Anulare act

Sentinţă civilă 1095/2016 din 03.11.2016


Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant G  I  şi pe pârât A  U  J G  G - prin preşedinte  G  A , având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamantul G  I  ,  reprezentanta  reclamantului  avocat  N  C , reprezentanţii  pârâtei preşedinte  G A şi  avocat  B I  V , martorii  M  L  E  , H , M  I  , F T . 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că,  reclamantul a  fost  citat  cu menţiunea  personal  la  interogator .

Reprezentantul  pârâtei , avocat  B  I  V depune  la  dosar procesul  verbal  al  Adunării Generale  din 28.08.2016,  prin  care s-a stabilit  suprafaţa  de  teren  pe  care  să păşuneze  oile  reclamantului ,  adresa  nr.  29/11.04.2016, convocator  nr. 29/13.04.2016, proces  verbal  nr., 32/13.04.2016,  procesul  verbal  nr. 31/13.04.2016,  adresa  nr. 30/13.04.2016 ,  procesul  verbal  nr.  43/25.04.2016, adresa  nr.  41  din  25.04.2016,  procesul  verbal  nr. 42/25.04.2016,  tabel  nominal  cu  persoanele  care  şi-au  exprimat  dreptul  de  vot  în  cadrul  Adunării  Generale  Extraordinare din  24.04.2016  ,  dovezi  de  comunicare , tabel  nominal  cu  membrii A U J  G  G care  au  solicitat  delegaţii  pentru  a  fi  reprezentaţi în  cadrul  adunării  din  24.04.2016 , adresa nr.  898/03.05.2016  emisă  de  Primăria  Comunei C  . 

În baza  art. 219  NCPC instanţa  procedează  la  verificarea  identităţii  reclamantului , , iar  în  baza  art. 354  NCPC procedează la luarea  interogatoriului  acestuia.

 Instanţa în baza art. 318 NCPC  procedează la verificarea  identităţii  martorilor M  L E  , H  I  , M I , F  T ,  în  baza art.  321 NCPC procedează la audierea acestora în mod  separat, după  ce  în  prealabil au depus jurământul  legal , conform dispoziţiilor  art.319 NCPC, declaraţiile lor fiind  consemnate  în  procesele verbale  de  la  dosar .

Reprezentanta  reclamantului avocat  N  C  arată  că, nu  are  alte  cereri  de  formulat şi probe  de  propus .

Reprezentantul  pârâtei , avocat  B  I  V depune  la  dosar,  notă  privind  cheltuielile  de  judecată ,  nu  are  alte  cereri  de  formulat şi probe  de  propus . 

Instanţa ,  în  baza art. 392 NCPC,  declară  deschise dezbaterile  în  fond şi  acordă cuvântul  reprezentanţilor  părţilor.

Reprezentanta reclamantului  avocat  N  C  solicită admiterea acţiunii. Arată  că,va  solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Arată că, Adunarea Generală a  asociaţiei  U J  G G  , nu  a  respectat  dispoziţiile  art. 18  din  Statut  , având  în  vedere  că, la  data de 17.04.2016 a  avut  loc  prima  convocare  pentru  adunarea  generală ,când  şedinţa  nu  a fost  statutară,  urmând  ca la  data 24 .04.2016  să se ţină  şedinţa  ,  la 6  zile şi  nu  la  8 zile cum  prevede  Statutul. De asemenea, aspectele trecute  pe  ordinea  de zi  se  discută  în  adunarea  generală  ordinară  şi  nu  în cadrul  adunării  extraordinare  ,  conform  art.  54  din  Statut.  Totodată ,  interdicţia  de păşunat  a oilor , s-a  dat  doar  pentru  reclamant  , deşi  sunt  mai  mulţi  deţinători  de  oi  în  localitate, Potrivit  art. 45  din Statut membrii  au  drept  de folosinţă  a  terenurilor forestiere  şi  a  întregii  averi  a asociaţiei în  proporţia  dreptului  de  proprietate  sau  a  dreptului  real  de  folosinţă a fiecăruia. Astfel, cu  martorii audiaţi a dovedit că, pe lângă  cota sa de  proprietate, reclamantul  mai  are  un  drept de folosinţă şi  cotele  de  proprietate  ale  membrilor  care  nu  deţine  animale  şi  care  le-au  cedat  reclamantului .

Reprezentantul pârâtei,avocat B  I  V  solicită respingerea acţiunii  reclamantului  pentru  motivele  expuse  în întâmpinare .  În ceea  ce  priveşte  termenul  de  8  zile  de la  prima  convocare  până  la  următoarea , acesta  nu  este  un  termen  expres şi nu  atrage  nulitatea  absolută,  cu  atât  mai  mult  cu cât , reclamantul  a fost  prezent  la  ambele  şedinţe  ale  adunării  generale. În  ceea  ce  priveşte  interdicţia  de  păşunat , arată  că ,  aceasta  a  rămas  fără  obiect , având  în  vedere  că, a  primit teren pentru păşunat  lângă  staulul  de  oi . Faţă  de  cele  de  mai  sus,  solicită  respingerea acţiunii  , cu  obligarea  reclamantului la  plata  cheltuielilor  de  judecată .

Reprezentanta  reclamantului  avocat  N C  , în  replică arată  că ,  există  o  practică  în  ceea  ce  priveşte cele  8  zile  de  la prima  întrunire până  la  următoarea, în  cazul în  care  nu  s-a realizat  cvorumul .

Instanţa, în baza art.394 NCPC apreciază cauza lămurită,  declară închise dezbaterile  şi  reţine cauza spre soluţionare, pe baza probelor de la dosar.

INSTANŢA

Prin  acţiunea  civilă înregistrată  la  această  instanţă  la  data  de  06.05.2016 reclamantul G I a  solicitat  instanţei  , în  contradictoriu  cu  pârâta  A  U  J  G  G  ,  ca  prin hotărârea  ce  o  va  pronunţa să  dispună anularea  hotărârii  adunării  generale  a  asociaţiei din  data  de  24.04.2016  exprimată prin  procesul  verbal  din  24.04.2016 ;  cu  cheltuieli  de  judecată .

În motivare reclamantul  arată  că ,  la  data  de  24.06. 2016  s-a  desfăşurat  şedinţa  adunării  generale  extraordinare  a  Asociaţiei  , şedinţă  amânată din  data  de  17.04.2016  , având  în  vedere  că, nu  s-a  întrunit  cvorumul . 

În ceea  ce  priveşte  legalitatea  şedinţei ,  reclamantul  arată  că, nu  a  văzut  nici  un  convocator  şi  nu  se  ştie  dacă  a  acut  loc sau  nu  vreo  întrunire  la  data  de  17.04.2016, deoarece  nu  există nici  un  proces  verbal  adus  la  cunoştinţa  publicului .

Pentru  ca  o  şedinţă  să fie  statutară  ,  actualul  preşedinte  al  asociaţiei stabileşte  o  dată  pentru  şedinţă ,  care ,  în general  nu  are  nici  o  şansă  să  fie  statutară , urmând  ca  după  o  săptămână  , şedinţa  să  fie  statutară, indiferent  de  prezenţă .

