Actiune in raspundere patrimoniala

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA  Dosar nr……………..

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1037

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2016

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : ……………

Asistent judiciar : …………

Asistent judiciar : ………….

Grefier : …………..

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii civile formulată de reclamanta S.C. …………….. S.A în contradictoriu cu pârâţii S. F., B. C. V. şi D. G., având ca obiect acţiune în răspundere patrimonială.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 13 octombrie 2016, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă şi la care se face trimitere, pronunţarea în cauză fiind amânată pentru data de 27 octombrie 2016, 02 noiembrie 2016, 10 noiembrie 2016 şi 17 noiembrie 2016.

T R I B U N A L U L

Constată că prin cererea înregistrată la data de 19.09.2014, sub nr. de mai sus, reclamanta SC …………… SA a chemat în judecată pe pârâţii S. F., B. C. V., D. G., solicitând instanţei să dispună obligarea acestora în solidar la plata sumei de 6844 lei reprezentând prejudiciu produs în urma neîndeplinirii obligaţiilor de serviciu, respectiv:

- obligarea pârâtului S. F. la plata sumei de 1725,79 lei;

- obligarea pârâtului B. C. V. la plata sumei de 2138,03 lei;

- obligarea pârâtului D. G. la plata sumei de 2980,19 lei.

Reclamanta a solicitat, de asemenea, actualizarea sumelor datorate de pârâţi până la data plăţii efective, precum şi plata dobânzii legale aplicată sumelor datorate, începând cu data introducerii acţiunii şi până la achitarea debitelor pretinse.

În motivarea cererii formulate reclamanta arată că la data de 28.01.2014 în urma referatului de analiză şi informare nr. 216/28.01.2014 s-a decis promovarea unui nou pachet de servicii ce includea transportul pacienţilor din localităţile limitrofe oraşului Covasna la bazele de tratament ale societăţii în vederea efectuării procedurilor de tratament medical. Pentru efectuarea acestui serviciu a fost stabilit un plan tarifar pe fiecare lună în parte ( februarie-mai 2014), pe fiecare traseu. Transportul pacienţilor s-a efectuat cu autoutilitara proprietatea societăţii, nr. de înmatriculare ……………., cursele fiind făcute de pârâtul S. F., angajat în calitate de şofer. În urma valorificării acestui serviciu au fost generate venituri de 28504 lei, reprezentând contravaloarea transportului încasat de la pacienţi pe lunile februarie-mai 2014.

Conform procedurilor interne sumele de bani erau încasate de pârâtul S. F. de la beneficiarii transportului, acesta predându-le ulterior lui B. C. V. (economist-biroul de achiziţii şi logistică) sau, în lipsa lui, pârâtului D. G. - şef de birou logistică şi achiziţii.

Prin referatul nr. 964/12.05.2014 s-a constatat o lipsă în cuantum de 6884 lei rezultată în urma nedepunerii integrale la casieria societăţii a încasărilor din lunile februarie, martie, aprilie 2014. Ca urmare, prin dispoziţia nr. 72/13.05.2014 s-a dispus efectuarea cercetării administrative a cauzelor producerii acestui prejudiciu şi stabilirea salariaţilor vinovaţi.

Pârâţii S. F. şi B. C. V. au fost convocaţi pentru cercetarea disciplinară. Pârâtul D. G. nu a mai fost convocat în vederea efectuării cercetării disciplinare deoarece nu mai deţinea calitatea de angajat.

Ca urmare a cercetării efectuate, pârâta a emis decizia cu nr. 44/25.06.2014 prin care s-a dispus începerea procedurilor pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâţilor pentru recuperarea prejudiciului în cuantum total de 6844 lei, potrivit prevederilor art. 255 C muncii. De la fiecare pârât se solicită o sumă proporţională cu câştigul mediu realizat de salariat pe fiecare lună (februarie, martie 2014).

În drept, au fost invocate prevederile art. 254 şi următoarele C muncii, art. 1383, art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1535  C Civ, OG nr. 13/2011.

