Constatare nulitate act, rectificare cf

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamanta F  M  R FOSTĂ  M  împotriva pârâţilor  M  M  şi M  D  A , având ca obiect constatare nulitate act juridic rectificare c. f.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se instanţei faptul că atât mersul dezbaterilor cât şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 24.05.2016, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării şi pentru a se depune concluzii scrise, s-a amânat pronunţarea cauzei la data de 07.06.2016, după care:

Se constată că înainte de deschiderea dezbaterilor reclamanta  a depus la dosar, prin registratura instanţei, note de şedinţă.

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de faţă,

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1. Poziţia procesuală a reclamantei:

Prin acţiunea înregistrată la instanţă la data de 09.11.2015, reclamanta F  M  R  (fostă M ), a chemat în judecată pe pârâţii M  M şi M  D  A  , solicitând ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care:

- să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între ea şi fostul ei soţ decedat, pe de o parte, precum şi pârâţi, pe de altă parte, autentificat de BNP P  A  sub nr. 246/29.01.2010, întrucât ea împreună cu defunctul soţ au fost într-o eroare obstacol asupra naturii actului juridic, având reprezentarea că încheie un contract de întreţinere şi nicidecum unul de vânzare-cumpărare;

- să dispuneţi restabilirea situaţiei de carte funciară anterioară, radierea înscrierilor de carte funciară efectuate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare mai sus indicat;

- cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea în fapt a acţiunii reclamanta arată că împreună cu soţul ei s-au deplasat la biroul notarial P  A  F  din Oradea unde au semnat nişte hârtii despre care li s-a spus că reprezintă contract de întreţinere în temeiul căruia în schimbul proprietăţii lor situate în Băiţa, nr. 1 înscrisă în C.F. nr. 525 Băiţa cu nr. top. 684/1, pârâţii se obligau să le asigure întreţinerea. Menţionează reclamanta şi faptul că intenţia lor de a se da în întreţinere către cineva rezultă şi din faptul că anterior acestui moment s-au dat în întreţinerea altei familii A  N  si M  încă din anul 2003, contract care a fost reziliat prin acordul părţilor în anul 2006 exprimat printr-o hotărâre de expedient a Judecătoriei Beiuş.

Totodată, se arată de către reclamantă faptul că este cât se poate de explicabilă intenţia lor de a se da în întreţinerea cuiva câtă vreme chiar din contractul de vânzare-cumpărare rezultă că ei devin titularii unui drept de uzufruct viager, formulă folosită atunci când imobilul se înstrăinează cu obligaţia de întreţinere sau în cadrul contractelor cu titlu gratuit. Faţă de aceste aspect, precizează că este absurd ca cineva care plăteşte un preţ pentru un imobil să accepte totodată stabilirea unui drept de uzufruct, respectiv chiar interdicţia de înstrăinare şi grevare în favoarea vânzătorilor, apreciind astfel că este clar că nu este vorba despre un contract de vânzare-cumpărare, mai ales pentru faptul că ei nu a primit suma de bani menţionată în contractul de vânzare-cumpărare.

Faţă de aceste aspecte, reclamanta solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost aceasta formulată.

În drept reclamanta invocă art. 948, 953, 954 vechiul Cod civil.

În probaţiune reclamanta a depus la dosar acte de stare civilă, adeverinţa nr.2071/29.09.2011, contract de vânzare cumpărare cu uzufruct viager autentificat sub nr.246/29.01.2010 de BNP P  A  F , schiţă de identificare pe folosinţă, CF 50317 Nucet, CF 525 Băiţa.

Acţiunea este timbrată cu suma de 1487 lei reprezentând taxă judiciară de timbru potrivit chitanţei nr.2901200118/29.01.2014.