Reclamantul arată  că , a  intrat  în  conflict  cu preşedintele  asociaţiei , pentru  motivul  că, acesta  nu  era  de  acord  ca  reclamantul  să  păşuneze  oile  pe  care  le  deţine  pe  proprietatea  asociaţiei  . În  acest sens  ,  preşedintele  asociaţiei întruneşte  de  urgenţă  adunarea  generală  extraordinară, pentru a  lua  decizii  împotriva  reclamantului  .

Scopul  adunării  din  24  aprilie 2016  a  fost  de  fapt  unul  ascuns. Astfel ,  prin  Sentinţa  civilă  nr. 308/2016  pronunţată  de  Judecătoria Beiuş în  dosar  civil  nr.  387/187/2016  s-a  dispus  pe  cale  de  ordonanţă  preşedinţială  oprirea  păşunatului  doar  pe  perioada  20.12.2016- 01.05.2016  . În  cadrul  unei  adunări  generale extraordinare , la  propunerea  preşedintelui  asociaţiei  , s-a  hotărât ca  să  nu  se  mai  păşuneze pe  păşune  cu  oile  , doar  pentru  reclamant  ,  în  sat mai  fiind  şi  alţi  deţinători  de  oi şi  capre .

Reclamantul  arată  că ,  a  încheiat mai  multe  contracte  de  comodat  cu membrii  ai  asociaţiei  care  nu  sunt  deţinători  de  animale şi  care  au  cedat  în  favoarea  reclamantului , dreptul  de  folosinţă  a  păşunii  urbariale .  Având  în  vedere  dispoziţiile  art.  45  din  statutul  asociaţiei  potrivit  căruia membrii  au  drept  de  folosinţă  a  terenurilor  forestiere  şi a întregii  averi  a  asociaţiei  în  proporţia  dreptului  de  proprietate  sau  a dreptului  real  de  folosinţă  a  fiecăruia  , hotărârea adunării generale  este  nestatutară ,  adică  nulă . 

Reclamantul  mai  arată că , între  el  şi  asociaţia  pârâtă  au  existat  mai  multe  procese  şi  a  avut  mai  multe conflicte  cu  privire  la  păşunatul  oilor  pe  păşune,  fiind  ameninţat  de  către  preşedintele  şi  susţinătorii  acestuia, reclamantul  fiind  nevoit  să solicite  intervenţia  agenţilor  de poliţie  .

Reclamantul  mai arată că ,  asociaţia deţine  o  suprafaţă  mare  de păşunat , care  însă  nu  poate  fi folosită , deoarece  nu  este  curăţată.

De asemenea  susţinerea  pârâtei că ,  există  o  încărcătură  prea mare  de  animale , nu corespunde  realităţii  , având  în  vedere  că, în  anii  anteriori aveau  loc  pe  păşune  toţi  deţinătorii  de  animale .

În  drept invocă  art.  22-23,  art.  27  din  OG 29/2000 .

În  probaţiune depune  la  dosar  copia  procesului  verbal  al  şedinţei  din  data  de  24.04.2016 înregistrat  la  Primăria  comunei C sub  nr.308/25.04.2016 şi  copia  statutului  Asociaţiei U  J G  G  . Solicită  de asemenea  încuviinţarea  probei  cu  înscrisurile şi  proba  testimonială .

La  data  de 3 iunie 2016 pârâta A  U  J  G  G  depus  la dosar  întâmpinare solicitând  instanţei  să  respingă  acţiunea  reclamantului  ca nelegală şi  neîntemeiată, cu  cheltuieli  de  judecată .

În motivare  pârâta  arată că, la  data de 17.04.2016 la  Şcoala Generală  cu  clasele  I-IV  din  J  a  avut  loc  adunarea  generală  extraordinară  a A U J  G  G  . Conform  celor  specificate  în  convocator , în  acord  cu  art.18  din Statutul  asociaţiei  , pentru  neîntrunirea  cvorumului  statutar,  adunarea  generală  s-a  întrunit  în  data  de  24.04.2016 în  acelaşi  loc  , la  a  doua  convocare adunarea  generală putând funcţiona  cu  oricâţi membrii prezenţi .

Această  adunare  generală a  fost  convocată şi  s-a  ţinut  conform  prevederilor  statutare,  iar  hotărârile  adoptate  în  cadrul  acesteia  sunt  legale  şi  statuare  şi în  interesul  bunei  desfăşurări  a  activităţii  asociaţiei şi apărării şi promovării  intereselor  tuturor  membrilor  săi . 

Un prim  motiv  invocat  de  reclamant ,  care  vizează legalitatea  şedinţei  adunării  generale  este  contestarea  faptului  că, ar  fi  avut  loc  o  întrunire  a  adunării  generale la  data  de  17.04.2016 ,  respectiv  că  ar  fi  avut  loc prima  întrunire  a  adunării  generale  în  care  nu  s-a  realizat  cvorumul  impus  de  statut.

Pârâta  arată  că ,  susţinerea  reclamantului  este  falsă , având  în  vedere  că,  acesta  participă  la  toate  lucrările  adunării  generale , indiferent  dacă  este  la  prima  sau  la  a doua  convocare  ,  însă  a  cărei  hotărâri  sunt nesocotite  şi  contestate  în mod  constant  numai  de  către  reclamat .

Reclamantul  a  participat  şi  la  şedinţa  adunării  generale  din  data  de  17.04.2016 , şedinţă  amânată  pentru  neîntrunirea  cvorumului  statutar  ,  în  acest  sens  a semnat  alături  de  membrii  prezenţi , procesul verbal  încheiat  cu  ocazia  şedinţei  adunării  generale  din  17.04.2016 , încercând  să  inducă  în  eroare  prin  susţineri  neadevărate .

În  cazul  prevederilor  statutare  nu  se poate  vorbi  despre norme  juridice  imperative  care  să  ocrotească  un  interes  general , chiar  dacă  ar  putea  fi  vorba  despre ocrotirea  a  mai  multor  interese  ale  unor  particulari .

Rezultă  astfel  că ,  în cazul  încălcării  dispoziţiilor  statutare , sancţiunea  este  nulitatea  relativă  a  hotărârilor  luate  în cadrul  adunării  generale  , iar  în  cazul  nulităţii  relative  sancţiunea  poate  fi  invocată  numai  de  către  cel  a  cărui  interes  a  fost  nesocotit.

Reclamantul  participând  atât  la  şedinţa  din 17.04.2016  cât  şi  la  cea  din  24.04.2016  nu  poate  invoca  motive  privind  nelegalitatea  convocării  sau  a  desfăşurării  şedinţei ,  asemenea obiecţiuni  nefiind  ridicate  în  cadrul  şedinţelor  desfăşurate  cu  participarea  reclamantului .