Pârâtul B. C. V. a formulat întâmpinare (fila 208) solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

În cuprinsul acestei întâmpinări pârâtul arată, pe de o parte, că nu a avut ca atribuţie de serviciu, prin contractul individual de muncă şi prin fişa postului, încasarea contravalorii transportului pacienţilor, pe de altă parte, reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului invocat. Pârâtul este angajat ca economist în cadrul societăţii neavând în această calitate atribuţii privind organizarea şi coordonarea transporturilor şi nici sarcina de a încasa banii rezultaţi din transportul pacienţilor la baza de tratament. În lipsa unei proceduri clare, legale şi eficiente de organizare a transportului bolnavilor, a făcut totuşi şi activitatea de încasare de la şoferul S. F. a sumelor rezultate de la bolnavi, dar toate aceste sume de 5620 lei le-a predat la casierie pe bază de facturi. Abia din luna mai 2014 s-a stabilit la nivelul societăţii o procedură privind transportul şi încasarea sumelor de la pacienţi pe bază de tabel şi de chitanţă. În plus, dacă i s-ar fi trasat atribuţii de gestiune în baza Legii nr. 22/1969 ar fi trebuit înştiinţat în acest sens, cu constituirea unei garanţii, fapt nerealizat în cauză.

Referitor la prejudiciul invocat, pârâtul precizează că modul de calcul al reclamantei este unul teoretic, făcut din birou, iar nu pe baza foilor de parcurs din care rezultă că în perioada 01.02.2014-07.04.2014 au fost efectuate 10 curse Ghelinţa, 2 Valea Mare şi 1 Păpăuţi. Nu se cunoaşte numărul de bolnavi transportaţi. Reclamanta a luat în calcul bolnavii care erau înregistraţi la tratament, dar această modalitate nu este corectă pentru că nu toţi pacienţii s-au deplasat cu microbuzul societăţii, mulţi s-au deplasat cu alte mijloace de transport. Pârâtul cere instanţei să aibă în vedere concluzia comisiei de cercetare disciplinară conform căreia el nu este vinovat de prejudiciul ce i se impută.

Pârâtul D. G. a formulat la rândul său întâmpinare (fila 234), solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Pârâtul apreciază că în speţă nu sunt întrunite cumulativ condiţiile pentru angajarea răspunderii sale patrimoniale, câtă vreme nu există vreo atribuţie de serviciu constând în încasarea contravalorii transportului pacienţilor şi predarea respectivelor sume la casierie, atribuţie ce să fi fost inclusă în fişa postului şi care să fi fost încălcată de angajat. Apoi, prejudiciul pretins de reclamantă nu este real, cert, direct, susţine pârâtul.

Prin întâmpinarea depusă la fila 252 din dosar, pârâtul S. F. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. Pârâtul apreciază că reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului pretins. În lipsa unei proceduri legale şi eficiente de organizare a transportului pacienţilor, pârâtul a prestat activitatea de încasare de la bolnavi a contravalorii transportului, toate sumele încasate fiind predate la biroul de logistică şi achiziţii. Nu au existat bilete pentru efectuarea transportului (legitimaţii de călătorie), în consecinţă pârâtul nici nu ar fi avut dreptul să încaseze banii. Partea arată că a fost obligat să efectueze acele curse sub ameninţarea că îşi va pierde postul, în caz contrar. Referitor la prejudiciu, s-au invocat aceleaşi considerente ca şi cele ale pârâtului B. C. V.

În probaţiune, s-a administrat interogatoriul părţilor, a fost audiat martorul B. I.,  s-a întocmit raport de expertiză contabilă.

Analizând pretenţiile deduse judecăţii prin raportare la cele rezultate din probele administrate în cauză şi la normele legale aplicabile speţei, instanţa reţine următoarele:

în fapt, raportul de muncă existent între pârâţi şi societatea  reclamantă se prezintă astfel:

- pârâtul S. F. este angajatul reclamantei în meseria de şofer, conform contractului individual de muncă nr. 730/21.04.2010, prelungit ulterior prin acte adiţionale. Atribuţiile de serviciu ale acestui pârât sunt enumerate în fişa postului depusă la filele 37-39, vol I;

- pârâtul B. C. V. este angajatul reclamantei în meseria de economist, conform contractului individual de muncă nr. 2576/01.10.2013, prelungit ulterior prin acte adiţionale. Atribuţiile de serviciu ale acestui pârât sunt enumerate în fişa postului depusă la filele 13-16, vol I;

- pârâtul D. G. a fost angajatul reclamantei în meseria de şef birou marketing, conform contractului individual de muncă nr. 753/10.05.2013, prelungit ulterior prin acte adiţionale. Atribuţiile de serviciu ale acestui pârât sunt enumerate în fişa postului depusă la filele 23-26, vol I. Raportul de muncă al acestui pârât a încetat la data de 22.04.2014 prin demisie ( fila 22).