1.2. Prin notele de şedinţă depuse la data de 07.06.2016, reclamanta solicită instanţei:

- să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între ea şi fostul ei soţ decedat, pe de o parte, precum şi pârâţi, pe de altă parte, autentificat de BNP P  A  sub nr. 246/29.01.2010, întrucât ea împreună cu defunctul soţ au fost într-o eroare obstacol asupra naturii actului juridic, având reprezentarea că încheie un contract de întreţinere şi nicidecum unul de vânzare-cumpărare;

- să dispuneţi restabilirea situaţiei de carte funciară anterioară, radierea înscrierilor de carte funciară efectuate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare mai sus indicat;

- cu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru şi onorariu avocaţial.

În motivarea acestor note de şedinţă reclamanta arată că starea de fapt expusă în cererea de chemare în judecată s-a confirmat prin întreg materialul probator administrat în cauză.

Astfel, arată că martorii propuşi de ea au confirmat faptul că ea nu a avut niciodată intenţia de a înstrăina imobilul în care locuia cu soţul său.

Fiind în vârstă, ea şi cu fostul soţ doreau să aibă pe cineva care să aibă grijă de ei la bătrâneţe şi să se ocupe de toate cele necesare la trecerea lor în nefiinţă.

Reclamanta menţionează că lipsa intenţiei lor de vânzare, deci de încasare a unei sume de bani, rezultă şi din faptul că ea avea un depozit la bancă în cuantum de 20.000 lei la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, apreciind astfel că nu se poate justifica vânzarea casei în care locuiau cu suma de 11.520 lei, în condiţiile a făcut dovada că avea în cont suma de 20.000 lei.

Totodată, arată reclamanta faptul că nu a făcut nicio investiţie, nu a rezultat din nicio probă vreo nevoie a ei sau a soţului ei defunct de a face urgent rost de bani, sau altă urgenţă care să reclame vânzarea casei şi procurarea sumei de 11.520 lei.

Pe de altă parte, reclamanta arată că însăşi modul de stabilire a preţului denotă fictivitatea lui, deoarece niciodată între părţi nu a avut loc o negociere cu privire la preţ, menţionând şi faptul că pârâţii nu au putut explica sub nicio formă modul de stabilire a preţului, care este cu totul atipic, fiind cunoscut că părţile se înţeleg de regulă la un preţ rotund, nicidecum la un preţ detaliat la ordinul zecilor de lei, mai ales pentru un imobil.

Solicită reclamanta a se observa că din actele transmise de către notarul instrumentator al contractului de vânzare-cumpărare lipseşte formularul pe care părţile îl completează şi prin care solicită notarului autentificarea actului juridic pe care părţile doresc să-1 încheie.

Conform art. 77 din legea nr. 36/1995 în vigoare la momentul încheierii contractului, se arată că rezultă expres faptul că actele notariale se îndeplinesc la cerere. Or, o asemenea cerere nu există la dosarul notarial al actului de vânzare-cumpărare nici din partea reclamantei şi nici din partea cumpărătorilor.

În ce priveşte plata preţului, solicită reclamanta a se observa că din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine dacă preţul a fost achitat, fiind o neconcordanţă între declaraţiile pârâţilor care afirmă că preţul a fost achitat doar în prezenţa părţilor şi a notarului, iar martorul B  R  afirmă că preţul a fost înmânat chiar în faţa sa, fără să îi numere.

Pe de altă parte, arată se faptul că pârâţii nu au putut justifica cumpărarea imobilului cu reţinerea dreptului de uzufruct viager de către reclamantă, în condiţiile în care au declarat că tranzacţia a vizat de fapt terenul aferent imobilului, teren care însă nu se afla în proprietatea vânzătorilor, fiind înscris în favoarea Statului Român.

Precizează reclamanta faptul că tranzacţia este una fictivă şi prin raportare la faptul că în registrul agricol nu s-au înscris pârâţii cumpărători, ea fiind cea care achită în continuare impozitul aferent acestui imobil.

Totodată, arată reclamanta că din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă inclusiv faptul că ea a fost cea care a împrumutat pârâţii cu bani necesar achitării notarului public, având ferma convingere că se încheie un contract de întreţinere şi nicidecum un contract de vânzare-cumpărare.