Cu  privire  la  cele  hotărâte  de  adunarea  generală  din  data de 24.04.2016  şi în  acest  caz  reclamantul  încearcă  să  inducă  în  eroare  instanţa  de  judecată , susţinând  că  ,  prin  hotărârile  luate  de  adunarea  generală , este  privat  de  drepturile  care  i  se  cuvin  în  calitate  de  membru  asociat  , sugerând  falsa  idee  că ,  i  s-a  interzis  folosirea  păşunii  urbariale .

Ori ,  cu  ocazia  adunării  generale  a  membrilor  asociaţi  din  data  de  24.04.2016  la  propunerea  membrilor  prezenţi , s-a  luat  hotărârea  de  interzicere  a  păşunatului  cu  oile  şi  caprele  pe  păşunea de pe  raza  localităţii  Goila,  nu şi  cu  alte animale,  respectiv  bovine , cabaline ,  reclamantul  având în  continuare  tot dreptul  să  păşuneze  pe  păşunea  aparţinând  asociaţiei, în  egală măsură  cu  ceilalţi membrii  asociaţi .

Potrivit  celor  consemnate  în  procesul  verbal  al  adunării  generale , decizia  s-a  luat  un  număr  de  22 voturi  pentru  interzicerea  păşunatului ,  3  voturi  împotrivă şi  6  abţineri , membrii prezenţi  hotărând  cu titlu  general  inclusiv  acţionarea  în  judecată  a  membrilor  care  nu  respectă  această  decizie .

Astfel  cum  se  menţionează  în conţinutul  procesului  verbal al şedinţei, motivul pentru  care  s-a  luat  hotărârea interzicerii  păşunatului  cu  oile  şi  caprele  în satul G este  că, suprafaţa  de  păşune  este  neîndestulătoare  raportat  la  numărul  de  bovine  şi  cabaline  aparţinând  membrilor, încărcătura de  animale fiind  prea  mare  . 

Organizarea ,  administrarea  şi  exploatarea  pajiştilor/păşunilor  permanente  este  reglementată  prin  dispoziţiile  OUG 34/2013,  folosirea  şi  exploatarea  pajiştilor realizându-se  cu  respectarea  bunelor  condiţii  agricole  şi  de  mediu  în  conformitate  cu  prevederile  legale  în vigoare  .

Prin  HG 1064/11.12.2013  privind  aprobarea  Normelor  metodologice pentru  aplicarea  prevederilor  OUG  34/2013 se  reglementează  încărcătura  maximă  de  animale  , exprimată  în unităţi  vită  mare  (UVM)  la  hectar , care  se  determină  prin  raportarea  producţiei  efective  la  necesarul de  furaje  pentru  1 UVM, în  cazul  ovinelor  coeficientul  de  conversie  fiind  de  0,15, reprezentând  6,6  ovine  /UVM.

Păşunea  deţinută  de  asociaţie  are  valoarea  pastorală şi productivitatea  slabă mijlocie  ,  cu  o  productivitate  de  3,5-6 t/ha  masă verde  şi  o  capacitate  de  păşunat  de  0,4-0,6 UVM/ha . La  capacitatea  de  păşunat  de  0,36 UVM/ha , încărcarea  cu  ovine  poate  să  fie  de  maxim  3,96 capete/ha , care  la  suprafaţa  de  171,63  ha deţinută  în  proprietate  de  asociaţie  presupune  o  încărcătură  maximă  de  680 oi . Admiterea  păşunatului  cu  un  efectiv  de  peste  250 oi  aparţinând  reclamantului  ar  presupune  imposibilitatea  hrănirii  animalelor  aparţinând  celorlalţi  membrii  asociaţi , respectiv  a  bovinelor şi  a  cabalinelor .

Totodată ,  raportat  la  numărul  de  102 membrii  asociaţie  ,  fiecărui  coproprietar  i-ar  reveni  în  folosinţă  o  suprafaţă  de  1,68 ha  păşune , ceea  ce  în  cazul  reclamantului  presupune  o  încărcare  maximă  legală  admisă  de  6,2  ovine  , mult  sub  efectivul  de  animal  deţinut  de  acesta  .

Există şi  o  delimitare  a  păşunilor  deţinute  de  asociaţie  în  funcţie  de  localităţile  de  domiciliu  a membrilor  composesori , pentru  satul  G păşunea  deţinută  fiind neîncăpătoare  pentru  turma  de  oi  deţinută  de  reclamant , prin  raportare  la  încărcătura  maximă  legală  admisă  , nemaifiind  vorba  despre  celelalte  animale  deţinute  de  membrii  composesori .

Important  este  de  subliniat  faptul  că ,  adunarea  generală  din  24.04.2016  a  hotărât în  sensul  interzicerii păşunatului  cu  oile  şi  caprele  pe  păşunea  asociaţiei  cu  titlu  general  , nu  a  interzis  reclamantului păşunatul  cu  bovinele  şi  cabalinele  ,  nefiind  astfel  îngrădit  dreptul  acestuia  de  a  folosi  păşunea  urbarială, în  egală  măsură  cu  ceilalţi membrii  composesori .

În  realitate  ,  nemulţumirea  reclamantului a  apărut  în momentul în care  acesta  a  fost  somat  să înceteze  păşunatul turmei  de  oi  pe  care  o  deţine pe  întreaga  păşune a  asociaţiei  , proprietatea  comună  a  membrilor  asociaţi . Acesta  deţine  un  efectiv  de  aproximativ  250  de  capete ,  a  aranjat  un  staul  pe  terenul  asociaţiei şi  a  ieşit  la  păscut  cu  turma  de  oi  pe  păşunea  asociaţiei , beneficiind  ani  de  zile  de  întreaga  suprafaţă  de  păşune  a  asociaţiei  de  pe  raza  localităţii  G  , fără  a  acorda  o  redevenţă  asociaţiei , fără  a  exista  acordul  membrilor  asociaţi în  acest  sens . 

Păşunatul  nestingherit  şi  necontrolat  , a  dus  la  degradarea  păşunii  aparţinând asociaţiei  pârâte  de  pe  raza  localităţii G ,  reclamantul  distrugând inclusiv  păşunea  comunală  aflată  în  proprietatea  unităţii  administrativ  teritoriale  ,  sens  în  care a  şi  fost  somat  de  primărie  privind  interzicerea  păşunatului . 

Cu  privire  la  contractele  de  comodat  invocate  de  reclamant , sunt  incidente  art. 10 alin.  2  din  OUG 34/2013  prin  care  se  stabileşte  că , pentru  punerea  în valoare a  pajiştilor /păşunilor în  cazul  proprietarilor  de  animale membri ai  colectivităţii  locale ….şi  sunt  membri  ai  unei  asociaţii  constituite  în  condiţiile  OG 26/2000  … şi exploatează  în  comun  o  suprafaţă  de pajişti ,  contractul  de  închiriere/concesionare  se  încheie  cu  asociaţia în baza cererilor  crescătorilor  de  animale , în  baza  unui  centralizator  care  cuprinde  acordul , datele  de  identificare , numărul  de  animale şi  suprafaţa care  revine  pe  fiecare  membru  al  asociaţiei însă şi în  această  situaţie , cu  respectarea  limitei  maxime  de  încărcare  a păşunii .

