Pretenţii

R O M Â N I A

JUDECATORIA MACIN JUDETUL TULCEA

SENTINTA CIVILA NR. 536

Sedinta publica din 13 septembrie 2016

Instanta constituita din:

Presedinte: D.A

Grefier: N.S.V.

S-a luat în examinare actiunea civila având ca obiect pretentii si obligatia de a face formulata de reclamanta C.D., , domiciliata în ...., jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâta U.A.T. , cu sediul în oras ... jud. Tulcea, CIF ....

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în sedinta publica din 7 septembrie 2016, fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 13 septembrie 2016, când în aceeasi compunere a hotarât urmatoarele:

J U D E C A T A :

Asupra procesului civil de fata,

Prin actiunea formulata si înregistrata la aceasta instanta sub nr.../253/2014 din 22.04.2014 reclamanta C.D. a chemat în judecata U.A.T. ... solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acesteia cu titlu despagubiri la plata sumei de 30.000 euro pentru ultimii 3 ani (septembrie 2011 - 2013) vizând obiectivul "statie de tratare apa potabila în oras Isaccea si pentru reabilitare si extindere sistem de distributie  apa potabila"  situat pe terenul proprietatea reclamantei si obligarea aceleiasi pârâte de a încheia un contract cu reclamanta cu o chirie  de 1 euro pe m.p. lunar, aferenta exploatarii obiectivului "statie de tratare apa potabila în oras Isaccea si pentru reabilitarea si extinderea sistem de distributie potabila".

Prin sentinta civila nr.776 din 28.11.2014 s-a respins ca neîntemeiat capatul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la despagubiri, s-a admis exceptia inadmisibilitatii cu privire la capatul de cerere având ca obiect obligatie de a face si a respins ca inadmisibil acest capat de cerere.

Urmare apelului formulat de reclamanta, Tribunalul Tulcea prin decizia civila nr.389 din 06.05.2015 a admis apelul, a anulat sentinta atacata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Astfel, dosarul a fost înregistrat la Judecatoria Macin sub nr...../253/2014* din 25 iunie 2015.

Din actele si lucrarile dosarului instanta retine în fapt urmatoarele:

Din actiunea formulata de reclamanta rezulta ca, prin decizia civila nr.322 din 16.04.2008, Tribunalul Tulcea a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui Chitic Doina cu privire la suprafata de 3500 m.p. teren pe vechiul amplasament situat în extravilanul or. Isaccea, cu vecinatati la N - drum national, S - S.G., E - drum de acces 383, V - teren Primaria Isaccea. Urmare acestei decizii s-a emis pe numele reclamantei titlu de proprietate nr.103314/2010. Mai arata reclamanta ca atunci când s-a preluat terenul în proprietate pe acesta era edificata o Statie de alimentare cu apa potabila. Arata ca, desi cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate a fost înregistrata la Comisia Locala înca din anul 2005, mai mult au urmat actiuni în instanta pe anii urmatori, reprezentantii Consiliului Local prin HCL 30 si 31/2007 au aprobat demararea unor lucrari privind Statie de tratare  apa potabila în oras Isaccea si studii de fezabilitate. Arata ca s-au purtat discutii si corespondente cu reprezentantii pârâtei în vedere rezolvarii situatiei pe cale amiabila, motivat de faptul ca terenul al carei proprietar este reclamanta, era impracticabil oricarei folosinte.

Se mai arata ca s-au avansat de catre reprezentatii UAT Isaccea variante doar în referire la suprafata de 600 m.p., suprafata pe care  se afla obiectivul  Statie de tratare apa potabila în oras Isaccea, neluând în calcul zona de protectie ceea ce duce la micsorarea considerabil a suprafetei de teren.

Se mai sustine ca pârâta prin reprezentant legal nu a facut nici o propunere sau plata pe ultimii 3 ani, respectiv septembrie 2010 - 2013, desi 80-90% din investitie afecteaza terenul dobândit de reclamanta prin titlu de proprietate.

Privitor la despagubirea si chiria care afecteaza în total 800 m.p. teren plus 600 - 700 m.p. zona de siguranta si protectie, desi a continuat activitatea de prestari servicii pârâta nu a avut  nici un acord expres sau  contract din partea  reclamantei si nu a  achitat nici o suma.

În drept s-au invocat dispozitiile art. 555 si 1357 cod civil si art. 44 din Constitutia României.