 Faţă de aceste considerente reclamanta solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost aceasta formulată.

-/-

2. Poziţia procesuală a pârâţilor M  M  şi M  D  A :

La data de 08.12.2015 pârâţii au depus la dosar întâmpinare, prin care arată că se opun la admiterea cererii de chemare în judecată şi solicită instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună respingerea cererii ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării se arată că susţinerile reclamantei sunt total nefondate şi lipsite de orice suport probator, în condiţiile în care actul a cărui anulare se solicită a fost perfectat de un notar public şi părţile au fost asistate chiar de un avocat aducându-li-se la cunoştinţă natura actului juridic şi consecinţele încheierii acestui act. Ori, un act autentic instrumentat de un notar competent să întocmească un astfel de înscris face dovada deplină până la înscrierea în fals, lucru care până în prezent nu s-a întâmplat.

Mai mult decât atât, cu ocazia perfectării contractului de vânzare-cumpărare pârâţii arată că au achitat în întregime suma de 11.520 lei reprezentând contravaloarea nudei proprietăţi pe care vânzătorii le-au transmis-o asupra unei case de locuit, cu o suprafaţă construită de 40 mp, în condiţiile în care terenul se afla în proprietatea Statului Român.

Totodată, pârâţii arată că sunt vecini cu reclamanta F  M  R  şi cu fostul soţ al acesteia (în prezent decedat), iar relaţiile dintre ei au fost strict protocolare.

Astfel, pârâta arată că în cursul anului 2009, reclamanta şi soţul acesteia au mers la ea să-i ajute cu organizarea aniversării a 50 de ani de la căsătorie. După acest eveniment reclamanta şi soţul acesteia au început să mai discute cu pârâţii, spunându-le că doresc să încheie un contract de întreţinere, având în vedere faptul că sunt persoane în vârstă şi nu au pe nimeni în sat. După îndelungi discuţii pe care pârâţii arată că le-au avut cu aceştia, le-au comunicat faptul că ei nu doresc să încheie un contract de întreţinere, considerând că reclamanţii sunt persoane dificile şi având cunoştinţă din sat despre certurile interminabile pe care le-au avut cu persoanele cu care încheiaseră anterior un contract de întreţinere. Astfel, pârâţii arată că s-au înţeles cu aceştia să le achite suma de 11.520 lei pentru imobilul situat în localitatea Băiţa, având în vedere faptul că terenul pe care se află această construcţie era proprietatea Statului Român, urmând ca reclamanta şi soţul acesteia (în prezent decedat) să locuiască în acel imobil până la decesul lor. Pârâţii arată că au acceptat clauza de uzufruct viager având în vedere că s-au înţeles să cumpere imobilul la un preţ mai mic, iar ei nu au avut nevoie de folosinţa imediată a acestui imobil, dorind doar să investească banii pe care i-au primit ca urmare a vânzării unui teren.

Mai apoi, pârâţii arată că problemele au început să apară în ultimul an, datorită faptului că reclamanta, după decesul numitului M  N , s-a recăsătorit şi datorită acestui fapt soţul acesteia nu ar avea nici un drept asupra imobilelor din litigiu, şi în atare condiţii a determinat-o să introducă o acţiune prin care să anuleze un act autentic, care a fost acceptat de către toate părţile, cu ocazia perfectării lui în faţa notarului public.

Aşa cum s-a arătat mai sus, menţionează pârâţii că nici înainte de data de 29.01.2010, nici la această dată, cum de altfel nici după aceea nu a existat nici o intenţie a lor de a lua în întreţinere pe cei doi vânzători, ci aşa cum au arătat mai sus, lucrurile au fost clar lămurite, fiecare dintre părţi cunoscând că încheie un contract de vânzare-cumpărare şi nu un contract de întreţinere, aceasta cu atât mai mult cu cât au achitat şi preţul stipulat în contract.