Cu  privire  la  cele  hotărâte , în sensul  împuternicirii  conducerii  asociaţiei privind  depunerea  cererii  unice  de  plată  de  către  forma  asociativă , această  hotărâre  a  fost luată în considerarea  dispoziţiilor  art.  7  alin.  2 ind. 1  din  OUG 3/2015  pentru  aprobarea  schemelor  de  plăţi  care  se  aplică  în  agriculturi  pentru  perioada  2015-2020 , motivele  invocate  de  reclamant  privind  nesemnarea  tabelului  centralizator  care  cuprinde  acordul membrilor  este  nefondată ,  în  condiţiile  în  care,  reclamantul  beneficiază  de aceleaşi  drepturi  ca  şi  ceilalţi  membrii  composesori ,  neexistând  nici  o  discriminare  între  membrii .

În drept invocă  art.  205 C.pr.civilă .

În  probaţiune solicită  încuviinţarea  probei  cu  înscrisuri , interogatoriul  reclamantului , proba  testimonială  privind  audierea  martorilor  M  I şi F  T , precum şi  alte  probe considerate  concludente  şi  utile  soluţionării  cererii  ,  dacă  nevoia  administrării  probei  reiese  din  cercetarea  judecătorească.

În  susţinere pârâta  depune la  dosar  procesul  verbal  din  17.04.2016, procesul  verbal  din  24.04.2016, tabel nominal  - anexă  la  procesul verbal  din 24.04.2016.

La  data  de  29  septembrie  2016 reclamantul G I depune  la  dosar completare de  acţiune prin  care  solicită  completarea  petitului  cererii în  anulare  în  sensul  că ,  solicită  constatarea  nulităţii  absolute  a  Procesului  verbal şi  a  Hotărârii  Adunării Generale a  Asociaţiei  U  J G  G din  data  de  24.04.2016 pentru  nerespectarea  prevederilor  statutare şi  depune listă  cu  martorii M L E  şi  H  I .

Pentru  termenul  de  judecată  din 3  noiembrie  2016 ,  la  solicitarea  instanţei compartimentul Asociaţii  şi Fundaţii  din cadrul  Judecătoriei  Beiuş a  acvirat dosarul  prin  care  a  fost  înfiinţată  As U  J  G  G ,  cu  modificările  ulterioare , ultimul  dosar înregistrat sub  nr.  773/187/2016.

La  termenul  de  judecată  din  3  noiembrie  2016  s-a  procedat  la  luarea  interogatoriului reclamantului , care prin  răspunsurile  date  recunoaşte  că, a  participat  la  şedinţele  adunării  generale  a  asociaţiei  atât  în 17.04.2016  cât  şi în  24.04.2016  la  a  doua  convocare , semnând de  prezenţă  procesul verbal  întocmit  cu  ocazia  şedinţelor . Arată  că , nu  a  păşunat  pe  toată  suprafaţa de  păşune  aparţinând  asociaţiei , iar  prin luna  mai  a  fost  emisă o  ordonanţă preşedinţială , iar  după  acel  moment i  s-a  dat  posibilitate  să  păşuneze  o  porţiune  din  păşune .  Reclamantul  arată  că ,  nu  este  real  faptul  că, hrănirea bovinelor şi  a  cabalinelor  pe  păşunea  unde  s-a  aflat  anterior  o  turmă  de  oi  este  imposibilă  pe  o perioadă  îndelungată  de  timp , datorită  mirosului  specific  lăsat  în  urmă  de oi , precum şi  datorită  degradării  covorului  ierbos  . Reclamantul  arată  că  , nemulţumirile  sale  au  apărut  în momentul  în  care  a  solicitat  Asociaţiei  să  poată  păşuna  în  locul  numit Cândeşte,  însă  i  s-a  refuzat  acest  lucru. În  acest  sens  a  fost  somat  de  Asociaţie  să nu  mai  păşuneze  oile  pe  terenul  acesteia  ,  dar  nu  îşi  aminteşte  dacă  înainte  sau după  ce  a făcut  solicitarea  .  Arată că ,  este  adevărat  că  adunarea  generală  din  24.04.2016  a  stabilit  interzicerea  păşunatului , doar  cu  oile  şi  caprele  pe păşunea  aferentă  satului  G  ; nu  i-a  fost  interzis  păşunatul  cu bovinele  , dar în  prezent  le-a  vândut  şi  păşunează  doar cu oile .  Nu  este adevărat că , în  repetate  rânduri  a  nesocotit  hotărârile  luate  de  adunarea  generală  a  membrilor  asociaţi , continuând  păşunatul  oilor  pe terenurile  asociaţiei , inclusiv  în  perioada  iernii  când  era  în  vigoare  interdicţia  generală de  păşunat  cu  toate  animalele .  Recunoaşte  că ,  adunarea  generală  a membrilor  asociaţie  desfăşurată  în  data  de  28.08.2016 la  care  a  participat  şi  el şi s-a  hotărât  delimitarea  unei  porţiuni  de  păşune  pentru  păşunatul  oilor la  locul numit  Râtul Mutului  până  la  marginea  locului  numit  Valea Scaiului  ,  respectiv  până  la  staulul  edificat  de reclamant  , însă  acolo este  imposibil  de  păşunat  oile  , deoarece  vegetaţia  este  mare  şi nu  este  iarbă . Reclamantul  arată  că, nu  este  adevărat  că , în  repetate  rânduri  a  ieşit  cu  oile  la  păşunat  pe  terenurile  asociaţiei  noaptea şi  a  tranzitat  cu  turma  de  oi  păşunea  în  timpul  nopţii în mod  necontrolat  ,  ceea  ce  a  provocat supărarea  membrilor  asociaţi ,  fiind  surprins  de  mai  mulţi  membrii  noaptea  la  păşunatul  oilor ci ,  doar  a  trecut  seara  peste  păşune  pentru  a  tranzita  spre  casă . 

