Anularea cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii.

Sentinţă civilă 524 din 28.06.2017


Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Anularea cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii.

Index alfabetic:

anularea cererii de chemare în judecată

lipsa semnăturii olografe

Prezenta plângere este formulată de petent în nume propriu, dar poartă semnătura avocatul său, domnul Ștefan Panțuru. Deși plângerea este depusă prin serviciul Registratură, instanța constată că aceasta este în fapt o copie, nepurtând semnătura olografă în original, ci o semnătură realizată prin mijloace electronice. Deși petentului i s-a acordat termen pentru remedierea neregularității, fiind citat cu această mențiune, acesta nu s-a conformat și nu a semnat plângerea, motiv pentru care instanța va admite excepția și va anula plângerea contravențională pentru lipsa semnăturii.

Judecătoria Liești, secția civilă, sentința civilă nr. 524/2017

Prin acţiunea înregistrată la data de 13.12.2016 pe rolul Judecătoriei Liești, petentul BG în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Galați a solicitat anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria PGLX nr. 072115 din data de 10.12.2016.

În motivarea acţiunii, petentul a arătat că invocă excepția de nulitate a procesului verbal motivat de faptul că etilotestul este un mijloc de detecţie care semnalează doar prezenţa etanolului în aerul alveolar expirat şi care în cazul în care furnizează informaţii de măsurare, acestea nu sunt considerate suficient de exacte, astfel încât să asigure garanţiile necesare pentru constituirea de probe judiciare. Organul de poliție trebuia să procedeze în continuare la stabilirea concentrației de alcool în aerul expirat, cu ajutorul etilometrului.

S-a mai arătat că etilotestul nu reprezintă un mijloc tehnic omologat şi verificat, legiuitorul stabilind obligaţia de a se utiliza în determinarea concentraţiei de alcool în aerul expirat un mijloc omologat și verificat metrologic, tocmai pentru înlăturarea oricărui erori cu ocazia controlului. Un asemenea mijloc tehnic omologat şi verificat este doar etilometrul. (Decizia civilă nr. 289/A/2014 pronunţată de Tribunalul Alba). 

A mai învederat petentul că OUG 195/2002 prevede că stabilirea prezenței alcoolului se face cu un mijloc omologat și verificat metrologic, etilotestul nefiind un astfel de mijloc. Etilotestul poate constata prezența unei cantități de alcool, chiar dacă nu s-au consumat băuturi alcoolice, dar s-a servit o salata care conţinea oțet, la fel de bine cum nu poate constata prezența alcoolului.

S-a mai arăta că agentul constatator nu a ținut cont de erorile maxime admise de lege, fapt pentru care s-a stabilit o alcoolemie eronată. În susținere au fost invocate dispozițiile Normei din 14 iunie 2015 de metrologie legală NML012-05 și s-a solicitat ca intimata să fie obligată să depună la dosar aprobarea de model, verificarea inițială și verificarea periodică, dovada verificării metrologice a aparatului folosit la depistarea alcoolemiei.

Petentul a mai criticat faptul că nu s-a consemnat în mod corect locul constatării contravenției, pe strada Ion Luca Caragiale din com. Tudor Vladimirescu, iar nu pe DN 25.

A fost invocată și excepția de nulitate a procesului verbal motivat de faptul că petentul nu și-a putut consemna obiecțiunile, iar acesta nu este semnat de un martor, încălcându-i-se dreptul la apărare și de faptul că nu s-a indicat în mod corect temeiul de drept al contravenției. În susținere au fost citate hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții Constituționale.

În probe, s-a solicitat încuviințarea tuturor probelor permise de lege.

În drept au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001 și OUG 195/2002, Constituția României și CEDO.

În susţinerea acţiunii, petentul a depus la dosar, în copie: procesul verbal contestat, practică judiciară, extras lege.

Acţiunea este legal timbrată cu taxa judiciară de 20 lei (fila 8).

Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În  motivare s-a arătat că prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a fost modificat art. 88 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind adăugată la sintagma „mijloace tehnice certificate" şi sintagma „mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic", fără însă a fi stabilit un regim juridic diferit de cel anterior al probei rezultate în urma folosirii unor mijloace tehnice. În acest sens, în cuprinsul art. 88 din actul normativ se regăseşte posibilitatea utilizării în continuare a două tipuri de mijloace tehnice, fără ca legiuitorul să facă o distincţie între acestea din punct de vedere al valorii probatorii, stabilirea existentei infracţiunii urmând a se face, indiferent de mijlocul tehnic utilizat, prin analiza probei de sânge. Potrivit dispoziţiilor art. 88 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, stabilirea prezentei alcoolului în aerul expirat se face de către poliţia rutieră cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate. Potrivit art. 6 pct. 19 din acelaşi act normativ, prin mijloc tehnic certificat se înţelege dispozitivul care dovedeşte consumul de substanţe psihoactive ori prezenţa în aerul expirat a alcoolului. Legiuitorul nu a precizat sau enumerat dispozitivele tehnice prin care se poate face proba unei astfel de situaţii, tipul de dispozitiv comercializat şi modul de indicare a prezenţei vaporilor de alcool. În acelaşi context la art. 109 alin. 2 din actul normativ, se prevede că, fapta contravenţională poate fi constatată de către poliţistul rutier cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenției.

