpatei.

2. Din procesul verbal de sesizare din oficiu(f. 37 d.u.p) reiese faptul că numitul C F  a sesizat organele de poliţie, susţinând că la data de 19.07.2015 , după ce a mers la Piaţa din Deda a plecat spre localitatea Bistra Mureşului şi din cauza oboselii  s-a oprit pe marginea Râului Mureş şi a adormit, iar când s-a trezit a constatat că îi lipseşte telefonul  mobil marca Nokia şi suma de 80 lei din portmoneu.

Fiind audiată persoana vătămată C F a declarat că la data de 19.07.2015, în jurul orei 10.00 a mers la piaţa din Deda unde după ce a făcut cumpărături s-a aşezat la o masă pentru a consuma mici şi ţuică când a venit la masă o persoană de sex feminin care i-a spus că ar mânca doi mici dar nu are bani, astfel încât persoana vătămată i-a oferit acesteia 5 lei cu care aceasta şi-a cumpărat doi mici,după care i-a spus persoanei vătămate să meargă pe malul Mureşului pentru a face sex.  Persoana vătămată a acceptat astfel încât cei doi s-au deplasat pe Malul Mureşului unde s-au aşezat pe iarbă, persoana de sex feminin scoţând din poşetă o sticlă de plastic de culoare verde cu bere Neumarkt şi un pahar de plastic şi i-a oferit persoanei vătămate să bea, aceasta consumând un pahar, iar înainte de al doilea pahar a cerut femeii să bea şi ea însă aceasta l-a îndemnat să bea el pentru că e bărbat şi rezită mai mult. După ce a consumat şi cel de al doilea pahar de bere persoana vătămată şi-a pierdut conştiinţa şi s-a trezit abia în jurul orei 16.00, mergând până la o casă apropiată unde a solicitat să sune la 112 întrucât i-au dispărut portmoneul cu bani şi telefonul mobil marca Nokia.

Cu ocazia efectuării recunoaşterii de persoane din grup persoana vătămată a recunoscut-o iniţial pe numita M G ca fiind persoana care l-a însoţit în data de 19.07.2015 (f. 43 d.u.p) pentru ca ulterior, cu ocazia efectuării celei de a doua recunoaşteri din grup la data de 11.09.2015 acesta să o indice pe inculpata G B ca fiind cea care la acea dată l-a însoţit pe malul Mureşului

De altfel, audiată fiind în calitate de suspect la data de 30.09.2015 ( f. 196 d.u.p), inculpata G B a recunoscut faptul că s-a întâlnit cu numitul C F  la piaţa din Deda, iar acesta i-a dat bani să cumpere mici pentru a face o pomană şi i-a dăruit şi telefonul acestuia pe care aceasta ulterior l-a dat unui tânăr, însă aceasta a susţinut faptul că nu a mers niciunde cu numitul C F. De altfel şi în faţa instanţei aceasta a negat faptul că l-ar fi însoţit pe numitul C F pe malul Mureşului şi că i-ar fi dat să consume bere.

Şi martorul B T a declarat faptul  că l-a văzut pe numitul C F în acea zi la piaţa din Deda cu o femeie la masă pe care ulterior, cu ocazia efectuării de recunoaştere din grup a indicat-o ca fiind inculpata G B (f. 57 d.u.p).

Deşi inculpata G B a susţinut faptul că acesta nu a mers niciunde cu persoana vătămată C F şi nu i-a dat să bea nimic, instanţa constată că susţinerile persoanei vătămate referitoare la faptul că a consumat dintr-o sticlă de bere Neumarkt oferită de inculpată se coroborează cu alte probe de la dosar, respectiv cu  procesul verbal din 02.09.2015 în care se consemnează că la acea dată asupra numitei G B s-a găsit  o sticlă de băutură energizantă cu o etichetă cu inscripţia Hell în interiorul căreia se află o cantitate de aproximativ 25 ml lichid de culoare alb intens, despre care inculpata a declarat că este un amestec de apă cu somnifere pe care le foloseşte pentru uzul personal deoarece nu poate dormi noaptea.