Din  declaraţia  martorului M L E  , propus  de  reclamant ,se  reţine  că , martorul a  participat la ședința  adunării  generale  din  24.04.2016 a Asociației U J  G  , având  calitatea de cenzor  la  acel moment  și  în  acea  ședință s-a discutat cu privire la interzicerea pășunatului cu oile și caprele pe pășunea asociației  și pășunatul doar  cu vacile  sau caii deoarece pe  unde  trecea  reclamantul  cu  oile  sale  peste  pășune, vacile nu mai mănâncă iarba, acesta fiind punctul de vedere  al  conducerii asociației. Știe că, în acea  ședință s-a  luat  hotărârea  interzicerea oilor și  caprelor  pe toată pășunea  urbarială, însă personal  a  văzut  că  se  pășuna cu oile pe pășunea  altor  sate  care  au pășune în cadrul asociației U  J  G  G  . Știe că  a existat o  ordonanță  președințială prin care conducerea asociației a fost obligată să pună la dispoziția  reclamantului o  porțiune  din  pășune  pentru întreținerea oilor sale , fapt ce  nu  s-a  realizat, deoarece adunarea generală nu a fost convocată pentru acest aspect .Arată că, suprafața de pășune  aflată în proprietatea  asociației, este suficientă raportat la numărul de  animale  existent, însă nu întreaga suprafața de  pășune a fost  declarată la  APIA, ci  doar o cotă, fără a  putea  preciza motivul. Arată că,obligația  curățirii pășunii  revine  asociației , care  primește  fonduri  de la APIA  pentru acest aspect. Arată că, reclamantul a  primit  dreptul din partea unor  persoane membrii ai  asociației și  chiar  din  partea  soției sale,  de  a  pășuna  pe  pășunea  asociației, conform  cotelor cu  care  sunt înscriși în  cărțile  funciare .De asemenea ,  arată  că, a  văzut  că, se pășuna cu  oile  pe  pășunea  localității  J  și G , pășuni  separate . La ședință s-a  discutat  și  hotărât interzicerea  pășunatului cu oile  și  caprele  pentru  întreaga  pășune , însă  procesul  verbal  al  ședinței  nu s-a  citit , însă  soția martorului  l-a  semnat. În  august  2016 a avut  loc  o nouă  ședință a adunării  generale , ocazie  cu  care s-au discutat aspectele menționate în celelalte  ședințe  și  s-a  hotărât  în  legătură  cu  acordarea unui drept de pășunat din pășunea asociației, astfel cum s-a dispus prin ordonanța  președințială . Știe martorul că, fiecare  sat din  cadrul  asociației  pășunează  pe  pășunea  cea  mai  apropiată  de  satul  respectiv  și nu  cunoaşte numărul animalelor, acestea  fiind  cele  declarate  la Apia , nici  din  G  , J sau G  . Arată  că , în  situația  în  care o porțiune  din pășune  este  alocată  unui  membru  al  asociației  sau  unui  grup  de  membrii ,  aceștia  au  obligația  de  a  curăța pășunea  , iar  aceștia  dobândesc  fondurile  alocate  de  Apia ,  condiția  fiind  ca  această  porțiune de  teren  să  fie  acordată  pe  cel  puțin  20  ani ,  sau  cât  cad  de  acord  părțile  și  aprobă  adunarea  generală .

Din  declaraţia martorului H  I , propus  de  reclamant , se  reţine  că a participat la ședința extraordinară a asociației  urbariale din  24.04.2016, ce a avut ca obiect aprobarea bilanțului, ocazie cu care  s-a  discutat și în legătură cu faptul că,  i s-a interzis reclamatului  pășunatul  pe  pășunea asociației urbariale și trecerea peste această pășune cu oile. Știe că, reclamantul a  dobândit dreptul  de a pășuna  pe  pășunea primăriei, iar  martorul personal i-a  dat acordul reclamantului de a pășuna  pe pășunea  personală  de  cca. 2  ha ,  care  nu  aparține  asociației  urbariale, iar  pentru  a  ajunge la  aceste  suprafețe  de teren, reclamantul  trebuia să treacă peste pășunea  asociației urbariale,  deoarece nu  avea pe unde să treacă. Arată de asemenea  că, i-a dat acordul  reclamantului de a pășuna și pe cota de proprietate pe  care o deține la  asociației  și  are  acordul  altor persoane în  acest sens .Știe că , după  data de  24.04.2016  a avut  loc  o  mediere  între  reclamant, avocatul acestuia  și avocatul asociației , prin  care  s-a discutat în legătură cu  acordarea unei suprafețe de  teren, respectiv Râtul lui Dumitru pentru a o pășuna, urmând ca ulterior să aibă loc adunarea generală pentru a se hotărî acest aspect, adunare care s-a  convocat, dar care nu s-a mai ținut, acest  lucru  fiind  în  perioada  rusaliilor . La data de 24.04.2016, știe  că, reclamantului nu i s-a dat suprafața de  teren  solicitată  pentru pășunat, dar nu îşi aminteşte ce hotărâre s-a luat cu privire la pășunatul pe pășunea asociației. Numărul animalelor din sat  sunt declarate la APIA. Sunt  pășuni  aparținătoare  asociației și  care nu au fost  curățate și care  nu  sunt declarate la  APIA .Acestea nu  au fost  declarate  la  APIA, deoarece  nu  au  fost curățate. Sunt și alți  deținători  de  oi care  pășunează  pe pășunea asociației, însă nu știe  dacă au acest drept, dar crede că dacă  pășunează au și  acest drept. Deasemenea, dacă se dorește curățarea unei suprafețe mai mari de pășune, chiar  și împădurită , se  poate. A existat  anterior  o  hotărâre  a  Adunării  Generale  de  extindere  a pășunii  și  peste  suprafața  împădurită. Cunoaşte  locul  numit Râtul  lui Dumitru, iar  acesta  este  pășune .

Din declaraţia martorului M  I  , propus  de  pârâtă  se  reţine  că, a participat la adunarea generală a asociației din  24.04.2016,  ocazie  cu  care  s-a  pus  în  discuție  interzicerea  dreptului  reclamantului  de  a  pășuna cu oile pe pășunea asociației, ca urmare  a nemulțumirilor  celorlalți membrii  ai  asociației  și a faptului că, există un  număr  mare  de  vaci ale membrilor  asociației și  există un  principiu, după  care în locul  în  care  pășunează oaia, nu  mai paște  vaca . De asemenea  nu  știe  dacă  în  acea  ședință reclamantul a solicitat o anumită  suprafață  de  pășune  pentru pășunat, însă a  afirmat  că, nu se supune  hotărârilor luate de asociație. Tot la  acea dată , s-a luat hotărârea de a i se  interzice  reclamantului păşunatul  pe  pășunea  asociației ,  iar  la  data  de 01.05.2016 s-a  dat drumul la pășunat, iar  reclamantul a pășunat  acolo  unde  i  s-a  interzis . Doar  două  persoane  mai  dețin  oi , unul  cca.15, iar  unul  3, iar  în  ceea  ce  îi  privește pe aceștia,  nu s-a pus în  discuție dreptul  acestora de a  pășuna pe pășunea  asociației, deoarece acestea stau pe lângă  casă și nu merg  peste  toată pășunea. Ulterior acestei  ședințe , ca urmare a unei întâlniri  între  conducerea asociației  cu reclamantul, s-a  hotărât  să-i  atribuie  acestuia o  suprafață la locul  numit Dâlbe  sau Cînipiște  pentru a pășuna și  i s-a  dat  dreptul să  treacă  pe  un  drum care duce  spre terenul  proprietatea  sa și terenul pe  care îl  are  în  arendă, iar  oile mai trec și pe pășunea asociației, nu doar pe drum, oamenii  fiind  nemulțumiți  de  acest lucru. Pășunea asociației nu este suficientă la numărul de animale deținut de cetățeni, astfel  că, o parte  din vaci sunt duse la  munte în perioada verii. Arată că, pășunea asociației este declarată la APIA, însă nu în totalitate, deoarece sunt locuri care nu  corespund, respectiv  sunt acoperite cu vegetație, care s-ar  putea curăța, sunt denivelări, pășunea fiind pe deal . De asemenea , membrii  asociației s-au opus la pășunatul oilor pe pășune în ședința din  24.04.2016.Arată că, iarna – primăvara oile nu  pot pășuna  deoarece se distruge vegetația . Suprafața primită  de reclamant  pentru  pășunat , Cînipiște este  curățată .Din  spusele  primarului  a  aflat  că, i-a  fost  interzis  reclamantului dreptul  de  a pășuna pe  pășunea  comunală. În locul numit  Râtul Mutului ,  în  prezent  nu  este  curățat, însă  poate  fi  pășunat  și  din  acest  loc  a  fost  scos  reclamantul  la 1 Mai de către  membrii asociației .Din spusele reclamantului și  din dezbaterii  ședinței , a aflat că, ar  fi  dobândit  acordul  proprietarilor asociației  de  a pășuna  pe  cota  ce  le  aparține  acestora . Arată  că, reclamantul  deține  doi  cai și o  vacă ,  care  au pășunat  pe  pășunea  asociației, fiindu-i permis  acest  lucru. Știe  că, cei care i-au dat acordul  reclamantului  pentru  a pășuna , sunt  din  J  , B  și nu  știe  dacă  sunt  din G  . Locul  numit  Chiceră  se  află  în  fața  casei  celor  două  persoane  care  dețin  oi  și  pe  care  le-a  menționat  mai  sus  și nu  au  fost  discuții  cu privire  la  acest  aspect  și  nici nu  au  fost  nemulțumiri din  partea  membrilor  asociați cu  privire  la  acestea .Nu știe  dacă  aceste  oi  au  fost  și  pe  altă  suprafață  din  pășune .

