Suspendarea executarii

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. …………..

DECIZIA CIVILĂ NR. 4/A

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2017

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:  ………….

JUDECĂTOR:  …………

GREFIER:  …………

Pe rol fiind pronunţarea asupra apelului declarat de ……….. ……….., în contradictoriu cu intimata SC C….. A……. SRL, împotriva încheierii din data de 8 iulie 2016, pronunţată în dosarul nr. …../322/2016, având ca obiect suspendarea executării, formulată în cadrul contestaţiei la executare.

Instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra cauzei în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2017, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi.

TRIBUNALUL

Sentinţa pronunţată de judecătorie.

Prin încheierea din data de 08.07.2016 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc s-au dispus următoarele:

- respingerea contestaţie la executare şi a opoziţiei la somaţia de executare, formulate de contestatoarea S………………. în contradictoriu cu intimata SC C…… A…….. SRL;

- respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a continuării executării silite, în dosarul execuţional nr. 347/2016 al Biroului Executorului Judecătoresc ………., până la soluţionarea prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate.

- fără cheltuieli de judecată.

Motivele pe care se întemeiază sentinţa judecătoriei.

În considerentele încheierii pronunțate, judecătoria a reținut că între contestatoare şi intimată a intervenit contractul nr. 425/27.09.2013 valabil până la 31.12.2014, pentru acordarea contestatoarei de către intimată a unei linii de credit, cu discount, pentru achiziţionare produse (pesticide sau seminţe) furnizate pe baza comenzilor ferme transmise de cumpărător, în anul agricol 2014. Art. 7.1. din condiţiile generale prevede penalităţi de întârziere de 0,2 % pe zi de întârziere.

Contestatoarea a dat comandă fermă şi intimata a emis facturile fiscale la 24.10.2013, 27.03.2014, 31.03.2014, 11.04.2014, 06.04.2014, 21.08.2014, 16.10.2014, 21.10.2014, 30.10.2014, 15.12.2014 în baza acestui contract, pentru sămânţă cartof şi îngrăşăminte.

Părţile au mai încheiat şi contractul nr. 123/24.03.2014 pentru furnizare îngrăşăminte chimice, în baza căruia s-au emis facturi, dar în tabelul de calcul al debitului şi penalităţilor nu  s-au avut în vedere decât facturile emise în baza contractului nr. 425/27.09.2013.

Conform art. 7.11 pct. A 2 din contractul nr. 425/27.09.2013 părţile convin completarea biletului la ordin de C….. la rubricile  - lit. d – în cazul în care nu a fost completată de beneficiar rubrica „suma de plată” va fi completată cu suma debitelor restante reprezentând valoarea produselor neachitate la care se adaugă costul de finanţare şi/sau penalităţile, acolo unde este cazul.

Intimata a completat biletul la ordin emis de contestatoare la 27.11.2015, seria WBAN3BA nr. 0061204 cu suma de 286.515,17 lei, din care 147.802,55 lei debit şi 138.712,62 lei penalităţi de întârziere.

Fiind înaintat la plată la data de 03.12.2015, la 04.12.2015 plata a fost refuzată din lipsă totală de disponibil.

Intimata a pornit executarea silită în dosarul execuţional nr. 347/2016 al Biroului Executorului Judecătoresc ……… , cu sediul în Braşov, la 24.03.2016 înfiinţându-se poprirea asupra conturilor debitoarei deţinute la Trezoreria Târgu Secuiesc, poprire suspendată provizoriu începând cu 04.04.2016.

Somaţia i-a fost comunicată debitoarei la 29.03.2016 – fila 63.

Contestatoarea a supus analizei caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei din acest titlu executoriu. Analizând aceste cerinţe ale creanţei instanţa de fond a constatat că ele sunt respectate.

Din factura 1019388/24.10.2013 cu suma de 69.720,45 lei, scadentă la 08.12.2014 contestatoarea a achitat la datele de 11.09.2014, 25.09.2014, 06.10.2014, 15.10.2014, suma de 75.875,71 lei – fila 16, dar în baza contractului nr. 425/27.09.2013 intimata a mai avut şi alte creanţe, aşa cum rezultă din tabelul de la fila 93, cu calculul debitului şi al penalităţilor de 0,2 % (prevăzut de acest contract). O mare parte din facturi reprezintă ajustare preţ în urma unor plăţi efectuate de contestatoare, dar rezultă că debitul în baza contractului  nr. 425/27.09.2013 nu a fost stins prin aceste plăţi.