La începutul anului 2014 conducerea societăţii reclamante a hotărât ca transportul pacienţilor din localităţile limitrofe oraşului Covasna la bazele de tratament ale societăţii în vederea efectuării procedurilor de tratament medical să fie efectuat cu  autoutilitara proprietatea unităţii, nr. de înmatriculare …………., cursele fiind făcute de pârâtul S. F., angajat în calitate de şofer.

Cauza care a determinat promovarea prezentei acţiuni de către reclamantă o constituie lipsa în cuantum de 6884 lei rezultată în urma nedepunerii integrale la casieria societăţii a încasărilor din transportul de persoane aferent  lunilor februarie, martie, aprilie 2014. Respectiva lipsă ar fi fost constatată prin referatul nr. 964/12.05.2014 –act care însă nu a fost depus la dosarul cauzei.

Prin dispoziţia nr. 72/13.05.2014 reclamanta a propus efectuarea cercetării administrative a cauzelor producerii acestui prejudiciu şi stabilirea salariaţilor vinovaţi. Cercetarea disciplinară a fost efectuată în cursul lunii mai 2014 conform proceselor-verbale depuse la filele 60-71 din dosar (vol I). În urma respectivei cercetări s-a stabilit că vinovaţi de producerea prejudiciului în cuantum de 6884 lei sunt cei trei pârâţi.

În drept, instanţa este chemată a analiza în speţă existenţa sau inexistenţa cumulativă a elementelor care conturează răspunderea patrimonială a angajaţilor-pârâţi prin raportare la prejudiciul material ce  li se impută spre plată.

În acest sens, instanţa reţine prevederile art. 254 alin. 1 din Codul muncii, conform cărora  salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

Din aceste prevederi legale rezultă condiţiile ce trebuie întrunite cumulativ pentru angajarea răspunderii patrimoniale a angajatului, anume:

1.existenţa unei fapte ilicite (încălcarea vreunei atribuţii din fişa postului, ori a vreunei obligaţii din contractul individual de muncă, din regulamentul de ordine interioară).

Pârâtului S. F. i se impută de către reclamantă faptul că nu a încheiat un proces-verbal de predare a banilor încasaţi cu titlu de contravaloare transport de la pacienţi (în fişa postului său nu există o astfel de atribuţie).

Astfel, în cuprinsul deciziei cu nr. 35/02.06.2014 (fila 57) se consemnează întrebările adresate angajatului în cursul efectuării cercetării disciplinare, răspunsurile acestuia şi normele de serviciu pretinse a fi încălcate de către acest pârât. Printre obligaţiile de serviciu care ar fi fost nerespectate nu figurează însă unele constând în încasarea contravalorii transportului pacienţilor, predarea respectivelor sume la casierie. Prevederile din ROI indicate de reclamantă ca fiind încălcate de angajat sunt unele cu caracter general „ să protejeze patrimoniul societăţii, să ia toate măsurile care se impun pentru prevenirea oricărei pagube materiale”. La fel şi norma din fişa postului indicată a fi încălcată de acest pârât este una cu caracter foarte general „ răspunde de îndeplinirea corectă şi la timp a tuturor atribuţiilor”.

Ca urmare, atâta vreme cât în fişa postului acestui salariat ori în alt act intern al societăţii (dispoziţie de serviciu, ordin intern) nu există obligaţia concretă de serviciu privind încasarea contravalorii serviciului de transport de la persoanele transportate, nici obligaţia de întocmire a unor acte justificative privind sumele încasate, nu se poate reţine în speţă încălcarea de către angajat a atribuţiilor de serviciu.

În plus, nu rezultă în mod cert câţi bani a încasat acest angajat de la pacienţi, atâta timp cât nu au existat bilete de transport şi câtă vreme nu exista o procedură scrisă, clară la nivelul pârâtei care să prevadă modalitatea de încasare şi de predare a contravalorii transportului.