În urma efectuării unei analize toxicologice a acestei substanţe, Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş a comunicat faptul că sticla cu inscripţia Hell conţine  compusul Zopiclon care este substanţă activă din produsul cu denumirea comercială „Imovane”, compusul Zopiclona  făcând parte din grupa medicamentelor hipnotice şi sedative.

Deşi inculpata a susţinut faptul că aceasta are prescripţie medicală pentru „ Imovane”, depunând în acest sens reţeta (f. 152), instanţa constată că aceasta a susţinut prin declaraţiile date în cursul urmăririi penale faptul că ia medicamentul Imovane pentru calmare şi dureri de cap (f. 199 d. u. p), într-o altă declaraţie a susţinut faptul că Imovane consumă doar seara şi că a luat medicamentele cu ea la Reghin pentru că are acasă o nepoată mică şi îi era frică să nu umble aceasta la medicamente (f. 210), pentru ca în faţa instanţei aceasta să susţină că zilnic consumă Imovane, dimineaţa şi seara, iar când pleacă la Piaţa nu apucă să le ia pe stomacul gol aşa că le ia cu dânsa. Or, faţă de efectul pe care substanţa Zopiclona conţinută de Imovane îl are, astfel cum a fost menţionat în adresa IML de la fila 188, respectiv inducerea somnului foarte rapid, este greu de crezut că inculpata consuma pe timpul zilei când era la piaţă acest medicament.

De asemenea, deşi în buletinele e analiză toxicologică a numitului C F nu a ieşit la testul de urină această substanţă, instanţa constată că acest lucru se datorează faptului că data prelevării probei a fost 22 iulie 2015, în condiţiile în care persoana vătămată C F a susţinut că a consumat berea oferită de inculpată în data de 19.07.2015. Or, astfel cum reiese din adresa IML înaintată instanţei ca urmare a solicitării acesteia, substanţa Zopiclona se absoarbe rapid, se elimină prin urină şi salivă, iar timpul necesar pentru ca aceasta să nu mai iasă la eventuale analize este între 3,5 şi 6, 5 ore.

Având în vedere faptul că proba a fost ridicată la 3 zile după consumarea substanţei, era firesc şi normal ca aceasta să nu mai iasă în testul de urină.

Instanţa constată astfel că susţinerile inculpatei nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză.

3. La data de 02.09.2015 s-a consemnat plângerea formulată de persoana vătămată K A din cuprinsul căreia reiese că la data de 01.09.2015 în jurul orelor 14 a fost acostat de o persoană de sex feminin care i-a oferit servici sexuale sens în care s-au deplasat pe malul canalului Morii în spatele magazinului Billa unde acea persoană i-a dat  să bea un pahar cu bere. După ce  persoana vătămată a consumat paharul cu bere a simţit că i se face rău şi a plecat înspre magazinul Kaufland dar pe drum şi-a pierdut conştiinţa, iar când s-a trezit a văzut că din buzunar îi lipseşte suma de 1700 lei , telefonul mobil marca Samsung şi cartea de identitate.

Fiind audiat în calitate de persoană vătămată (f. 167 şi urm. d.u.p), numitul K A a declarat că la data de 01.09.2015 în jurul orelor 14 a fost acostat de o femeie care i-a oferit servicii sexuale, aceasta cerându-i 5 lei să cumpere o stilă de bere. Ulterior cei doi s-au deplasat  în spatele magazinului Billa unde femeia a scos o sticlă de bere Neumarkt şi un pahar de unică folosinţă dându-i să bea. După ce acesta a băut primul pahar şi a gustat din al doilea puţin, a aruncat din pahar pentru că băutura avea un gust ciudat. Ulterior persoana vătămată s-a ridicat să plece însă femeia a insistat să rămână. Întrucât acestuia i se făcuse rău , a plecat văzând că din spate femeia îl urmăreşte. Persoana vătămată a susţinut faptul că acesta a reuşit să ajungă până în dreptul liceului Petru Maior , de unde nu-şi mai aminteşte nimic, iar în dimineaţa zilei de 02.09.2015 s-a trezit acasă, vecina sa spunându-i că a fost găsit de sora acestuia în magazinul Kaufland. Persoana vătămată a remarcat că îi lipseşte suma de 1700 lei, telefonul mobil şi cartea de identitate. În faţa instanţei persoana vătămată şi-a menţinut cele declarate în cursul urmăririi penale.