Pârâta UAT Isaccea, prin întâmpinarea depusa, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecata invocând în principal:

- exceptia prescriptiei dreptului la actiune în ceea ce priveste valoarea aferenta despagubirilor solicitate pentru perioada aprilie 2011 - septembrie 2013, invocând în acest sens dispozitiile art.3 si 7 din Decretul nr.167/1958 si art.6 alin.4 cod civil.

- exceptia inadmisibilitatii celui de-al doilea capat de cerere invocând în acest sens dispozitiile art.1166 cod civil potrivit carora contractul este acordul de vointa dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.

De retinut ca în sedinta publica din 16.09.2014 pârâta a renunta la exceptia prescriptiei dreptului la actiune.

Pe fond, cu privire la primul capat de cerere pârâta precizeaza ca în fapt reclamanta Chitic Didina nu a prezentat nici un mod de calcul prin care a ajuns la determinarea valorii solicitate.

Cu privire la acest prim capat de cerere se mai sustine ca într-adevar prin decizia civila nr..../2008 Tribunalul Tulcea i-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 3.500 mp. teren extravilan pe vechiul amplasament.

Se mai sustine ca în perioada de la pronuntarea deciziei si pâna la emiterea titlului de proprietate nr.103314 din 16.08.2010 reclamanta reprezentata de fiica sa M.F. a refuzat sistematic punerea în posesie cu terenul în cauza, formulând în aceeasi perioada plângeri penale.

De asemenea reclamanta nu a dorit sa ridice titlul pâna la data de 15.02.2013 si nici nu a înteles sa declare terenul extravilan organelor fiscale pâna la momentul actual.

Se mai arata ca în situatia de fata s-a refuzat amplasamentul pe o perioada de 2 ani de zile si terenul nici nu a fost declarat.

Se mai sustine ca suprafata împrejmuita a obiectivului Foraj P3 este de 64 mp.

Prin hotarârea nr.132 din 29.11.2013 Consiliul Local Isaccea a aprobat cumpararea prin negociere directa a suprafetei de 625,887 mp pe care se afla amplasat obiectivul de utilitate publica dar nu s-a ajuns la o întelegere si s-a propus un schimb cu care de asemenea reclamanta nu a fost de acord.

La întâmpinare au fost atasate în copie: proces-verbal de informare gratuita privind avantajele medierii nr.2/20.02.2014, Hotarârea nr.132 privind aprobarea achizitionarii terenului extravilan în suprafata de 625,887 m.p. categorie de folosinta pasune, situat în T.33, parcela 382/1 si însusirea raportului de evaluare nr.18/8.04.2013, emisa de Consiliul Local Isaccea, referat nr.10747/26.11.2013, titlul de proprietate nr. 103314/16.08.2010, sentinta penala nr. 1137/10.10.2012, raport de expertiza tehnica în dosarul nr.6248/327/2010, decizia civila nr.322/6.04.2008, raport de evaluare teren extravilan T.33, P.382/1, suprafata 3.500 m.p. oras Isaccea, jud. Tulcea, adresa nr.1103214/2013.

Asa cum s-a retinut mai sus, prin sentinta civila nr.776 din 28.11.2014 Judecatoria Macin a respins ca neîntemeiat capatul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la despagubiri, a admis exceptia inadmisibilitatii cu privire la capatul de cerere având ca obiect obligatie de a face si a respins ca inadmisibil acest capat de cerere.

În motivarea solutiei s-au retinut urmatoarele:

Referitor la primul capat de cerere având ca obiect despagubirile solicitate de reclamanta pentru faptul ca îi este ocupata suprafata de 3500 m.p. de catre obiectivul  "put foraj pentru captarea apei  potabile" reclamanta a solicitat si efectuarea unei expertize având obiectivele mentionate în cererea de la fila nr. 31 dosar: " a) ce suprafata de teren ocupa constructia obiectivului de utilitate publica forajul P3 Revarsarea, atât la suprafata terenului cât si în subteran ? b) care este  suprafata de teren  sol-subsol care desi nu este ocupata efectiv de constructie este afectata de aceasta, neputând fi folosita de reclamanta? c) care este suprafata zonei de siguranta si care este suprafata zonei de protectie care trebuie sa existente între limitele constructiilor edificate de pârât, atât  teran cât si subteran si restul proprietatii reclamantei? c) care este suprafata total afectata de obiectivul pârâtei (constructii, zona de protectie, zona de siguranta, etc.) conform legilor si reglementarilor în vigoare?"

În conditiile în care obiectivele expertizei nu vizau modul de calcul  al contravalorii  lipsei de folosinta a terenului ocupat de catre respectivul put foraj pentru captarea apei potabile, expertiza solicitata de catre reclamanta a fost respinsa ca neconcludenta cauzei.

