Plangere contraventionala admisa cnadnr calitatea de utilizator

Hotărâre 605 din 15.12.2015


ROMANIA

JUDECĂTORIA INEU,JUDEŢUL ARAD OPERATOR 2826

DOSAR NR……..

SENTINŢA CIVILĂ NR……../2015

Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2015

Preşedinte : ……..

Grefier : …….

S-a luat în examinare plângerea contravenţională formulată de către petentul C. D. împotriva intimatei CNADNR SA -CESTRIN, pentru anulare proces-verbal de contravenţie .

La apelul nominal se prezintă petentul C. D., legitimat cu CI, seria ….., nr……… emis de SPCLEP …., CNP ……. asistat de avocat A.V. din cadrul Baroului Arad în substituirea titularei cauzei avocat  S.P. I. din cadrul Baroului Arad, cu delegaţie la fila 11 dosar, lipsă fiind intimata

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care având în vedere că pentru termenul de azi, părţile sunt legal citate, în conformitate cu prevederile art.131 Cod procedură civilă, instanţa verificându-şi din oficiu competenţa, constată că este competentă general, material şi teritorial în temeiul prevederilor art.10 indice 1 din OG nr.15/2002.

La data de 05.11.2015  intimata a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea plângerii ca nefondată şi neîntemeiată, iar în subsidiar menţinerea procesului-verbal de constatare a contravenţiei ca fiind temeinic şi legal.

La întâmpinare intimata a anexat în copie autorizaţie de control 8.0.128 emisă de CNADNR SA -CESTRIN şi planşă foto.

În temeiul art.411(1) pct.2  Cod pr.civ. a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

Întâmpinarea intimatei a fost comunicată petentului la data de 13.11.2015, faţă de care acesta nu a depus un răspuns.

Pentru termenul de astăzi, petentul C. D. a fost legal citat cu menţiunea de a se prezenta în faţa instanţei în susţinerea plângerii şi a ascultării potrivit art.34 din OG nr.2/2001.

Petentul personal arată că susţine plângerea şi motivele invocate prin aceasta, iar în probaţiune, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei în susţinerea plângerii.

În temeiul art.255 şi următ. c.pr.civ., instanţa încuviinţează petentului administrarea probei cu înscrisuri aşa cum au fost depuse la dosar.

Reprezentatul petentului avocat A. V. din cadrul Baroului Arad în substituirea titularei avocat S. P. I. depune la dosar în şedinţa publică delegaţie de substituire nr.74/14.12.2015 şi arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Constatând că nu mai sunt alte cereri, probele de la dosar fiind concludente şi suficiente soluţionării cauzei, instanţa declară cercetarea procesului încheiată şi acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei în fond. 

Reprezentantul petentului, avocat A. V. din cadrul Baroului Arad în substituirea titularei avocat S. P. I. solicită admiterea plângerii, cu cheltuieli de judecată constând în plata taxei judiciare de timbru.

Plângerea este legal timbrată cu suma de 20 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru, conform prevederilor art.19 din OUG nr.80/2013, dovada plăţii regăsindu-se depusă la fila 17 dosar.

J U D E C A T A

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

 Prin plângerea înregistrată la data de 15.10.2015, petentul C. D., domiciliat în ……., CNP ……., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat S. P. I., cu sediul profesional în …. în contradictoriu cu intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, prin CESTRIN, cu sediul social în ……, CUI ……., înregistrată la ORC cu nr.J ……. anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei seria R15 nr.0297963/05.10.2015 şi exonerarea de la plata amenzii în valoare de 250 lei, iar în subsidiar, înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului.

Cu cheltuieli de judecată.

În fapt, petentul  arată că în data de 12.10.2015 i s-a comunicat procesul-verbal menţionat mai sus, prin care s-a constatat înregistrarea în data de 10.06.2015, ora 17.43, în localitatea Buzoesti, jud.Argeş, DN 65 A km 21+440 m, a vehiculului categoria A, cu nr. de înmatriculare …….. că a circulat fără a deţine rovinietă valabilă. Acest proces-verbal a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul CNADNR S.A. - CESTRIN, cu sediul în …..

Petentul arată că se menţionează în procesul-verbal că înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SIEGMCR.