Fiind audiată în cursul urmăririi penale inculpata a susţinut faptul că aceasta nu a fost cu numitul K A pentru că aceasta din data de 24.08.2015 nu a mai fost pe raza Municipiului Reghin (f. 210 d.u.p) pentru ca ulterior, în completarea declaraţiei să susţină că s-a întâlnit în data de 01.09.015 în Reghin cu un bărbat care i-a propus să întreţină relaţii sexuale (f. 213-214), pentru ca în faţa instanţei să declare că  s-a întâlnit în data de 01.09.2015 cu numitul K A, acestuia cerând-i să întreţină relaţii sexuale pentru suma de 5 lei, inculpata refuzând pe când persoana vătămată tot insista.

Cu ocazia efectuării recunoaşterii din grup la data de 02.09.2015 persoana vătămată K A a identificat-o pe inculpata G B ca fiind cea care la data de 01.09.2015 l-a însoţit pe malul Canalului Morii unde i-a dat să consume din sticla de Neumarkt. De altfel şi din procesul verbal de vizionare imagini s-a consemnat faptul că la acea dată, pe înregistrarea video de la magazinul Billa se poate observa persoana vătămată, cu mers dezechilibrat, care vine dinspre garaje urmat de inculpata G B, după ce anterior aceste două persoane se deplasaseră spre garaje.

Susţinerile persoanei vătămate se coroborează şi cu alte probe administrate în cauză, respectiv cu procesul verbal din data de 02.09.2015 în care se consemnează că la acea dată asupra numitei G B s-a găsit  o sticlă de băutură energizantă cu o etichetă cu inscripţia Hell în interiorul căreia se află o cantitate de aproximativ 25 ml lichid de culoare alb intens, despre care inculpata a declarat că este un amestec de apă cu somnifere pe care le foloseşte pentru uzul personal deoarece nu poate dormi noaptea.

În urma efectuării unei analize toxicologice a acestei substanţe, Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş a comunicat faptul că sticla cu inscripţia Hell conţine  compusul Zopiclona care este substanţă activă din produsul cu denumirea comercială „Imovane”, compusul Zopiclona  făcând parte din grupa medicamentelor hipnotice şi sedative. Despre aceste medicament inculpata a susţinut diverse, de la faptul că ţine acest  medicament cu dânsa pentru că îi este frică să nu îl consume nepoata acasă, la faptul că ia acest medicament şi dimineaţa şi seara, şi uneori nu apucă dimineaţa să îl ia acasă astfel încât îl consumă ulterior, deşi această susţinere este vădit neîntemeiată ţinând cont de efectul substanţei Zoplicona, respectiv inducere rapidă a somnului. Ar însemna ca inculpata să adoarmă rapid indiferent de locaţia în care s-ar afla, efect pe care acesta îl cunoştea fiind consumatoare de aceste medicament.

De asemenea, deşi în buletinul de analiză toxicologică a numitului K A (f. 190) nu a ieşit la testul de urină sau sânge această substanţă, instanţa constată că acest lucru se datorează faptului că data prelevării probei a fost 2 septembrie 2015, în condiţiile în care persoana vătămată  K A a susţinut că a consumat berea oferită de inculpată în data de 01.09.2015. Or, astfel cum reiese din adresa IML înaintată instanţei ca urmare a solicitării acesteia, substanţa Zopiclona se absoarbe rapid, se elimină prin urină şi salivă, iar timpul necesar pentru ca aceasta să nu mai iasă la eventuale analize este între 3,5 şi 6, 5 ore.

Având în vedere faptul că proba a fost ridicată la o zi după consumarea substanţei, era firesc şi normal ca aceasta să nu mai iasă în testul de urină.

Instanţa constată astfel că susţinerile inculpatei nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză.