În ceea ce-l priveşte pe pârâtul B. C. V. - din procesul-verbal de cercetare disciplinară (fila 60, vol I) rezultă că „ încasarea veniturilor din transport s-a făcut la biroul logistică şi achiziţii pe bază de tabel”. Acestui angajat i se impută că avea obligaţia să stabilească procedura de lucru, să întocmească procese-verbale de predare-primire a banilor la casierie, să urmărească încasările.

Normele pretinse a fi încălcate de către acest angajat (din ROI şi din CIM) sunt, la fel, unele cu caracter deosebit de general, iar nu atribuţii de serviciu concrete care să vizeze faptele imputate salariatului.

În finalul procesului-verbal de cercetare disciplinară a acestui salariat se consemnează de către membrii comisiei „ persoana cercetată nu se face vinovată pentru consumul de motorină aferent transportului de persoane nedecontat prin nedepunerea la casieria societăţii a sumelor încasate de la turişti”.

Cercetarea disciplinară a pârâtului D. G. nu s-a realizat deoarece raportul de muncă al acestuia cu societatea a încetat la data de 22.04.2014. Pârâtului i se reproşează că deşi a încasat de la şofer sume de bani reprezentând contravaloarea transportului, nu a depus respectivele sume în casieria unităţii. Nu rezultă însă în mod cert care anume  atribuţii concrete de serviciu (stipulate în fişa postului, în ROI) ar fi fost încălcate în speţă de acest angajat.

Instanţa reţine că din cuprinsul  fişei postului depusă la filele 22-24 din vol II, responsabil cu întocmirea documentaţiei de transport şi cu decontarea serviciilor de acest tip aparţinea angajatului B. I. D. -coordonator transport. În perioada februarie-aprilie 2014 sarcinile de serviciu ale acestuia au fost preluate de şeful biroului logistică, pârâtul D. G., conform susţinerilor reclamantei (din răspunsul la interogatoriu-fila 73, vol II), care invocă în acest sens  nota  internă  nr. 777/10.04.2012 (fila 65, vol II). Însă, în această notă internă nu se atribuie pârâtului D. G. sarcini de serviciu în plus privind întocmirea documentelor de  evidenţă şi plată a contravalorii transporturilor pacienţilor.

În concluzie, instanţa apreciază că în condiţiile în care în fişa postului acestor angajaţi, sau în cuprinsul unor dispoziţii interne, ordine interne ale angajatorului, nu au fost stabilite ca obligaţii concrete de serviciu atribuţii privind încasarea, predarea contravalorii transportului pacienţilor la baza de tratament;  în condiţiile în care nu a existat la nivelul societăţii o procedură clară referitoare la aceste activităţi, nu poate fi angajată răspunderea patrimonială a angajaţilor, deoarece nu este pe deplin conturată fapta ilicită ce li se impută.

2. Pentru considerentele mai sus reţinute în speţă nu există nici cea de a doua condiţie a răspunderii patrimoniale, anume săvârşirea faptei ilicite cu vinovăţie, în timpul prestării atribuţiilor de serviciu.

3. Condiţia existenţei  unui prejudiciu real, cert, actual  în patrimoniul angajatorului nu este îndeplinită în cauză.

Se reţine, în primul rând, că în răspunsurile la interogatoriu, reclamanta precizează că modalitatea de calculare a prejudiciului a constat în luarea în considerare a fişelor de tratament individuale ale pacienţilor care au efectuat tratament în perioada respectivă (fila 82, vol II). Această modalitate de calculare a prejudiciului nu este însă una corectă deoarece nu toţi pacienţii care au beneficiat de tratament s-au deplasat la baza de tratament cu maşina unităţii.

Prin nota internă nr. 1220/06.06.2014 (filele 113-116 din dosar) întocmită de biroul juridic din cadrul societăţii reclamante, s-a reţinut că „ între veniturile propriu zise conform numărului de turişti care au efectuat tratamentul în baza de tratament (pe baza de fişa de tratament individuală) şi încasările din contabilitate reiese o diferenţă de 6844 lei”. Această diferenţă izvorăşte din încasările din lunile februarie şi martie, precum şi 80 lei pentru luna aprilie-factura nr. 79027/07.04.2014. În finalul acestei note se precizează însă, în mod expres, că „se impune reluarea cercetării disciplinare pentru găsirea vinovaţilor şi recuperarea prejudiciului”.

Pârâtul S. F. a declarat în răspunsurile la interogatoriu că nu toţi pacienţii care se aflau în listele de tratament se aflau în  microbuz. Numai din luna aprilie şoferul a început să întocmească liste concrete cu persoanele aflate în microbuz şi care au beneficiat efectiv de transport.