Din declaraţia  martorului F T , propus  de  pârâtă, se  reţine  că , a  participat  la  ședința  adunării  generale  a  asociației  din  24.04.2016, ocazie cu care s-a discutat în legătură cu interzicerea dreptului  reclamantului de a pășuna pe  pășunea asociației. Martorul personal a ridicat  această  problemă în cadrul  ședinței  împreună cu  alte  persoane,  deoarece  vacile nu  au loc la  pășunat  suficient , acestea  fiind  în  număr  de 160-170  capete,  pe  lângă  oile  reclamantului  de  280  oi și  80  capre. Reclamantul mai deține doi cai și o vacă, față de care nu s-a  pus  problema  interzicerii  pășunatului. Arată că , s-a  pus  în  discuție  interzicerea  pășunatului  pe  pășunea  satului  G  și nu  pe  întreaga  pășune  a  asociației,  respectiv a  celorlalte  sate . Mai  este  o  persoană  în G  care  deține  12-15  oi ,  pe  care  le  ține  în  fața  casei , pe  locul numit  Vârful Chicerii și  martorul  personal are un număr  de 3  oi  pe  care  le-a  ținut  în  fața  casei , tot  în locul  Chicera, dar în  prezent  nu  le  mai  ține afară la  pășunat ,  doar le  scoate la plimbare. Cu acea ocazie s-a  hotărât  interzicerea  pășunatului  reclamantului cu  oile pe pășunea  asociației din satul G  , însă nu i  s-a  interzis  pentru  vaci și cai. Ulterior acestei ședințe, știe că i  s-a  acordat  reclamantului  dreptul de  a  pășunat  cu  oile pe  pășunea  aflată în  aproprierea  saivanului său  în  locul  numit Valea  Malului . În  prezent pășunea  asociației  nu  este  îndestulătoare pentru pășunatul  tuturor  animalelor,  fiind  suprafețe  de  teren  acoperite cu  vegetație  forestieră .  Nu știe ca reclamantul să fi  avut  acordul  membrilor  asociați  pentru  a  folosi  pășunea , deoarece  din  ședința  din  24  aprilie  nu  s-a  discutat  această  situație. Arată  că ,  locul  ce  i-a  fost  dat reclamantului  pentru  pășunat  poate  fi  utilizat  în  acest  scop . Reclamantul,  când  merge  la  locurile  pe  care  susține  că  le  deține  în  folosință ,  trece  cu  oile  peste  pășunea  asociației și  nu  peste  drum și  merge  mai  lent  şi se  mai  opreşte . Locul de  adăpat  al  oilor  este  pe  terenul  asociației , însă  sunt  mai  multe  locuri  de  adăpat, care  sunt  mai  apropriate  de  saivanul  reclamantului , decât  cel  aflat  pe  terenul  asociației .

 Analizând  întreg  materialul  probator  de  la  dosar  ,  instanţa  reţine  în  fapt  următoarele  :

 La  data de 17.04.2016 a  avut  loc  adunarea  generală  extraordinară  a Asociaţiei  U  J G  G  , convocată  în  conformitate  cu  art. 10 din Statut şi  care  a  avut  pe  ordinea de  zi  aprobarea  bilanţului  contabil , aprobarea  descărcării  de  gestiune  a  comitetului  de  conducere  ,  aprobarea  de  venituri şi  cheltuieli  pe  anul  2016 ,  diverse(fila 31-32  din  dosar) . Cu  acea  ocazie  a  fost  întocmit procesul  verbal  înregistrat  sub  nr. 16/17.04.2016  la  care  au  fost  prezenţi  un  număr  de  7  membrii,  printre  care  şi  reclamantul G I  ,  iar ,  datorită  prezenţei  scăzute  a  membrilor  nefiind  întrunit  cvorumul  necesar  şi  nefiind  statutară  şedinţa, s-a  menţionat  că, se va convoca  o  nouă  adunare  generală  la  data  de  24.04.2016  ,  la  aceeaşi  oră  , în  acelaşi loc şi  cu  aceeaşi  ordine  de  zi .

Şedinţa adunării generale  din 17.04.2016  a  fost anunţată  prin  convocatorul  înregistrat  sub  nr. 29/13.04.2016  şi  înregistrat  la  Primăria  comunei C sub  nr.  263/13.04.2016  , şedinţa  urmând  să  aibă  loc  în  locaţia Ş G  cu  cls.  I-IV  din  localitatea  J  . Conform  celor  specificate  în  convocator, în  acord  cu  art.18  din Statutul  asociaţiei, pentru  neîntrunirea  cvorumului  statutar,  adunarea  generală urma  să  se amâne  pentru  data  de 24.04.2016 ,  în  acelaşi loc  ,  la  aceeaşi  oră  şi  cu  aceeaşi  ordine  de  zi , când fără  altă  convocare  ,  adunarea  generală putând funcţiona  cu  oricâţi membrii prezenţi .

La  data  de  24.04.2016 ,  conform  procesului  verbal  aflat  la  filele 11-15  din  dosar  ,  s-a  ţinut  adunarea  generală  extraordinară  a asociaţiei  având  aceeaşi  ordine  de zi  specificată  în  convocatorul şi  procesul  verbal întocmit  la  data  de  17.04.2016 ,  la  care  a  fost  prezent şi  reclamantul G  I  . 