De asemenea, arată că autoturismul marca ….. având nr. de identificare …….. şi nr. de înmatriculare ……. nu mai este proprietatea petentului în prezent, deoarece acest autoturism a fost înstrăinat în data de 26 septembrie 2013 numitului A. I.-L., domiciliat în ……., fapt pe care îl probează cu contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit.

Petentul consideră că nu se face vinovat de contravenţia imputată, deoarece la acea dată 10.06.2015 nu mai deţinea autoturismul şi în consecinţă nu mai era utilizatorul autoturismului cu nr. de înmatriculare …….

Astfel, noul proprietar, numitul A. I.-L., era obligat să solicite autorităţii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului (art. 11 alin. 4 din OUG nr. 195/2002).

Faţă de cele expuse mai sus, a formulat prezenta plângere contravenţională, pe care o susţine, cu titlu prealabil invocând excepţia lipsei calităţii de contravenient al petentului.

Potrivit dispoziţiilor art.8 (1) din O.G.nr.15/2002,, fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă, iar în conformitate cu art.1 (1) litera b. În înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:b) utilizatori -persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori. ,,

Nemaiavând astfel calitatea de utilizator în sensul dispoziţiilor legale de mai sus, petentul consideră că este întemeiată excepţia invocată, motiv pentru care solicită admiterea acesteia si în consecinţă anularea procesului-verbal de contravenţie.

Referitor la netemeinicia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria R15 nr.0297963/05.10.2015, petentul contestă procesul-verbal sub aspectul temeiniciei acestuia, apreciind că nu a săvârşit contravenţia referitoare la nerespectarea dispoziţiilor art.8, alin.1 din O.G.nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, aşa cum a arătat, nu a săvârşit această contravenţie, întrucât acest autoturism a fost înstrăinat în data de 26 septembrie 2013 numitului A. I.-L. astfel cum rezultă din documentele anexate prezentei plângeri, respectiv contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, adresa emisă de Primăria …. care atestă faptul că începând cu data de 26.09.2013 autoturismul nu se mai afla în evidenţele fiscal pe numele petentului.

În ceea ce priveşte nelegalitatea procesului-verbal ca urmare a nerespectării dreptului la apărare, aşa cum a arătat mai sus,petentul arată că agentul constatator i-a încălcat dreptul la apărare, întrucât în procesul-verbal menţionat, nu există rubrica “Alte menţiuni” lipsind astfel dreptul de a face obiecţiuni, iar în Ordonanţa nr.2/2001,la art. 16 alin. 7) se prevede “În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.”

Cu alte cuvinte, s-a respins administrarea oricărei probe în favoarea contravenientului, agentul constatator săvârşind un veritabil abuz de putere prin aceea că a reţinut doar propriile lor argumente.

În aceste condiţii, raportat la dispoziţiile art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, apreciază că nerespectarea dreptului de a formula obiecţiuni, o componentă extrem de importantă a dreptului la apărare, trebuie sancţionată cu nulitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Această nulitate este una absolută întrucât, aşa cum s-a indicat în doctrină (O. Podaru, Drept administrativ, voi. I. Actul administrativ (I). Repere pentru o teorie altfel, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010, p. 390-391), în dreptul administrativ nu există nulităţi relative.

Această soluţie este conformă şi cu obligaţiile care revin statului român, în temeiul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (art. 6) şi a jurisprudenţei relevante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (hotărârea cu valoare de principiu pronunţată în cauza Artico c. Italia) de a asigura o exercitare efectivă a dreptului la apărare. Or, în condiţiile în care agentul constatator nu este obligat să ţină cont de obiecţiunile prezumtivului contravenient şi să le consemneze în procesul-verbal, administrând în acelaşi timp şi probele în favoarea contravenientului, este evident faptul că dreptul de apărare al petentului a devenit în realitate un drept iluzoriu.

Sub acest aspect, menţionează faptul că posibilitatea formulării apărărilor în faţa instanţei de judecată nu este suficientă pentru a asigura garantarea efectivă a dreptului la apărare.