Contestatoarea nu a dovedit că facturile din 2014 nu au fost emise în baza contractului nr. 425/27.09.2013 şi nici faptul că în baza acestui contract s-ar fi emis doar factura 1019388/24.10.2013.

Astfel, creanţa în sumă de 286.515,17 lei înscrisă pe titlul executoriu, din care 147.802,55 lei debit şi 138.712,62 lei penalităţi de întârziere este certă, lichidă, exigibilă, a apreciat prima instanță.

Judecătoria a reținut în continuare că nu este întemeiată contestaţia la executare nici cu privire la susţinerea că procedura aleasă de executor prin poprirea conturilor în unităţile bancare este nelegală şi contrară prevederilor OG 22/2002, deoarece poprirea sumelor de bani din conturile bancare poate purta atât asupra soldului creditor cât şi asupra încasărilor viitoare cu respectarea limitelor prevăzute de art. 729 C.proc.civ..

Art. 3 din OG 22/2002 prevede că dacă instituţiile publice nu-şi îndeplinesc obligaţia de plată în termenul prevăzut la art. 2 creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă şi/sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile în materie. S-ar putea trage concluzia că ori de câte ori o entitate are o creanţă împotriva unei instituţii publice anterior demarării procedurii execuţionale este necesar să urmeze procedura prealabilă instituită de art. 2 din OG 22/2002. Din redactarea textului rezultă că este obligatorie emiterea unei somaţii de plată prin organul de executare de la momentul recepţionării căreia începe să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 2 din OG 22/2002, dar practica judiciară este unanimă în a aprecia inexistenţa obligaţiei de parcurgere a acestei proceduri, executarea silită fiind perfect legală chiar dacă creditorul va fi îndestulat înăuntrul termenului de 6 luni instituit de lege. Creanţa nu comportă dubiu, titlul executoriu trebuie pus în executare cu bună – credinţă, iar achitarea debitelor urmează de regulă de bună – voie.

Solicitarea ca în baza art. 6 al. 1 din OG 22/2002 să se acorde un termen de graţie a obligaţiei de plată a fost analizată din prisma textului legal care prevede că „(1) În cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, instituţia debitoare nu îşi poate îndeplini obligaţia de plată în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), art. 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanţei judecătoreşti care soluţionează cauza acordarea, în condiţiile legii, a unui termen de graţie  sau/şi stabilirea unor termene de plată eşalonată a obligaţiei respective”. În cauză nu s-a invocat nici un motiv temeinic din cele prevăzute de textul suscitat.

Instanţa a apreciat ca neîntemeiată această cerere deoarece creanţa are o vechime de 2 ani, fiind scadentă la 15.08.2014, iar debitoarea contestatoare a motivat că îi este necesar termenul de graţie pentru a înscrie sumele necesare în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016. Însă avea la dispoziţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe anii 2014, 2015, în care totuşi nu a cuprins sumele. Instituirea carantinei fito – sanitare, suspendarea autorizaţiei de producere şi comercializare a cartofului pentru sămânţă, preţul cartofului şi al cerealelor în anul agricol 2014 – 2015 nu pot constitui de plano un indiciu al lipsei de lichidităţi a contestatoarei, faţă de suprafaţa pe care lucrează conform contractelor depuse la dosar, cu seminţele şi îngrăşămintele chimice asigurate conform acestor contracte. Mai mult, încheierea de contracte de o instituţie publică este doar dacă sumele ce urmează să fie achitate cu titlu de preţ au fost prevăzute în buget.

Faptul că este o instituţie publică nu justifică nici el, de plano, întârzierea recuperării creanţei intimatei, deoarece trebuie să existe un just echilibru între interesul public (văzut din prisma instituţiei publice debitoare) şi interesul privat al creditorului persoană de drept privat. Vechimea de 2 ani a creanţei, în condiţiile în care părţile au derulat raporturi comerciale anual, înnoindu-şi situaţia soldurilor (a se vedea facturile de ajustare preţ), depăşeşte termenul rezonabil de executare a datoriei. Instituţiile publice nu pot aduce atingere drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor.

Asupra opoziţiei la executare împotriva titlului executoriu (biletul la ordin seria WBAN3BA nr. 0061204 emis la 27.11.201) şi a actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. 347/2016 al Biroului Executorului Judecătoresc ………………, cu sediul în Braşov, cu anularea titlului executoriu şi a actelor de executare, instanţa a reținut că potrivit art. 63 din Legea nr. 58/1934  în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19.