3.  Din procesul verbal de constatare din 27.08.2015 (f.88d.u.p) reiese că la data de 27.08.2015 organele de poliţie, ca urmare a sesizării efectuate prin telefon la numărul 112 s-au deplasat la locuinţa persoanei vătămate L S  unde concubina acestuia pe nume G K  le-a spus că la aceeași dată l-a găsit pe numitul L S inconştient pe pat iar din locuinţă fuseseră sustrase mai multe bunuri, respectiv laptop de culoare argintie, trening de damă, suma de 2700 lei, lenjerii de pat, telefon marca Nokia.

Fiind audiat în calitate de persoană vătămată L S a declarat că la data de 27.08.2015 după ce s-a întors de la piaţă în jurul orei 12-30 o persoană de sex feminin de etnie romă a strigat la poartă şi i-a cerut un pahar de apă dar persoana vătămată a refuzat să îi dea, după care persoana vătămată  a intrat în curte fără a-şi aminti dacă a încuiat sau nu poarta. Ulterior a mers în casă, a băut un pahar de apă şi s-a aşezat în pat, trezindu-se abia a doua zi la Spitalul Judeţean Mureş, ulterior aflând că a fost găsit de către concubina acestuia inconştient şi că i-au fost sustrase bunuri din casă. Persoana vătămată a susţinut că este posibil ca persoana de sex feminin cu care a vorbit la poartă să fi intrat în curte, mai apoi în casă, unde i-a pus ceva în paharul cu apă pe care l-a consumat, pentru ca mai apoi să sustragă bunurile.

Cu ocazia efectuării unei recunoaşteri de persoane din grup , persoana vătămată a identificat-o pe inculpata G B ca fiind persoana cu care a vorbit în data de 27.08.2015.

De asemenea, cu ocazia efectuării unei percheziţii domiciliare la locuinţa inculpatei, au fost ridicate mai multe bunuri pe care persoana vătămată le-a recunoscut, spunând că acestea îi aparţin, aceste bunuri fiind predate persoanei vătămate L S (f. 163 d. u. p).

Cu privire la aceste bunuri inculpata a declarat în cursul urmăririi penale că i-au fost dăruite de către persoana vătămată L S (f. 212-213 d.u.p) după ce întreţinuse cu acesta relaţii sexuale la cererea acestuia în data de 27.08.2015,  însă nu i-a sustras suma de 2700 lei cum s-a susţinut.

Audiată fiind în faţa instanţei inculpata a reiterat poziţia din cursul urmăririi penale, susţinând aceleaşi lucruri, cu menţiunea însă că aceasta a luat din dulap suma de 2700 lei.

Deşi inculpata neagă faptul că aceasta ar fi pus vreo substanţă în băutura persoanei vătămate, susţinând că numitul L S a consumat doar vişinată, instanţa constată că susţinerile sale nu se coroborează cu nicio altă probă.

Astfel, martorul G K a declarat atât în cursul urmăririi penale faptul că aceasta în data de 27.08.2015 în jurul orelor 19 l-a găsit pe numitul L S Inconştient şi a remarcat lipsa a 2700 lei, un telefon, un laptop şi diferite bunuri. Numitul L S a fost transportat la spital cu ambulanţa unde şi-a revenit abia a doua zi.

Susţinerile persoanei vătămate se coroborează şi cu alte probe administrate în cauză, respectiv cu procesul verbal din data de 02.09.2015 în care se consemnează că la acea dată asupra numitei G B s-a găsit  o sticlă de băutură energizantă cu o etichetă cu inscripţia Hell în interiorul căreia se află o cantitate de aproximativ 25 ml lichid de culoare alb intens, despre care inculpata a declarat că este un amestec de apă cu somnifere pe care le foloseşte pentru uzul personal deoarece nu poate dormi noaptea.

În urma efectuării unei analize toxicologice a acestei substanţe, Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş a comunicat faptul că sticla cu inscripţia Hell conţine  compusul Zopiclona care este substanţă activă din produsul cu denumirea comercială „Imovane”, compusul Zopiclona  făcând parte din grupa medicamentelor hipnotice şi sedative. Despre aceste medicament inculpata a susţinut diverse, de la faptul că ţine acest  medicament cu dânsa pentru că îi este frică să nu îl consume nepoata acasă, la faptul că ia acest medicament şi dimineaţa şi seara, şi uneori nu apucă dimineaţa să îl ia acasă astfel încât îl consumă ulterior, deşi această susţinere este vădit neîntemeiată ţinând cont de efectul substanţei Zoplicona, respectiv inducere rapidă a somnului. Ar însemna ca inculpata să adoarmă rapid indiferent de locaţia în care s-ar afla, efect pe care acesta îl cunoştea fiind consumatoare de aceste medicament.