Cu  acea  ocazie numitul F T a  propus ca  începând  cu  data  de  01.5.2016 să  fie interzis  păşunatul  oilor  şi  caprelor  pe  păşunea  satului G  ,  iar  propunerea  a  fost  votată  cu  un  număr  de  22  voturi  pentru ,  3  voturi  împotrivă  şi  6  abţineri ,  inclusiv  acţionarea  în  justiţie  pentru  ducerea  la  îndeplinire  a  hotărârii  adunării  generale .  Motivul  pentru  care  s-a  luat  această  hotărâre  , respectiv  interzicerea păşunatului  oilor  în  satul G a fost  că,  suprafaţa  de  păşune  este  mică  şi încărcătura  cu  animale  este  foarte  mare . Cu  ocazia acestei  şedinţe  ,  reclamantul ,  deşi  participant nu  a  invocat  nici  un  motiv  de  nulitate  a adunării  generale a  asociaţiei , respectiv  lipsa  convocatorului  sau  lipsa întrunirii  din  data  de  17.04.2016 ,  astfel  cum a menţionat  în  cuprinsul  acţiunii . Mai  mult  decât  atât  ,  reclamantul  a  semnat  atât  procesul  verbal  întocmit  la 17.04.2016  cât  şi  procesul  verbal  întocmit  la  24.04.2016 ,  respectiv tabelul  nominal  încheiat  cu  acea  ocazie .

În  cuprinsul cererii în  anulare  ,  reclamantul  a  invocat  faptul că,  doar  lui  personal  i  s-a  interzis  păşunatul  cu  oile  pe  păşunea  asociaţiei , invocând  în  susţinerea  apărărilor  sale dispoziţiile  art.  45  din  statutul  asociaţiei .

Or ,  din  cuprinsul procesului  verbal  întocmit  cu  ocazia şedinţei  adunării  generale  din  data  de  24.04.2016  rezultă  fără  de  tăgadă  că ,  hotărârea  de  interzicere a  păşunatului  cu  oile s-a  luat  ca  urmare  a  solicitărilor  formulate  de  către  membrii  asociaţi ,  fapt  menţionat şi  de  către  martorul  audiat  în  cauză F T  ,  fiind  de  fapt  propunerea  acestuia şi  viza doar  păşunea satului G , nu  şi  a  celorlalte  sate  şi  viza  doar oile  , nu  şi  celelalte  categorii  de  animale .  De asemenea  , nu s-a  interzis personal  reclamantului  păşunatul  cu  oile  ci  s-a  interzis  dreptul  de  a  se  păşuna cu  oile  pe  păşunea  asociaţiei  .

Din  depoziţiile  martorilor  audiaţi în  cauză  instanţa  a  reţinut  că  doar două  persoane  din  sat  mai  deţine  oi ,  o  persoană  un  efectiv  de  15 ,  iar  unul un  nr.  de  3  ,  care  este martorul  F  T r ,oi  care  sunt  ţinute  în  faţa  caselor  celor  care  le  deţin şi  care  nu  păşunează  pe  întreaga  păşune  a  asociaţiei . Martorul F  T a  şi  specificat  cu  ocazia  declaraţiei  dată în  faţa  instanţei  că ,  oile  sale  nu  au mai  fost  lăsate  pe păşunea asociaţiei .

Cu  privire  la  motivul  de  nulitate  absolută  a hotărârii  adunării  generale  a  asociaţiei  U J  G  G  , precum  şi  a  procesului  verbal  din  data  de  24.04.2016 ,  invocat  de  reclamant  , instanţa  constată  că , nu  există  o  nulitate  absolută

Astfel ,  din statutul  asociaţiei  depus  la  filele  16-20  din  dosar  ,  instanţa  reţine  că ,  potrivit  art.18 adunarea  generală  se  consideră  valabil  constituită  dacă numărul  membrilor  prezenţi însumează  dreptul de  proprietate asupra  ½  din  pădurea  urbarială . Dacă în  ziua  convocării  nu  se  întruneşte  numărul  de  membrii  cerut  ,  adunarea  se  amână  pentru  8  zile ,  când  fără  altă  convocare va  putea  funcţiona  cu  oricâţi  membrii  vor  fi  prezenţi.

Analizând  această  dispoziţie  din  statut  reţine  instanţa  că ,  nu  este  menţionat  că , în  cazul  în  care nu  este  respectat  termenul  de  8  zile  , astfel  cum  a  precizat reclamantul ,  hotărârea  adunării  generale  să  fie lovită  de  nulitate  absolută ,  fapt  ce  ar  fi  trebuit menţionat  expres  în  cuprinsul  statutului. Se  poate  vorbi  despre  o  nulitate  relativă ce  poate  fi  invocată  doar  de  către  cel a  cărui  interes  a  fost  nesocotit  , ori  în  speţa  de  faţă  reclamantul  a  fost  prezent  atât  la  şedinţa  din 17.04.2016  cât  şi  la  cea  din  24.04.2016 ,  ocazie  cu  care  a  semnat procesele  verbale  întocmite  ,  fără  a  invoca  motive  de  nulitate  absolută  sau  relativă  .

Consideră  instanţa  că ,  raportat  la  aceste  aspecte ,  chiar  dacă  s-ar  pune  problema  unei  nulităţi  relative  aceasta  a  fost  acoperită  prin  prezenţa  reclamantului şi  semnarea  proceselor  verbale întocmite  cu  acea  ocazie .

De asemenea  ,  apărările  reclamantului , potrivit  cărora nu  a  văzut  nici  un  convocator  şi  nu  ştie  dacă  a  avut  loc  sau  nu  vreo  întrunire  la data  de  17.04.2016 sunt  combătute  de  înscrisurile  depuse  la  dosar ,  respectiv convocatorul  nr. 29/13.04.2016 înregistrat  la  Primăria  comunei C  sub  nr. 263/13.04.2016  şi  procesul  verbal  de  afişare  nr.  32/13.04.2016 întocmit  cu  ocazia  afişării  la  sediul  asociaţie  a  convocatorului  mai  sus  arătat  ,  procesul  verbal  nr.  31  din 13.04.2016 înregistrat sub  nr.  263 din  23.04.2016  cu  ocazia afişării  la  avizierul  Primăriei  C  a  convocatorului  mai  sus  arătat ,  precum  şi  procesul  verbal  întocmit  la  17.04.2016  pe  care  reclamantul  l-a  semnat  fără obiecţiuni .