În speţa de faţă, agentul constatator a ignorat dreptul la apărare, deşi în intervalul cuprins între data constatării contravenţiei şi data întocmirii procesului-verbal avea tot timpul să solicite opinia petentului şi ar fi dovedit faptul că nu mai era proprietarul autoturismului datorită faptului că acesta a fost înstrăinat.

Pe cale de consecinţă, sancţiunea este nulitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Cu privire la nulitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria R15 nr.0297963/05.10.2015, petentul arată că procesul-verbal este în egală măsură nelegal, întrucât nu conţine toate menţiunile obligatorii prevăzute de lege. Astfel, procesul-verbal nu cuprinde următoarele menţiuni obligatorii, dintre cele prevăzute la art. 16,art.17 şi art. 19 din O.G. nr. 2/2001 şi anume: arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei; nu există rubrica „Alte menţiuni” în procesul-verbal astfel cum este prevăzut în art. 16,alin. 7 din O.G. 2/2001, procesul-verbal nu este semnat de către agentul constatator, astfel cum este prevăzut în art. 19,din O.G.2/2001.Apreciază deci că în lipsa acestor menţiuni procesul-verbal este nelegal şi trebuie anulat.

De asemenea, solicită a se observa că procesul-verbal atacat nu respectă condiţiile de formă prevăzute de art.16 din O.G.2/2001, respectiv nu cuprinde elementele obligatorii cu privire la:„....arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite...”.

De asemenea, a se constata că procesul-verbal nu este semnat de către agentul constatator, pe motiv că documentul a fost generat în sistem electronic. O.G. 2/2001, care constituie cadrul juridic general al contravenţiilor în România prevede în art. 17. faptul că lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal de contravenţie.

Un alt viciu al procesului-verbal, de natură a prejudicia este cel legat de faptul că agentul constatator nu a menţionat dacă procesul-verbal s-a încheiat în lipsa reprezentantului legal al societăţii sau de faţă ori că s-a refuzat semnarea de luare la cunoştinţă, deşi art. 19 din O.G.2/2001 obligă la aceste menţiuni.

Un alt motiv de nulitate a procesului-verbal este lipsa semnăturii unui martor asistent, aşa cum se arată la art. 19 din OG 2/2001. Sub acest aspect, apreciază că susţinerile agentului constatator, în sensul că procesul-verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului sau martorilor, întrucât constatarea contravenţiei a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei, nu justifică lipsa comunicării procesului-verbal către intimată, pentru a afla dacă exista obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, deşi aveau această obligaţie conform art.l6,alin.7 din OG 2/2001.

Conform art.19 din OG 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de către agentul constatator şi de către contravenient, iar susţinerile agentului constatator nu au fost confirmate de nici un martor. De asemenea, agentul constatator avea obligaţia să facă menţiune despre aceste împrejurări în procesul-verbal.

Întrucât, normele conţinute de articolul 19 al OG nr.2/2001 sunt norme imperative ale legii, ocrotind, nu un interes particular, ci un interes general, acela al respectării legalităţii şi prezumţiei de nevinovăţie, consideră că sancţiunea nerespectării acestui text legal este reprezentată de nulitatea absolută a procesului-verbal.

În practică, s-a considerat că, raportat la caracterul imperativ al normelor articolului 19 al O.G.2/2001, încălcarea acestora atrage nulitatea absolută a procesului-verbal Decizia nr.15/R/CA/2006 a Tribunalului Bihor(nepublicată); în motivarea acestei hotărâri se mai arată că: ”prevederile articolului 19 al O.G.nr.2/2001 urmăresc protejarea unui interes major de înlăturare a posibilităţii de încheiere abuzivă a procesului-verbal de contravenţie în cazul în care contravenientul nu este de faţă, refuză sau nu poate sa-l semneze ”

Astfel, petentul solicită admiterea plângerii contravenţionale, anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria R15 nr.0297963/05.10.2015 şi exonerarea subsemnatului de la plata amenzii de 250 lei.

În subsidiar, solicită înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului. Astfel, dispoziţiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 prevăd ca sancţiunea trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost comisa fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

De asemenea, art. 5 din O.G. nr. 2/2001 stabileşte ca sancţiunile care se pot aplica pentru săvârşirea unei fapte ce constituie contravenţie sunt avertismentul, amenda contravenţională şi obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, iar în conformitate cu dispoziţiile alin. 5 ale aceluiaşi articol „sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”.