De asemenea, deşi în buletinul de analiză toxicologică a numitului L S (f. 191) nu a ieşit la testul de urină sau sânge această substanţă, instanţa constată că acest lucru se datorează faptului că data prelevării probei a fost 28 august 2015, în condiţiile în care persoana vătămată  L S a susţinut că a întâlnit-o pe inculpată în data de 27.08.2015. Or, astfel cum reiese din adresa IML înaintată instanţei ca urmare a solicitării acesteia, substanţa Zopiclona se absoarbe rapid, se elimină prin urină şi salivă, iar timpul necesar pentru ca aceasta să nu mai iasă la eventuale analize este între 3,5 şi 6, 5 ore.

Având în vedere faptul că proba a fost ridicată la o zi după consumarea substanţei, era firesc şi normal ca aceasta să nu mai iasă în testul de urină.

În drept,

1.Cu privire la comiterea de către inculpata G B a faptei reţinute în sarcina sa în dauna persoanei vătămate F T, constând în aceea că în data de 18.07.2015 în jurul orei 12.00 numita G B l-a acostat pe numitul F T în timp ce acesta se afla la piaţa de vechituri din mun. Reghin şi a purtat cu acesta mai multe discuţii, propunându-i să întreţină raporturi sexuale, scop în care au luat amândoi un taxi şi s-au deplasat înspre zona Pădurea Rotundă, când au ajuns în interiorul pădurii, la o distanţă de aprox. 100 de metri, s-au aşezat pe sol şi suspecta l-a servit pe acesta cu un pahar de bere, dintr-o sticlă de  Neumarkt, pe care aceasta o adusese cu ei, într-o plasă de rafie iar  a scurt timp după ce a consumat paharul de bere, susnumitului i s-a făcut rău şi şi-a pierdut cunoştinţa, revenindu-şi după 3-4 ore, moment în care a observat că i-au dispărut din buzunare un tel. mobil marca Ericsson cu o cartelă SIM, suma de 150 de lei din portofel, cardul de sănătate şi un card bancar emis de BCR, instanţa, faţă de considerentele expuse, constată din administrarea întregului probatoriu că acesta nu este de natură a forma convingerea instanţei dincolo de orice dubiu cu privire la comiterea de către inculpată acestei fapte motiv pentru care va dispune achitarea acesteia, faţă de prevederile art. 16 alin. 1 lit. c C.proc.pen. şi cele ale art. 4 alin 1 din C.proc.pen.

2.Fapta inculpatei G B care în data de 19.07.2015 a deposedat-o pe persoana vătămată C F de telefonul mobil şi suma de 70 de lei prin aducerea sa în stare de inconştienţă după ce a dat acesteia să consume un pahar de bere în care pusese o substanţă sedativă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, art. 234  alin. 1 lit. a C.pen.

Acţiunea inculpatei de aducere în stare de inconştienţă a persoanei vătămate pentru a-i lua telefonul şi banii realizează elementul material al infracțiunii de tâlhărie, întrucât prin  aducerea în stare de inconştienţă a persoanei vătămate a luat din posesia acesteia, fără consimțământ, bunuri ale acesteia, cu scopul de a și le însuși pe nedrept.

Prin faptul că, în urma acțiunii sale, bunurile au fost trecute din stăpânirea persoanei vătămate în cea a inculpatei, aceasta dispunând ulterior de bun, inculpata a adus atingere valorilor sociale protejate prin norma de incriminare a infracțiunii de tâlhărie, și anume relațiilor sociale referitoare la patrimoniu, a căror dezvoltare este condiționată de menținerea poziției fizice a bunurilor împotriva faptelor de sustragere, precum și relațiilor sociale ocrotite în subsidiar de această normă, cele referitoare la persoană, mai exact cele care apără libertatea psihică şi fizică a persoanei.