Din declaraţia martorului B. I. (fila 196, vol II) rezultă că microbuzul cu care se transportau pacienţii avea o capacitate de 16 plus 1 locuri. Procedura de transport a pacienţilor ar fi trebuit să constea în întocmirea unei liste cu persoanele transportate, tăierea de  bilete, din care un exemplar ar fi trebuit păstrat la casieria societăţii.

Instanţa reţine, de asemenea, că  în foile de parcurs (filele 89-152) nu este trecut numărul de persoane transportate. Serviciul de transport persoane în trafic judeţean, contra cost prestat de societatea reclamantă nu îmbracă formă legală, nefiind autorizat de către ARR-fila 60, vol II.

În plus,  lipsa  încasărilor ar fi trebuit constatată printr-o inventariere, în  condiţiile legale stipulate pentru efectuarea unei astfel de proceduri.

Din concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză rezultă următoarele:

- în lipsa documentelor de transport (liste de transport, bilete de transport, raportări la ARR pe fiecare cursă cu numele persoanelor transportate, proces-verbal de predare-primire a sumelor încasate din transportul pacienţilor) susţinerile reclamantei sunt simple afirmaţii;

- multitudinea de neclarităţi şi neconcordanţe din actele de evidenţă contabilă şi lipsa documentelor justificative ale transportului de persoane determină imposibilitatea verificării corectitudinii calculului reclamantei şi atrag caracterul incert al acestuia;

- raportările efectuate de societate la ARR nu sunt corecte pentru că nu rezultă localitatea din care se face transportul persoanelor ( se indică în mod greşit localitate de plecare - Covasna, localitate de sosire - Covasna), numărul de persoane raportate nu este real. Această din urmă concluzie a expertului se coroborează cu cele rezultate din declaraţia martorului B. I. care a afirmat că microbuzul cu care se transportau pacienţii avea o capacitate de 16 plus 1 locuri, cu toate acestea în multe liste de transport raportate la ARR este indicat un număr de persoane transportate cu mult peste capacitatea microbuzului ( a se vedea fila 155, vol III), nerezultând dacă listele de transport s-au făcut pentru un singur transport (cum ar fi fost corect) sau pentru mai multe transporturi (anume, câte);

- nu au existat  bilete de călătorie. Numai începând cu jumătatea lunii mai 2014 s-a elaborat şi aprobat procedura de lucru, formularele tip şi circuitul documentelor pentru transportul pacienţilor la baza de tratament, fixându-se atribuţii clare pentru conducătorul auto, coordonatorul de transport, departamentul de marketing, casier - nota internă nr. 992 din 14.05.2014.

Faţă de toate aceste reţineri instanţa apreciază că prejudiciul pretins de reclamantă nu are caracter cert.

4. Referitor la legătura de cauzalitate între fapta angajaţilor şi prejudiciul produs, câtă vreme elementele anterior enumerate nu sunt îndeplinite în speţă, în mod evident lipseşte şi această condiţie. Cu toate acestea, instanţa reţine un aspect deosebit de important, anume că procesele –verbale de cercetare disciplinară şi decizia cu nr. 35/02.06.2014 (filele 57-71, vol I) care stau la baza răspunderii patrimoniale a pârâţilor sunt întocmite anterior notei interne nr. 1220/06.06.2014 (filele 113-116 din dosar) întocmită de biroul juridic din cadrul societăţii reclamante, notă a cărei concluzie este „se impune reluarea cercetării disciplinare pentru găsirea vinovaţilor şi recuperarea prejudiciului”.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept reţinute, instanţa apreciază că în speţă nu sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii patrimoniale a pârâţilor, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă fiind neîntemeiată şi urmând a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Respinge ca fiind neîntemeiată cererea formulată de reclamanta SC ……. SA, cu sediul în ………………, cod fiscal ………., în contradictoriu cu pârâţii S. F., CNP …………., domiciliat în ……………., B. C. V., CNP ………….., domiciliat în ………………., D. G., CNP …………, domiciliat în ………………………….

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Tribunalului Covasna.

Pronunţată azi, 17 noiembrie 2016, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE ASISTENŢI JUDICIARI 

GREFIER

Domenii speta

Spete similare