Totodată, potrivit art. 7 alin. 3 din aceiaşi ordonanţa „avertismentul se poate aplica si în cazul în care actul normativ de stabilire si sancţionare a contravenţiei respective nu prevede aceasta sancţiune”.

În drept, sunt invocate dispoziţiile art.5, art.7, art. 16, art.19, art.21, art. 31 din O.G. nr. 2/200l, art.8 din O.G. nr. 15/2002.

În temeiul art. 223 Cod procedură civilă, solicită judecarea cauzei şi în lipsă de la dezbateri.

În probaţiune, petentul a depus următoarele înscrisuri : chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru f.6,20, copie proces-verbal de contravenţie f.7, plic f.8, copie adresa nr.6/28.09.2015 emis de Comuna ….. f.9, copie contract de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit f.10, împuternicire avocaţială f.11, delegaţie de substituire f.38 dosar.

Plângerea este legal timbrată cu suma de 20 lei,  potrivit dovezii de la fila 6,20 dosar.

Intimata a depus întâmpinare la data de 04.11.2015, fila 21 dosar, prin care solicită respingerea plângerii ca nefondată şi neîntemeiată, şi menţinerea procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria R15, nr.0297963 ca fiind temeinic şi legal.

În susţinerea poziţiei, arată că la data de 10.06.2015, DN 65A km21+440m localitatea Buzoeşti, judeţul Argeş, a fost surprins vehiculul cu nr.de înmatriculare ………., aparţinând petentului C. D., circulând pe drumurile naţionale fără a deţine rovinientă valabilă, la data de 05.10.2015 fiind întocmit procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria R15, nr.0297963 de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică Cestrin.

Potrivit dispoziţiilor art.1, alin.2 din Ordonanţa nr.15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi structurat în funcţie de perioada de parcurs şi de staţionare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) şi de numărul de axe, după caz.

De asemenea, procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria R 15, nr.0297963 îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de OG nr.15/2002, coroborat cu OG nr.2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor.

Procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.9, alin.2 din OG nr.15/2002 în lipsa contravenientului şi a martorilor, constatarea contravenţiei fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control a rovinietei-S.I.E.G.M.C.R, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor-Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.

În drept, sunt menţionate prevederile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, OG nr.15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, respectiv Ordinul M.T.I. nr.769/2010 cu modificările şi completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România.

 În probaţiune, intimata a depus următoarele înscrisuri : copie autorizaţie de control 8.0.128 f.25, copie registru document f.26 şi copie planşă foto f.2 dosar.27

Petentul C. D. nu a depus răspuns la întâmpinare.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, din probele de la dosar, instanţa reţine în fapt următoarele :

 Prin procesul-verbal seria R15, nr. 0297963/05.10.2015 întocmit de intimata C.N.A.D.N.R.- SA, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri …., petentul C. D. a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 250 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art.8 alin.1 al OG nr. 15/2002, sancţionată de art.8 alin.32 din OG nr. 15/2002 (f.7 dosar).

În cuprinsul procesului verbal de contravenţie s-a reţinut că autovehiculul aparţinând petentului, cu nr. ……. în data de 10.06.2015, ora 17.43, a circulat pe DN 65 a km 21+440 m, Buzoeşti, judeţul Argeş, fără rovinietă valabilă, contrar prevederilor OG nr.15/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În termen legal, petentul a formulat plângere, solicitând anularea procesului verbal pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru considerentele expuse punctual mai sus.

Analizând procesul-verbal atacat sub aspectul legalităţii, instanţa constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă reglementate sub sancţiunea nulităţii absolute de art.17 din O.G. nr.2/2001, care pot fi invocate de instanţă din oficiu.

Astfel, în ceea ce priveşte primul motiv de nelegalitate a procesului-verbal respectiv nerespectarea dreptului la apărare, întrucât în procesul-verbal menţionat, nu există rubrica “Alte menţiuni” lipsind astfel dreptul de a face obiecţiuni, în OG nr.2/2001,la art. 16 alin.7 se prevede că “În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal,,.