Datorită faptului că acțiunile sale au fost cele care au produs consecințele menționate, se constată că există o legătură de cauzalitate între fapta inculpatei și urmarea periculoasă, ca elemente ale laturii obiective ale infracțiunii de tâlhărie.

În ceea ce privește latura subiectivă, instanța reține că inculpata a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei, în sensul că a urmărit să ia bunurile persoanei vătămate prin aducerea acesteia în stare de inconştienţă. Acest aspect este dovedit prin coroborarea declarațiilor celor audiați în cauză, precum și prin modul concret în care a fost săvârșită fapta.

Referitor la forma calificată a infracţiunii, instanţa constată că este incident elementul circumstanţial de agravare prevăzut de art. 234 alin. 1 lit a C.pen întrucât inculpata a folosit pentru săvârşirea faptei o substanţă care prin efectele ei se aseamănă cu o substanţă narcotică, respectiv substanţa „ Zopiclona” care, conform adresei IML de la fila 188 d.u.p este cunoscută ca şi drogul violului, întocmai pentru efectele pe care le produce asemănătoare unei substanţe narcotice.

3.Fapta inculpatei G B care în data de 01.09.2015 a deposedat-o pe persoana vătămată K A de telefonul mobil şi suma de 1700 de lei prin aducerea sa în stare de inconştienţă după ce a dat acesteia să consume un pahar de bere în care pusese o substanţă sedativă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, art. 234  alin. 1 lit. a C.pen.

Acţiunea inculpatei de aducere în stare de inconştienţă a persoanei vătămate pentru a-i lua telefonul şi banii realizează elementul material al infracțiunii de tâlhărie, întrucât prin  aducerea în stare de inconştienţă a persoanei vătămate a luat din posesia acesteia, fără consimțământ,  bunuri ale acesteia, cu scopul de a și le însuși pe nedrept.

Prin faptul că, în urma acțiunii sale, bunurile au fost trecute din stăpânirea persoanei vătămate în cea a inculpatei, aceasta dispunând ulterior de ele, inculpata a adus atingere valorilor sociale protejate prin norma de incriminare a infracțiunii de tâlhărie, și anume relațiilor sociale referitoare la patrimoniu, a căror dezvoltare este condiționată de menținerea poziției fizice a bunurilor împotriva faptelor de sustragere, precum și relațiilor sociale ocrotite în subsidiar de această normă, cele referitoare la persoană, mai exact cele care apără libertatea psihică şi fizică a persoanei.

Datorită faptului că acțiunile sale au fost cele care au produs consecințele menționate, se constată că există o legătură de cauzalitate între fapta inculpatei și urmarea periculoasă, ca elemente ale laturii obiective ale infracțiunii de tâlhărie.

În ceea ce privește latura subiectivă, instanța reține că inculpata a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei, în sensul că a urmărit să ia bunurile persoanei vătămate prin aducerea acesteia în stare de inconştienţă. Acest aspect este dovedit prin coroborarea declarațiilor celor audiați în cauză, precum și prin modul concret în care a fost săvârșită fapta.

Referitor la forma calificată a infracţiunii, instanţa constată că este incident elementul circumstanţial de agravare prevăzut de art. 234 alin. 1 lit a C.pen întrucât inculpata a folosit pentru săvârşirea faptei o substanţă care prin efectele ei se aseamănă cu o substanţă narcotică, respectiv substanţa „ Zopiclona” care, conform adresei IML de la fila 188 d.u.p este cunoscută ca şi drogul violului, întocmai pentru efectele pe care le produce asemănătoare unei substanţe narcotice.

4.Fapta inculpatei G B care la data de 27.08.2015 a deposedat-o pe persoana vătămată L S de  un laptop, un telefon mobil,  suma de 2700 de lei şi alte bunuri  prin aducerea sa în stare de inconştienţă după ce a  pus în băutura acesteia o substanţă sedativă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, art. 234  alin. 1 lit. a C.pen.