Art. 2 prevede că Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.

Art. 1 prevede cuprinsul titlului: denumirea de cambie trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu; ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată; numele aceluia care trebuie să plătească (tras), respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele trasului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cambie primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea trasului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cambiei; codul trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului; arătarea scadenţei; arătarea locului unde plata trebuie făcută; numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; arătarea datei şi a locului emiterii; semnătura celui care emite cambia (trăgător).

Art. 19 prevede că persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.

Rezultă că motivul invocat de debitoare pentru anularea titlului executoriu şi a actelor de executare (caracterul incert al creanţei cuprinse în titlul executoriu) nu este din cele prevăzute de lege ca putând fi invocate pentru această anulare.

Întrucât potrivit art. 6 al. 4 din OG 22/2002 instanţa sesizată potrivit alin. (1) - (3), la cererea instituţiei debitoare, prin încheiere executorie, când este cazul, va putea suspenda începerea ori continuarea executării silite până la soluţionarea prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate. Suspendarea se dispune fără plata unei cauţiuni. Încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat.

Întrucât instanţa a respins prezenta contestaţie la executare şi opoziţie la executare ca neîntemeiată, potrivit considerentelor sus expuse, a respins ca neîntemeiată şi suspendarea până la soluţionarea prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate.

Calea de atac declarată împotriva sentinţei.

Sentinţa a fost atacată  cu apel de către contestatoarea-apelantă S……………….  solicitându-se schimbarea hotărârii pronunţată de instanţa de fond, în sensul admiterii contestației la executare și a cererii de suspendare a executării silite.

În motivarea apelului se invocă următoarele critici:

1. greșita reținere de către instanța de fond a situației de fapt existent în speță.

Astfel, apelanta precizează că suma înscrisă în biletul la ordin ce constituie titlul executoriu este mai mare decât suma corectă rezultată din fișele de contabilitate, anume 73.243,48 lei. Partea arată că a avut încheiate cu intimata două contracte, anume cel cu nr. 425/27.09.2013-pentru care au fost achitate toate debitele și cel cu nr nr. 123/24.03.2014 în temeiul căruia s-au emis 10 facturi în valoare totală de 162.380,33 lei. Din acest total apelanta a plătit suma de 89.136,85 lei, rămânând un rest de 73.243,48 lei. Numai această din urmă sumă reprezintă debitul cert pe care apelanta îl are de plată către creditoarea intimată. Partea intimată nu recunoaște însă că suma rămasă de plată este datorată în baza contractului nr. 123/24.03.2014 iar nu în baza contractului nr. 425/27.09.2013. Acest aspect este deosebit de important și sub aspectul penalităților de întârziere care trebuiau să fie de 0,01 % pe zi, iar nu de 0,2 % pe zi.

Ca urmare, în mod greșit a reținut judecătoria că, în speță, suma înscrisă în biletul la ordin este certă, lichidă și exigibilă.

2.  apelanta a contestat cuprinsul biletului la ordin cu excepția semnăturii date în alb, cu precădere sub aspectul sumei datorate. Atâta timp cât biletul la ordin nu se poate anula doar în parte și nici nu se poate corecta suma înscrisă în acesta se impune admiterea opoziției și desființarea titlului executoriu.

3. greșita aplicare și interpretare a prevederilor OG nr 22/2002.

Apelanta apreciază că ordonanța sus menționată stabilește un regim special și derogatoriu cu privire la executarea silită declanșată împotriva instituțiilor publice. În bugetul de venituri și cheltuieli a SCDC Tg. Secuiesc pe anul 2015, trimestrul I, la codul bugetar 20.30.09 a fost înscrisă suma de 200.000 lei pentru plata titlurilor executorii, dar, datorită nerealizării veniturilor planificate, aceste sume nu au fost disponibile. Instanța de fond nu a avut în vedere aceste aspecte, nici nu a aplicat prevederile art. 6 din OG nr. 22/2002.

În drept, au fost invocate prevederile art. 466 Cod procedură civilă.

Apărările formulate faţă de cererea de apel.