 În acelaşi sens, petentul susţine că la încheierea procesului verbal au fost nesocotite şi prevederile art.19 din OG nr.2/2001 privind la atestarea celor consemnate în cuprinsul verbal de un martor, în condiţiile în care se susţine de intimată că procesul verbal a fost încheiat în lipsa petentului.

Examinându-se astfel procesul verbal în raport de aceste susţineri, instanţa constată că procesul verbal a fost întocmit în lipsa petentului, constatarea contravenţiei fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control a rovinietei, considerent pentru care nu s-au consemnat la rubrica alte menţiuni eventualele susţineri ale petentului, şi de asemenea nu s-a făcut menţiune cu privire la martorul asistent, considerent pentru care susţinerile petentului sub acest aspect, apare ca neîntemeiate.

Referitor la celălalt motiv de nulitate, respectiv prin încălcarea prevederilor art.16 din OG nr.2/2001, instanţa constată că prin Decizia nr.6/2005 , ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi a statuat că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 4 pct. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prevăzute de art. 8 alin. 1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. 1) lit. a), alin. 2) şi alin.3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”, petentul arătând că nu este semnat olograf de agentul constatator, fiind încălcate deci dispoziţiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Instanţa reţine că O.G. nr.2/2001 reprezintă legea cadru în materie contravenţională, la art. 15 arătându-se că: „Contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori.”

Cu privire la cerinţele de fond şi formă ale procesului-verbal de constatare a contravenţiei, sunt aplicabile prevederile art.16 şi următoarele din acelaşi act normativ.

Din conţinutul prevederilor legale aplicabile rezultă că legiuitorul a prevăzut expres obligativitatea semnăturii agentului constatator sub sancţiunea nulităţii absolute.

Instanţa constată că în speţă, procesul verbal de constatare a contravenţiei întocmit de intimată, fila 7 dosar, este semnat în formă olografă potrivit prevederilor legale anterior menţionate, considerent pentru care criticile petentului cu privire la acest aspect sunt nefondate iar Decizia ÎCCJ nr.6/2005 nu este aplicabilă.

Cu privire la netemeinicia procesului verbal, raportat la apărările formulate de intimată în cuprinsul întâmpinării, respectiv sub aspectul probării faptului contravenţional precum şi a prezumţiei de legalitate şi temeinice, instanţa reţine incidenţa jurisprudenţei statuate în cauza Pop c/a Românei de către CEDO.

În acest sens, CEDO reţine că „potrivit raţionamentului Curţii, lipsa de severitate sau absenţa unor consecinţe importante a sancţiunilor aplicabile, nu sunt suficiente pentru a deroba prezenta contravenţie de caracterul său de acuzaţie cu caracter penal (a se vedea Öztürk, par. 54, şi Huseyin Turan, par. 20).”

Tot Curtea a analizat echilibrul ce trebuie să existe între prezumţia de nevinovăţie - specifică materiei şi prezumţia de legalitate şi validitate a procesului-verbal de contravenţie - existentă în dreptul naţional.

CEDO a apreciat în acest sens, că „invocarea de către instanţe a prezumţiei de legalitate şi validitate a procesului-verbal de contravenţie, cu consecinţa obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea un caracter neaşteptat pentru acesta, având în vedere dispoziţiile naţionale incidente în materia contravenţională (Anghel, par. 58 şi 59).

Mai mult, s-a reiterat faptul că prezumţiile de fapt şi de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenţia neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenţia impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenţie, este tocmai ca o anumită proporţie între acestea şi prezumţia de nevinovăţie instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ţine cont în analiza proporţionalităţii, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ şi, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franţei, 7 octombrie 1988, par. 28; Anghel, par. 60).”

Astfel, în cadrul probei cu înscrisuri petentul a depus la dosar:  contract de vânzare-cumpărare pentru autovehicul folosit încheiat la data de 26.09.2013 (fila 10) adresa nr.6 din 28.09.2015 emisă de Primăria ….., jud.Arad, pentru scoaterea din evidenţă a mijloacelor de transport  (fila 9)  pentru a dovedi o stare de fapt contrară celei relatate în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie.

În drept, potrivit art.17 din OG 15/2002 „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile, precum şi a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români.