Pentru aceste motive pârâţii solicită respingerea cererii de chemare în judecată în sensul celor de mai sus arătate.

În drept pârâţii invocă art. 205 alin. 1 Cod Procedură Civilă.

-/-

Urmare a solicitării instanţei, la data de 14.01.2016 BNP P A  F  a depus la dosar înscrisurile filele 43-52. 

În şedinţa publică din data de 12.04.2016 reclamanta a depus la dosar contract de depozit bancar – extras de cont la 1 septembrie 2009.

-/-

Instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul pârâţilor – filele 64-69, 71, proba testimonială – fiind audiaţi martorii M  H , A  I , I  G  - filele 76, 84, 85, iar pentru pârâţi proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantei – fila 70, proba testimonială – fiind audiat martorul B  R C – fila 75.

-/-

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele aspecte:

Din contractul de vânzare cumpărare cu uzufruct viager autentificat de BNP P A  F  prin încheierea de autentificare nr.246/29.01.2010 – fila 43 dosar, instanţa reţine:

-„ numitul M  N  (în prezent de decedat) şi reclamanta M  R  – în calitate de vânzători, cu vândut pârâţilor M  M  şi M  D  A  – în calitate de cumpărători, dreptul de nudă proprietate ce îl aveau asupra imobilului situat în oraş Nucet, loc. Băiţa, nr.1, jud. Bihor, înscris în CF 50317 Nucet (provenit din conversia de pe hârtie a CF 525 Băiţa), cu nr. top. 684/1 şi nr. cad. C 1 top. 684/1, în natură reprezentând casă de locuit, cu o suprafaţă construită de 40 mp, cu teren aferent, în folosinţă în suprafaţă de 453 mp (teren ce se află în proprietatea Statului Român potrivit înscris de CF de sub B 1), dobândit de către vânzători ca bun comun, cu titlu de cumpărare, aşa cum rezultă din înscrierea de sub B 2 din cartea funciară, cu menţionarea  dreptului de uzufruct viager şi a interdicţiei de înstrăinare şi grevare în favoarea vânzătorilor, preţul vânzării fiind stabilit de comun acord la suma de 11.520, cu privire la care se arată că  s-a achitat integral de către cumpărători la data semnării şi autentificării acestui act.”

Din cercetarea cărţii funciare depuse la dosarului cauzei la filele 13-16 , instanţa reţine următoarele:

- numărul topografic 684/1 în suprafaţă de 453 mp, este înscris sub A 1 în cartea funciară 525 Nucet, reprezintă loc de casă cu casă în râturi, reclamanta împreună cu defunctul soţ , fiind proprietară asupra casei în devălmăşie , terenul fiind proprietatea Statului Roman potrivit înscrierii de sub B1. Din aceeaşi carte funciară rezultă că reclamanta şi defunctul soţ au înstrăinat iniţial prin întreţinere casa avută în proprietate , în favoarea numiţilor A  I  şi soţia M  , potrivit înscrierilor de sub B7, 8 , contract care însă a fost reziliat ulterior, conform înscrierilor de sub B 9..

- ulterior prin contractul mai sus identificat , pârâţii şi-au înscris  sub B3.1-2 dreptul de proprietate cu titlu de cumpărare , în  cartea funciară 50 317 Nucet (fila 13)  nou constituită .

Din adeverinţa nr.2071/29.09.2011 emisă de Primăria Nucet – fila 9 dosar, instanţa reţine că M  R  şi defunctul M  N  figurează în evidenţele acestei instituţii cu următoarele construcţii situate administrativ în oraşul Nucet, loc. Băiţa, nr.1, conform Registrului Agricol vol.1, poz.1, fila 1, rol nr.1: casă construită din lemn în anul 1957, cu o suprafaţă construită de 97,80 mp, pivniţă de 6 mp, anexe gospodăreşti construite din lemn de 39,60 mp şi anexe din cărămidă de 78 mp, valoarea impozabilă a casei fiind de 43.256 lei.