A mai arătat intimatul că în conformitate cu prevederile art. 192 alin. 1 din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002, aprobat prin HG nr. 1391/2006 „conducătorul de autovehicul sau tramvai, mijloc tehnic certificate sau cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, i se reține permisul de conducere dacă valoarea concentraţiei este de cel puţin 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, eliberându-se dovada înlocuitoare fără drept de circulaţie, dacă nu doreşte recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, în condiţiile stabilite la art. 194 alin. 1. Conform OUG nr. 195/2002, la alin. 1 şi 2, se face o distincţie clară între prezența alcoolului în aer şi concentraţia de alcool în aerul expirat.

În plus, prin analizarea normei sancţionatorii, respectiv art. 102 alin. 3 lit. a) din OUG  195/2002 se observă că legiuitorul nu a condiţionat existenţa faptei contravenţionale de o anumită valoare a concentraţiei de vapori de alcool în aerul alveolar sau în sânge, existând o limită doar în cazul infracțiunii. În acest sens, orice valoare cuprinsă între 0 şi 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, constituie contravenţie, încadrându-se în cerinţa ca subiectul să fie sub influenţa băuturilor alcoolice.

Intimatul a mai învederat instanței faptul că în prezent, aparatele Drager sunt certificate de producător, nemaifiind supuse unei verificări metrologice, întrucât, în situaţia în care acest aparat indică o concentraţiei mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat se va proceda la recoltarea biologice.

Referitor la lipsa menţiunilor din cuprinsul procesului-verbal, s-a invocat  Decizia nr. 22 din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, arătându-se că nu este incidentă nulitatea absolută, ci cel mult o nulitate relativă, condiționată de vătămare.

În drept au fost invocate disp. art. 32 alin. 1 din OUG 34/2008.

Au fost ataşate la dosar documentele care au stat la baza întocmirii procesul verbal: raportul agentului constatator, adresă internă, buletinul de calibrare, fișa tehnică a aparatului Drager,

S-a solicitat judecata cauzei și în lipsă.

Instanța a stabilit prim-termen de judecată în cauză la data de 05.04.2017, dată la care dată la care petentul a solicitat amânarea cauzei.

La acel termen de judecată instanța a pus în vedere petentului să semneze cererea de chemare în judecată.

Petentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, motiv pentru care la termenul de judecată din data de 31.05.2017 instanța a invocat din oficiu excepția nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii de pe cererea de chemare în judecată și a reținut cauza spre soluționare pe excepție.

 

Deliberând cu prioritate asupra excepției invocate, instanța reține următoarele:

Unul dintre elementele cererii de chemare în judecată, potrivit disp. art. 194 lit. f, C.pr.civ. este semnătura, lipsa acesteia fiind sancționată, conform art. 196 C.pr.civ. cu anularea cererii de chemare în judecată.

Din economia textului art. 196 alin. 2 C.pr. civ., reiese faptul că lipsa semnăturii poate fi invocată oricând în cursul procesului, neregularitatea urmând a fi îndreptată cel mai târziu la următorul termen acordat și pentru care reclamantul va fi citat cu mențiunea semnării cererii.

O cerere formulată în scris trebuie să poarte semnătura celui care o formulează, în speță a petentului sau a reprezentantului convențional al acestuia, semnătură care nu poate fi decât olografă.

Art. 199 C.pr.civ. reglementează modul în care poate fi trimisă la instanța de judecată cererea de chemare în judecată, adică prin poștă, curier, prin înscris în formă electronică, prin fax sau scanată și transmisă prin poșta electronică, în această ultimă modalitate la dosar fiind copia și nu exemplarul original, acesta rămânând în mod evident la transmițător.

Cerința ca în cazul transmiterii prin fax sau poștă electronică, la dosar să existe și un exemplar original, adică cel care conține semnătura olografă executată pe cererea aflată la dosarul cauzei rezultă din topica art. 200 alin. 1 C.pr.civ. în care se prevede verificarea de către instanță a cerințelor prevăzute de art. 194-197 C.pr.civ., care este dispus după art. 199 C.pr.civ., în care este reglementată calea de transmitere către instanță a unei cereri de chemare în judecată și, mai ales, obligativitatea înregistrării acesteia către instanță, indiferent de mijlocul prin care a fost transmisă.

În consecință, în termenul stabilit de instanță, petentul trebuie să complinească lipsa semnăturii cererii fie prin transmiterea prin poștă sau curier a cererii sale, fie prin aplicarea semnăturii pe exemplarul-copie aflate deja la instanță.

Prezenta plângere este formulată de petent în nume propriu, dar poartă semnătura avocatul său, domnul Ștefan Panțuru. Deși plângerea este depusă prin serviciul Registratură, instanța constată că aceasta este în fapt o copie, nepurtând semnătura olografă în original, ci o semnătură realizată prin mijloace electronice. Deși petentului i s-a acordat termen pentru remedierea neregularității, fiind citat cu această mențiune, acesta nu s-a conformat și nu a semnat plângerea, motiv pentru care instanța va admite excepția și va anula plângerea contravențională pentru lipsa semnăturii.