Acţiunea inculpatei de aducere în stare de inconştienţă a persoanei vătămate pentru a-i bunurile realizează elementul material al infracțiunii de tâlhărie, întrucât prin  aducerea în stare de inconştienţă a persoanei vătămate a luat din posesia acesteia, fără consimțământ,  bunuri ale acesteia, cu scopul de a și le însuși pe nedrept. În această situație, se reține că amenințarea realizează activitatea secundară a elementului material al infracțiunii de tâlhărie întrucât a servit ca mijloc pentru luarea telefonului

Prin faptul că, în urma acțiunii sale, bunurile au fost trecute din stăpânirea persoanei vătămate în cea a inculpatei, aceasta dispunând ulterior de bun inculpata a adus atingere valorilor sociale protejate prin norma de incriminare a infracțiunii de tâlhărie, și anume relațiilor sociale referitoare la patrimoniu, a căror dezvoltare este condiționată de menținerea poziției fizice a bunurilor împotriva faptelor de sustragere, precum și relațiilor sociale ocrotite în subsidiar de această normă, cele referitoare la persoană, mai exact cele care apără libertatea psihică şi fizică a persoanei.

Datorită faptului că acțiunile sale au fost cele care au produs consecințele menționate, se constată că există o legătură de cauzalitate între fapta inculpatei și urmarea periculoasă, ca elemente ale laturii obiective ale infracțiunii de tâlhărie.

În ceea ce privește latura subiectivă, instanța reține că inculpata a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei, în sensul că a urmărit să ia bunurile persoanei vătămate prin aducerea acesteia în stare de inconştienţă. Acest aspect este dovedit prin coroborarea declarațiilor celor audiați în cauză, precum și prin modul concret în care a fost săvârșită fapta.

Referitor la forma calificată a infracţiunii, instanţa constată că sunt incidente elementul circumstanţial de agravare prevăzut de art. 234 alin. 1 lit a C.pen întrucât inculpata a folosit pentru săvârşirea faptei o substanţă care prin efectele ei se aseamănă cu o substanţă narcotică, respectiv substanţa „ Zopiclona” care, conform adresei IML de la fila 188 d.u.p este cunoscută ca şi drogul violului, întocmai pentru efectele pe care le produce asemănătoare unei substanţe narcotice.

Deşi persoana vătămată a susţinut faptul că nu ar fi vorba despre o tâlhărie ci despre o tentativă de omor, instanţa va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin 1- art. 234 alin. 1 lit. a C.pen în infracţiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 C.pen rap. la art. 188 C.pen.  întrucât prin răspunsul înaintat de IML Târgu Mureş la solicitarea instanţei (f. 48 Vol II) s-a comunicat faptul că substanţa consumată, respectiv Zopiclona nu este fatală.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatei pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, instanţa va avea în vedere, pentru fiecare dintre acestea  criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, referitor la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, se reține faptul că inculpata a premeditat comiterea faptelor, având un plan de acţiune bine stabilit.

În ceea ce privește mijloacele utilizate, s-a reținut că inculpata a folosit o substanţă cu efecte narcotice, sedative.

De asemenea, cu privire la motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, inculpata nu a arătat ce anume a determinat-o să săvârșească faptele, dat fiind faptul că aceasta a negat tot timpul comiterea infracţiunilor.

Natura şi frecvenţa infracţiunilor comise de către inculpată, anterior condamnată pentru alte fapte contra patrimoniului, denotă perseverenţa acesteia pe linie infracţională.

Analizând conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, se reține că acesta a nu a avut o atitudine sinceră în cursul urmării penale şi nici în cursul procesului penal, nerecunoscând săvârșirea faptelor .

Referitor la nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, instanța reține că inculpata a absolvit 4 clase şi nu are un loc de muncă.

Aplicând aceste criterii așa cum au fost descrise anterior, instanța reține că faptele inculpatei G B prezintă o gravitate suficient de mare pentru a justifica o pedeapsă situată peste minimul special, apreciere ce este confirmată și de gradul de periculozitate al infractorului astfel cum reiese în urma aprecierii pe baza criteriilor enunțate.