Din contractul de depozit bancar încheiat între reclamantă şi B  S.A Agenţia Ştei la 01.09.2010 (fila 86) rezultă că reclamanta şi-a depozitat la această unitate bancară ,  pentru trei luni , începând cu 01.09.2009 până la 01.12.2009 ,suma de 20.000 lei.

Din proba testimonială rezultată din audierea numitei M  H  şi a  martorului I  G e(fila 76 şi 84 ),instanţa reţine:

- aceşti martori au avut o relaţie de durată cu reclamanta , cunoscând-o de multă vreme , înţelegând în urma  discuţiilor  avute cu aceasta , în diferite momente , că nu dorea să-şi vândă proprietatea , ci să-şi asigure bătrâneţea prin încheierea unui contract de întreţinere, urmând să-şi  transmită  casa în acest sens.

Din proba cu interogatoriul reclamantei (fila 70)administrată în cauză instanţa reţine:

- la data de 29.01.2010 s-a prezentat în Oradea la BNP P  A pentru încheierea unui contract de întreţinere cu M  D  A şi M  M ,

- nu a primit nici o sumă de bani de la pârâţi în contul contractului încheiat,

- înţelegerea cu pârâţii a fost doar în sensul întreţinerii, nu am avut niciodată intenţia să-şi vândă casa,

Din proba cu interogatoriul pârâţilor (fila 64-69) administrată în cauză instanţa reţine:

-au avut intenţia încheierii unui contract cu reclamanta şi cu soţul ei, dar nicidecum de întreţinere, ci a unui contract de vânzare cumpărare, fiind interesaţi de terenul reclamanţilor aferent casei lor, întrucât deţineau  terenuri în apropiere unde doreau să înfiinţeze o microfermă. În acest sens au început discuţiile cu reclamanta, care într-adevăr le-a vorbit iniţial de un contract de întreţinere, dar nu au fost interesaţi, întrucât reclamanta şi soţul ei mai încheiaseră anterior un contract de întreţinere pe care ulterior l-au anulat.

-pârâtul M  M  a arătat că a achitat suma de aproximativ 11.500 lei, operaţiunea de predare a banilor având loc în prezenţa notarului public, fără a reţine în ce context au ajuns ca preţul negociat să fie de 11.520 lei,

- pârâta prin întrebarea suplimentară adresată şi consemnată în încheierea de şedinţă din 01.03.2016 (fila 21) a arătat că la predarea banilor au fost prezenţi cumpărătorii şi vânzătorii.

Instanţa va reţine totodată următoarele aspecte :

-preţul mic al imobilului din litigiu, şi anume echivalentul a  2974 Euro ,  precum şi aspecte legate de negocierea lui

- la întrebarea instanţei părâţii nu au putut justifica întinderea preţului , în contextul în care în mod obişnuit părţile stabilesc o sumă rotundă , atrăgând atenţia instanţei faptul că s-au notat şi cei 20 de lei pe lângă 11.500 lei.

- divergenţele existente raportat la persoanele prezente cu ocazia predării banilor , pârâtul M  aratând că predarea s-a realizat în prezenţa notarului public iar pârâta indicând că banii s-au predat doar în prezenţa părţilor.

- toate aceste fapte ridică serioase dubiii cu privire la negocierea preţului şi la predarea lui.

- vârsta înaintată a reclamantei şi a soţului ei de 76 şi respectiv 81 de ani ,

-faptul că reclamanta ,  cu o lună înainte de încheierea contractului , deţinea o sumă mai mare decăt preţul casei , şi anume suma de 20.000 lei ,

- faptul că reclamanta şi soţul ei, au mai încheiat un contract de întreţinere cu A  I  , audiat la fila 84.