Conform art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002, prin ,,utilizator,, se înţelege persoana care are în proprietate sau care foloseşte autovehiculul în baza unui drept legal.

 Potrivit art.8 alin. 1 din Ordonanţa sus menţionată: „fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă”.

Instanţa reţine că, prin contractul de vânzare-cumpărare pentru autovehicul folosit încheiat la data de 26.09.2013, petentul a vândut autoturismul cu nr. de înmatriculare ……. numitului A. I.-L., iar din adeverinţa nr.6/28.09.2015 eliberată de Comuna …, rezultă că începând cu data de 26.09.2013, acest autovehicul a fost radiat din evidenţele fiscale ale petentului, întrucât a fost înstrăinat.

Contravenţia imputată petentului se pretinde a fi fost săvârşită în data de 10.06.2015, deci ulterior vânzării autovehiculului.

Potrivit art. 11 alin.4 din OUG  nr. 195 din 12 decembrie 2002,  republicată, privind circulaţia pe drumurile publice,,  În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidenţele autorităţilor competente simultan cu menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operaţiuni şi emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.,,

În acest sens sunt şi prevederile  art.24 alin.2 lit. d) din Ordinul  nr. 1501 din 13 noiembrie 2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, potrivit cărora:,,Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligaţi să solicite radierea din circulaţie în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.,,

Din cele analizate anterior rezultă deci că la data de 10.06.2015 petentul nu mai avea calitatea de proprietar sau utilizator au autovehiculului cu nr…….., acesta fiind înstrăinat către cumpărătorul A. I.-L. la data de 26.09.2013, în acest sens fiind şi prevederile art.1674 c.civil, prevederi din care rezultă că prin simplu acord de voinţă al părţilor, acord manifestat cu ocazia încheierii contractelor proprietatea asupra vehiculului s-a transmis, astfel că petentul nu mai este nici proprietar şi nici utilizator legal al autovehiculului.

Cu contractul de vânzare cumpărare pentru vehicul folosit încheiat la data de 26.09.2013, petentul a dovedit că înstrăinat autovehiculul cu nr.AR-10-NRC către un terţ, autoturism ce a fost radiat de la rolul fiscal al vânzătorului începând cu data de 26.09.2013.

În contextul expus, vânzarea - cumpărarea autoturismului fiind perfect valabilă şi anterioară datei încheierii procesului verbal contestat, nu poate fi reţinută calitatea de subiect activ al contravenţiei de a circula fără rovignetă valabilă în sarcina petentului, fost proprietar al autovehiculului, aşa cum s-a statuat şi în practica judiciară (  Tribunalul Buzau - Decizia nr. 40 din data 15.03.2012).

Prin urmare, pentru considerentele de mai sus, petentul neavând calitatea de utilizator, şi deci de subiect activ al contravenţiei reţinute în sarcina sa procesul verbal este netemeinic, celelalte susţineri ale petentului privitor la sancţiunea aplicată  neimpunându-se a fi mai analizate, instanţa, văzând prevederile legale mai sus citate, va admite plângerea petentului, constatând netemeinicia procesului verbal de constatare a contravenţiei, seria R15, nr.0297963 întocmit de intimată la data de 05.10.2015 se va dispune anularea procesului verbal de constatare a contravenţie seria R15, nr.0297963 întocmit la data de 05.10.2015 şi a măsurilor dispuse prin acesta.

Constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, pentru aceste  motive, în numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E,

Admite plângerea formulată de petentul C. D., domiciliat în ……, CNP ….., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat S. P. I., cu sediul profesional în …. în contradictoriu cu intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, prin CESTRIN, cu sediul social în …. CUI …, înregistrată la ORC cu nr.J ….,pentru anulare proces verbal de constatare a contravenţiei.

Constată netemeinicia procesului verbal de constatare a contravenţiei, seria R15, nr.0297963 întocmit de intimată la data de 05.10.2015.

Dispune anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei, seria R15, nr.0297963 întocmit de intimată la data de 05.10.2015 şi a măsurilor dispuse prin acesta.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. În caz de exercitare, cererea de apel se depune la Judecătoria Ineu.

Pronunţată în şedinţa publică din 15.12.2015.

Preşedinte  Grefier