Totodată se constată că cele trei infracţiuni au fost săvârşite toate în concurs cu infracţiunea pentru care inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 51/2016 din 21.03.2016 a Judecătoriei Reghin, pronunţată în dosarul nr. 2588/289/2016, definitivă la data de 12.04.2016, precum şi cu cea pentru care inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 62 sin 21.04.2016 a Judecătoriei Reghin, pronunţată în dosar nr. 2443/289/2015, definitivă prin  Decizia penală nr. 408/A  din 28.06.2016 a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Faţă de cele reţinute, În baza art. 396 alin. 5 C. proc.pen rap. la art. 16 alin. 1 lit. c C.proc.pen. instanţa va achita pe inculpata G B pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin 1- art. 234 alin. 1 lit. a C.pen în dauna persoanei vătămate F T.

În baza art. 396 alin. 1 şi  2 C.proc.pen. va condamna pe inculpata G B  la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin 1- art. 234 alin. 1 lit. a C.pen (infracţiune săvârşită în dauna persoanei vătămate C F).

În baza art. 234 alin . 1 C.pen,  art. 67 alin. 2 C.pen.  raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C. pen va interzice inculpatei ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen va interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 C.proc.pen va. condamnă pe inculpata G B  la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin 1- art. 234 alin. 1 lit. a C.pen (infracţiune săvârşită în dauna persoanei vătămate K A).

În temeiul art. 234 alin . 1 C.pen,  art. 67 alin. 2 C. pen  raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen va interzice inculpatei ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen va interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 396 alin. 1şi 2 C.proc.pen.va condamna pe inculpata G B  la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin 1- art. 234 alin. 1 lit. a C.pen (infracţiune săvârşită în dauna persoanei vătămate L S).

În temeiul art. 234 alin . 1 C.pen,  art.67 alin. 2 C.pen.  raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen.va interzice inculpatei ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. va interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 40 alin 1 rap. la art. 38 alin. 1 cu aplic. art. 39 alin. 1 lit. b va contopi pedepsele mai sus aplicate urmând ca inculpata să execute pedeapsa de 3 ani şi 6 luni  închisoare ce se sporeşte cu o treime din totalul celorlalte pedepse ( 138 luni închisoare), în total 7 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit.a pen va interzice inculpatei ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 45 alin. 5 C:pen raportat la art. 45 alin. 3 C.pen va interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat prev. de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen,  de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 399 alin 1. C.proc.pen  constată că inculpata este arestată în altă cauză.

În baza art.72 alin. 1 şi 3 din noul C.pen., scade din durata pedepsei închisorii durata reţinerii şi arestării preventive din data de 02.09.2015 şi până în data de 02.10.2015 inclusiv şi durata măsurii arestului la domiciliu din data de 04.10.2015 şi până în data de 31.10.2015 inclusiv, precum şi durata  arestării preventive din data de 03.12.2015 şi până la 28.06.2016.

În baza art. 40 alin. 3 C:pen  scade din durata pedepsei perioada executată de la 28.06.2016 la zi.

Ia act că persoana vătămată L S nu s-a constituit parte civilă în proces.

Instanţa va respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă F T.

În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa constată că, în cauză sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, fiind dovedite existenţa faptelor inculpatei, a vinovăţiei acestuia, a prejudiciului şi  a legăturii de cauzalitate dintre fapte şi prejudiciu.

Astfel, în baza art.397, art. 19, art. 25 C.proc.pen. cu referire la art.1357 C.civ va admite acțiunea civilă formulată de partea civila C F, respectiv K A şi va obliga inculpata să plătească părţii civile C F suma de 70 lei iar părţii civile K A suma de 1900 lei.

În baza art. 112  alin. 5  cu ref. La art. 112 lit. e C.pen va confisca de la inculpată suma de 4000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de la persoana vătămată L S.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen.va obligă inculpata  la plata sumei de 1800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, dintre care 1200 lei pentru faza de urmărire penală. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 520 lei pentru faza de urmărire penală, respectiv 520 lei pentru cameră preliminară şi faza de judecată, rămâne în sarcina statului urmând a fi avansat din fondurile MJ.

Domenii speta

Spete similare