Prin întâmpinarea depusă la fila 13 din dosar,  intimata SC C…… A…… SRL a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că apelanta nu a depus la dosar nici o dovadă care să ateste susținerile sale referitoare la faptul că facturile neachitate au fost emise în baza unui alt contract, anume cel cu nr. 123/24.03.2014. În ceea ce privește modalitatea de calculare a penalităților de întârziere aceasta s-a făcut conform art 7.1 din contractul nr. 425/27.09.2013, reținându-se penalitatea de 0,2%. Creanța în cuantum de 286.515,17 l lei care a fost completată pe biletul la ordin este certă, lichidă și exigibilă, cum corect a reținut judecătoria.

Sunt neîntemeiate și susținerile apelantei referitoare la aplicarea în speță a art  6 din OG nr. 22/2002 în sensul acordării unui termen de plată ca urmare a lipsei de disponibil bănesc.

Referitor la opoziția la executare, potrivit art. 63 din Legea nr. 58/1934, debitorul nu poate invoca decât excepțiile de nulitate a titlului, conform art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19 din aceeași lege.

Probe administrate în apel.

În apel, partea apelantă a depus la dosar înscrisuri, constând în: ordinul de plată nr 223/12.08.2016 prin care a achitat către intimata-creditoare suma de 73.243,48 lei; contractul nr. 123/24.03.2014, alte acte.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei  de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat, conform considerentelor ce vor fi dezvoltate în cele ce urmează.

Susținerea apelantei referitoare la interpretarea și aplicarea greșită de către instanța de fond a prevederilor OG nr 22/2002 este nefondată.

Este adevărat că prevederile ordonanței invocate de contestatoarea-apelantă consacră în materia executării creanțelor față de instituțiile publice un regim derogatoriu de la dreptul comun, însă aceste prevederi  legale  nu trebuie să aducă atingere principiului păstrării unui just echilibru între interesul public (văzut din prisma instituţiei publice debitoare) şi interesul privat al creditorului persoană de drept privat. În lumina acestui principiu, instanța de fond a analizat cererea contestatoarei  vizând suspendarea executării silite și/sau acordarea unui termen de grație prin raportare la elementele specifice speței, anume: faptul că titlul executoriu constă într-un bilet la ordin în alb; vechimea de doi ani a creanței urmărite; lipsa probării existenței motivelor temeinice prevăzute de art. 6 al. 1 din OG 22/2002. Prin raportare la aceste elemente, soluția judecătoriei de respingere ca nefondată a cererii contestatoarei este legală și temeinică.

Ca urmare, tribunalul apreciază nefondată critica indicată la punctul 3 de mai sus.

Referitor la criticile grupate sub nr. 1 și 2 de mai sus, tribunalul le va analiza prin raportare la specificul titlului executoriu în baza căruia a fost pornită executarea silită în speță.

Astfel, titlu executoriu constă într-un bilet la ordin în alb emis de contestatoarea-apelantă în beneficiul intimatei-creditoare. Biletul la ordin a constituit, potrivit convenției părților materializată în contractul nr. 425/27.09.2013, garanția dată de cumpărătoarea-apelantă S……………………..  vânzătorului SC C….. A…….. SRL, conform celor stipulate în art 7.11 din contract. S-a stipulat în mod expres la litera d din punctul A2 al art. 7.11 (fila 91 dosar de fond) că „ părțile convin completarea biletelor la ordin de către SC C…. A…… SRL la rubrica suma de plată”. C……….. va completa acea rubrică cu suma debitelor restante, reprezentând valoarea produselor neachitate, la care se adaugă costul de finanțare și/sau penalități, acolo unde este cazul. S-a convenit, de asemenea, că biletul la ordin poate fi introdus la plată pentru fiecare dată scadentă din contract sau pentru toate datele scadente, la alegerea C………..

În calitate de  deținătoare a acestui titlu de valoare, intimata-creditoare a completat biletul la ordin emis de contestatoare cu suma de 286.515,17 lei, din care 147.802,55 lei debit şi 138.712,62 lei penalităţi de întârziere (calculul acestor sume fiind prezentat în tabelul depus la fila 93 dosar de fond). Fiind înaintat la plată la data de 03.12.2015, la 04.12.2015 plata a fost refuzată din lipsă totală de disponibil.

Tribunalul reține că biletul la ordin a fost emis de la început și în mod voluntar de către apelantă fără să cuprindă toate mențiunile cerute de legea cambială, dar cu autorizarea dată de emitent beneficiarului de a-l completa conform înțelegerii intervenite între ei. Așadar, emitentul a conferit  în mod intenționat beneficiarului un drept de completare a biletului la ordin emis în alb.