În  ceea  ce  priveşte  celălalt  motiv  de  nulitate  invocat  de  reclamant  ,  respectiv  faptul  că i-a  fost  interzis  păşunatul  pe  păşunea  asociaţiei  cu  oile  şi  caprele  ,  fiind  încălcat  astfel  prevederile  art.  45  din  statut  ,  nu  pot  fi  luate  în  considerare  de  către  instanţă ,  deoarece interzicerea  păşunatului  s-a  luat  din raţiuni  economice ,  respectiv  faptul  că  suprafaţa  de  păşune  este  mică ,  iar  încărcătura  cu  animale  este  foarte  mare  ,  măsură  ce  s-a  dispus doar  în  ceea  ce  priveşte  satul  G  . Nu  se  poate  pune  problema unei  răzbunări  din  partea  conducerii  asociaţiei ,  astfel  cum a  dorit  reclamantul  să sugereze  în  cuprinsul  acţiunii  ,  fiind  o  decizie  pe  care  membrii  asociaţiei  au  votat-o  cu  un  număr  de  22  voturi  pentru ,  3  voturi  împotrivă şi  6  abţineri.  Martorii  audiaţi în  cauză ,  propuşi  de  către  reclamant  au menţionat faptul  că  i  s-a  interzis personal  reclamantului  păşunatul  cu  oile  şi  caprele  pe  păşunea  asociaţiei şi  că  alţi  cetăţeni  din sat  păşunează  cu  oile ,  fapt  care  însă  nu  a  fost  confirmat  de  înscrisurile  depuse  la  dosar  , iar  martorii  propuşi  de  către pârâtă  au menţionat  faptul că  în  sat  mai  sunt două  personale care  deţin  oi ,  una are  un  nr.  de  15  , iar  una  un  număr  de  3  ,  pe  care  le  ţin  în  faţa  casei şi  nu  păşunează  pe  întreaga  păşune  a  asociaţiei . Mai mult  decât  atât  ,  interzicerea  păşunatului  a  privit  doar oile  şi  caprele nu  şi bovinele  şi  cabalinele, cu care  de  altfel  reclamantul  a  şi păşunat  pe  păşunea  asociaţiei .

Ca  urmare  a  existenţei  acestui  conflict  între  conducerea  asociaţiei  pârâte şi  reclamant  au  existat  pe  rolul  Judecătoriei Beiuş  şi  alte  cauze  civile generate  ca  urmare  a  acestui  conflict  şi înregistrată  sub  dosarul  nr.  386/187/2016  al  Judecătoriei Beiuş ,  care  a  avut  ca  obiect  stabilire  drept  de  servitute în  favoarea  reclamantului  pe  păşunea  urbarială  şi  delimitarea  unei  porţiuni  de  păşune  la  dispoziţia  acestuia  la  locul  numit Râtul  lui Dumitru .  Pentru  acest  fapt  s-a  convocat  o  nouă  adunare  generală  extraordinară  la data  de  28.08.2016 .

Astfel cum  rezultă  procesul  verbal încheiat  la  28.08.2016  şi înregistrată  sub  nr.  22, cu  ocazia  Adunării  Generale  Extraordinare  a  Asociaţiei  U J  G  G ,  pe  ordinea  de  zi  a adunării  generale ,  la  punctul 1,  au  fost  pretenţiile formulate  de  reclamantul G I , pe  calea  cererii  reconvenţionale  din  dosarul  cu  nr.  386/187/2016  a  Judecătoriei  Beiuş ,  privind  stabilirea  unui  drept  de  servitute  , pe  păşunea  urbarială şi  delimitarea  unei porţiuni  de  păşune ,  la  dispoziţia  acestuia  la  locul numit  „Râtul  lui Dumitru „ . În  acest  sens  s-a  aprobat  propunerea  de  acordare  a  locului  de păşunat pentru  oi  în  favoarea  reclamantului în locul numit  „Râtul Mutului” până  la  marginea  locului  numit „Valea  Scaiului  „ ,  respectiv  până  la  locul  unde reclamantul  are  edificat  staulul  pentru  oi ,  care  a  fost adoptată  cu  un  număr  de  24  voturi  pentru ,  2  împotrivă şi  6  abţineri  ,  şedinţă  la  care  a  fost  prezent  şi  reclamantul  ,  semnând  procesul  verbal încheiat . 

Depoziţiile  martorilor  propuşi  de  reclamant  ,  care  au  menţionat  că , în  urma  litigiilor  purtate  între  părţi  s-a  hotărât  să  fie  întrunită  adunarea  generală  a  asociaţiei  pentru  a-i  acorda  reclamantului  o  porţiune  de  păşune  pentru  păşunat  , însă  adunarea  generală  nu  s-a  mai  ţinut  ,  sunt  combătute  de  procesul  verbal  întocmit  la  data  de  28.08.2016  ,  mai  sus  analizat  şi  care  a  fost  depus  la  dosar . 

Acest  aspect  rezultă  atât  din  recunoaşterea  reclamantului  prin  interogatoriul  luat, potrivit  răspunsului  la  întrebarea  8  , cât  şi  din  declaraţiile  martorilor  audiaţi .

Dispoziţiile art. 194 lit. c) NCPC  se referă atât la definiţia obiectului, cât şi la obiectul material al dreptului pretins: „obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare”.

Obiectul unei cereri reprezintă pretenţia concretă dedusă judecăţii,  pretenţia concretă a reclamantului , fiind  aceea  de  a  avea  posibilitatea  de  a  păşuna  cu  oile  sale  pe  păşunea  urbarială , în  prezent  constată  instanţa  că , aceasta a rămas fără obiect,  având  în  vedere  că ,  ceea ce s-a dedus judecăţii a fost deja executat de către pârâtă de bunăvoie, înainte de finalizarea procesului ,  respectiv  s-a aprobat  propunerea  de acordare  a  locului  de păşunat pentru  oi  în  favoarea reclamantului în locul numit  „Râtul Mutului” până  la  marginea  locului  numit „Valea  Scaiului  „ până  la  locul  unde reclamantul  are  edificat  staulul  pentru  oi , la  data  de  28.08.2016  , chiar  dacă  reclamantul nu  a  formulat  această  solicitare sub  forma  unei  cerinţe  adresată  instanţei ,  însă  a  menţionat-o  ca  o  apărare  în  cuprinsul  acţiunii şi  ca  un  motiv  de  nulitate  absolută a  hotărârii  adunării  generale  şi  a  procesului  verbal  din  24.04. 2016.

Astfel  consideră  instanţa  că, la  momentul  de  faţă  pretenţiile  reclamantului  au  fost soluţionate  de  către  pârâtă ,  acesta  primind  loc  de  păşunat  , motiv pentru  care va  respinge cererea  în  anulare  formulată  de  reclamant .

În  baza  art.  453 NCPC  ,  urmează  a  obliga  reclamantul să plătească pârâtei suma  de  1200  lei cu titlu cheltuieli de  judecată reprezentând onorar avocat  , conform  notei de  cheltuieli  de  judecată  depusă  la  dosar .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge  cererea în  anulare formulată  de reclamantul  G  I în  contradictoriu  cu  pârâta  ASOCIAŢIA U  J  G  G , - PRIN PREŞEDINTE G  A  - având  ca  obiect  anularea  hotărârii  adunării  generale  a  Asociaţiei U J  G  G din data  de  24.04.2016 şi  exprimată  prin  procesul verbal  din aceeaşi dată .

Obligă  reclamantul să plătească pârâtei suma  de  1200  lei cu titlu cheltuieli de  judecată .

Cu  apel în 30  de  zile  de  la  comunicare , care  se  depune  la  Judecătoria  Beiuş  .

Pronunţată  în  şedinţă  publică  azi  3 noiembrie  2016  .