- instanţa reţine aspectele legate de preţ , ca o componentă a consimţământului, care să ducă la stabilirea intenţiei reale a părţilor

Din coroborarea probaţiunii cu înscrisuri , a celei testimoniale , a interogatoriilor , utilizând totodată prezumţiile simple judecătoreşti admisibile în cauză ca urmare a martorilor audiaţi , instanţa va reţine că intenţia reclamantei şi a defunctului ei soţ , a fost aceea de a încheia un contract de întreţinere , şi nicidecum de vânzare-cumpărare , în condiţiile în care operaţiunea juridică nu le-a adus vreun folos concret. Astfel , dovedind că au avut bani , la momentul încheierii contractului, obţinerea unei sume cu mult mai mici decât cea deţinută , fără alte avantaje , ar fi lipsită de sens pentru reclamantă.

Va reţine instanţa în continuare:

-Potrivit art.953 din Codul civil de la 1864 , aplicabil în cauză raportat la data încheiereii convenţiei 29.01.2010-  „Consimţământul nu este valabil, când este dat prin eroare, smuls prin violenţă, sau suprins prin dol.” În cazul erorii, în funcţie de felurile acesteia, consimţământul poate lipsi cu desăvârşire – astfel la eroarea obstacol, distructivă de voinţă –sancţiunea este nulitatea absolută a actului juridic încheiat .Eroarea  obstacol, denumită şi eroare distructivă de voinţă, este cea mai gravă modalitate a erorii, împiedicând formarea însăşi  a actului juridic.

În cazul acestui tip de eroare, falsa reprezentare cade asupra naturii actului juridic care se încheie (error in negotium), în cazul nostru. În cazul error in negotium, una dintre părţile actului juridic are convingerea că încheie un anumit act juridic, în timp ce cealaltă parte crede că încheie un alt act juridic . Error in negotium nu poate fi consideră un simplu viciu de consimţământ, ci este vorba despre o lipsă totală a consimţământului, întrucât, în realitate, partea nu şi-a dat consimţământul pentru încheierea actului juridic în cauză, comsimţământul aparent dat fiind  ca şi inexistent, deoarece partea credea că încheie cu totul şi cu totul alt act. De altfel,  datorită faptului că eroarea obstacol echivalează cu lipsa consimţământului, sancţiunea aplicabilă este nulitatea absolută a actului juridic, această soluţie fiind unanim acceptată, de lege lata, în doctrina şi jurisprudenţa noastră.

În cazul acestei erori,  este suficient ca una dintre părţile contractante să fi voit un alt act juridic decât cel declarat, pentru ca acesta din urmă să poată fi caracterizat ca lipsit de consimţământ şi, ca atare, nul absolut. Ori , în cazul nostru este fără dubiu că reclamanta şi soţul ei au urmărit , au intenţionat încheierea unui contract de întreţinere , fiind în eroare asupra naturii juridice a actului.

Pentru ansamblul acestor considerentelor expuse, instanţa va admite acţiunea reclamantei F  M  R  (fostă M ), în contradictoriu cu pârâţii M  M  şi M  D  A , potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, reţinând că pârâţii au pierdut procesul, în conformitate cu prevederile art.453 Cod procedură civilă, îi va obliga să achite reclamantei cheltuieli de judecată în valoare de 2231 lei, conform documentelor justificative depuse la dosar, reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 731 lei – fila 4 şi onorariu de avocat în cuantum de 1500 – fila 94.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea civilă formulată de către reclamanta F  M  R  (fostă M ), în contradictoriu cu pârâţii M  M şi M  D  A şi în consecinţă:

Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanta F  M  R  (fostă M ) şi def. M  N  şi pârâţii M  M  şi M  D  A , autentificat sub nr.246/29.01.2010 de BNP P  A .

Dispune radierea înscrierilor de carte funciară de sub B 3 şi B 4 din CF 50317 Nucet, efectuate în baza încheierii nr.1399/02.02.2010

Obligă pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 2231 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare,  cale de atac ce  se depune la Judecătoria Beiuş.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 7 iunie 2016.

Domenii speta

Spete similare