Exercitarea de către beneficiar a acestui drept s-a făcut potrivit convenției emitentului cu beneficiarul, denumită în practică clauză, pact cambial (“clauză”, conform pct. 72 alin. 2 din Norma nr. 6/1994, și “înțelegere”, conform pct. 323 din Norma nr. 6/1994), conform celor arătate anterior.

Se constată, în continuare, că, în speță, contestatoarea/apelantă a înțeles să invoce excepția completării abuzive a biletului la ordin emis în alb, excepție personală (subiectivă), absolută, care poate fi opusă de oricare dintre debitorii cambiali.

Completarea trebuie să fie neapărat abuzivă, în contra voinței emitentului sau depășind limitele fixate de acesta, nefiind suficient a fi doar arbitrară.

 Sarcina probei completării abuzive revine debitorului urmărit pentru plata biletului la ordin, care se poate folosi doar de probe scrise de grabnică soluționare, conform art. 63 alin. 2 din Legea nr. 58/1934, fiind vorba despre o excepție personală împotriva creditorului care a completat biletul la ordin emis în alb.

În speță, nu există mijloace de probă care să ateste, fără putință de tăgadă, faptul că beneficiarul biletului la ordin a procedat la o completare abuzivă a sumei datorate lui de către debitor.

Apelanta susține că suma datorată ar fi de numai 73.243,48 lei și că această sumă este aferentă unui alt contract încheiat între părți, anume cel cu nr. 123/24.03.2014. Contractul nr. 123/24.03.2014 invocat de parte a fost depus numai în faza apelului. Se constată că din cele 10 facturi indicate în situația scrisă a debitului, fila 93 dosar de fond, numai patru sunt emise în lunile martie, aprilie 2014 (termen în care ar fi fost valabil contractul nr. 123/24.03.2014 invocat de apelantă). Situația contabilă depusă de contestatoare în susținerea contestației la executare (filele 15, 16) este aferentă anului 2013 (când contractul nr. 123/24.03.2014 nu era în vigoare) și perioadei martie –decembrie 2014 (însă în acea situație apare numai o singură factură din cele zece indicate în situația debitului). Acel document contabil nu înlătură cele consemnate de creditoarea intimată în actul depus la fila 93 din dosarul judecătoriei.

În plus, tribunalul reține că sancțiunea completării abuzive a biletului la ordin în alb nu este nulitatea titlului (cum cere contestatoarea), ci corectarea completării, în sensul că, în locul mențiunilor neconforme acordului dintre părți se vor substitui mențiunile reale conform înțelegerii în limitele căreia emitentul a voit să se oblige, soluția corespunzând și intereselor practice și de echitate. Se ajunge la restrângerea obligațiunii cambiale în limitele acordului de completare. O astfel de pretenție nu a fost formulată însă de contestatoare în cuprinsul acțiunii sale, iar  tribunalul nu poate modifica în faza apelului pretențiile deduse judecății deoarece, pe de o parte, s-ar încălca principiul disponibilității, pe de altă parte nu ar fi respectate prevederile art. 478 alin 1 Cod procedură civilă.

Astfel fiind, tribunalul apreciază ca nefondate criticile formulate de apelantă și grupate sub punctele 1 și 2 de mai sus.

Este de reținut și împrejurarea că pe parcursul soluționării prezentei căi de atac partea apelantă a achitat în contul intimatei-creditoare suma de 73.243,48 lei prin ordinul de plată nr 223/12.08.2016. Față de recunoașterile scrise ale intimatei cuprinse în nota depusă la fila 46 din prezentul dosar (în sensul că S…………….. a achitat întreg debitul datorat), urmează ca părțile să aprecieze dacă se impune, și în caz afirmativ să ceară încetarea executării silite. Plata făcută de apelantă și recunoașterea acestei plăți de către intimată nu pot produce consecințe juridice cu privire la soluționarea prezentei căi de atac atâta vreme cât nu s-a formulat o cerere clară de renunțare la judecata fondului sau la judecarea apelului.

Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat, astfel că, în temeiul art. 480 alin 1 Cod procedură civilă va dispune respingerea acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta S………………, cu sediul în municipiul …………………….., C.I.F. RO ………….., în contradictoriu cu intimata SC C………. A……….. SRL, cu sediul în ……………………., împotriva încheierii pronunţată la data de 08.07.2016 de Judecătoria Târgu Secuiesc, încheiere pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată azi, 31.01.2017, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE JUDECĂTORGREFIER

Domenii speta

Spete similare