Or, în conditiile în care se solicita despagubiri pentru lipsa de folosinta a unui teren  ca urmare a ocuparii lui de catre pârâta, însa nu se solicita si o expertiza care sa stabileasca contravaloarea lipsei de folosinta a  respectivului teren pentru perioada solicitata, în lipsa careia nu poate fi determinat cuantumul despagubirilor, instanta a retinut ca acest capat de cerere este nefondat si a fost respins ca atare.

Referitor la cel de-al doilea capat de cerere prin care se solicita obligarea pârâtei  la încheierea unui contract cu reclamanta pentru o chirie de 1 euro/m.p. /luna aferenta exploatarii putului foraj pentru captarea apei potabile, instanta a retinut ca este întemeiata exceptia inadmisibilitatii invocata de  pârâta în întâmpinare având în vedere dispozitiile art. 1166 cod civil potrivit carora contractul este acordul de vointe dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.  Asadar,  factorul esential al contractului este acordul de vointa al partilor - vointa lor juridica, fiind aplicabil în aceasta materie principiul libertatii de vointa ceea ce implica faptul ca încheierea unui contract nu poate fi impusa, partea fiind liberul sau arbitru în a decide daca încheie sau nu un anume contract, cu anume conditii, cu o anume parte, motiv pentru care a admis exceptia invocata si a respins cel de-al doilea capat de cerere ca inadmisibil.

Ca urmare a apelului formulat de reclamanta, Tribunalul Tulcea a pronuntat decizia civila nr.389 din 06.05.2015 prin care a admis apelul, a anulat sentinta atacata si a trimis cauza în rejudecare aceleiasi instante.

În motivarea solutiei se arata ca instanta de fond în mod eronat a respins proba cu expertiza de specialitate, respectiv a unei expertize imobiliare si a unei expertize agrare, prin care se puteau lamuri cele doua capete de cerere.

Astfel, dosarul a fost înregistrat la aceasta instanta sub nr. .../253/2014* din 25 iunie 2015.

La termenul din 26.08.2015 s-a pus în discutie admiterea probei cu expertiza tehnica amenajarii si constructii hidrotehnice si tot în acord cu partile s-au stabilit urmatoarele obiective:

a/ ce suprafata de teren ocupa constructia obiectivului de utilitate publica Forajul P3 Revarsarea, atât la suprafata terenului cât si în subteran;

b/ care este suprafata de teren sol-subsol care desi nu este ocupata efectiv de constructie, este afectata de aceasta neputând fi folosita de reclamanta;

c/ care este suprafata zonei de siguranta si care este suprafata zonei de protectie care trebuie sa existe între limitele constructiilor edificate de pârâta atât teran cât si subteran, si restul proprietatii reclamantei;

d/ care este suprafata totala afectata de obiectivul pârâtei (constructii, zona de protectie, zona de siguranta etc...) conform legilor si reglementarilor în vigoare în aceasta materie.

Din raportul de expertiza întocmit de expert Pescarus Gheorghe, filele 62 - 78 dosar, rezulta urmatoarele:

La primul obiectiv expertul precizeaza ca numai suprafata forajului propriu-zis care reprezinta partea de jos a coloanei de foraj este de 0,038 mp, suprafata la gura forajului este de 0,038 mp, iar aria totala coloana de foraj este de 34,62 mp. La acelasi obiectiv expertul mai precizeaza ca suprafata supraterana este de 77,80 mp. A retinut expertul ca acest tip de constructie se încadreaza la constructii edilitare, în speta captarea apei din subteran prin constructii verticale numite puturi forate. Dupa modul de executie este o lucrare cu caracter ascuns care nu poate fi vizualizata, inspectata, expertizata, decât la partea vizibila, adica la partea supraterana.

La obiectivul nr.2, expertul precizeaza ca notiunea de suprafata de teren subsol nu se regaseste în literatura de specialitate privind forajele de mica, medie sau mare adâncime. Nu trebuie confundat tipul de tranzit în subteran al unei particule de apa hidrodinamic active la care se aplica pentru calcule parametrii hidrogeologici ai agviferului cu o presupusa suprafata de teren care s-ar afla în subteranul perimetrului. Forajul în cauza se dezvolta în adâncime de 50 m, ca o constructie de tip coloana având un diametru nominal de 220 mm, se poate face referire doar la suprafata de teren aflata la baza forajului. Puturile din care se face captarea apei pentru consum uman sunt constructii hidrotehnice de tip edilitar care sunt supuse unor acte normative prin care se instituie anumite zone de protectie a acestora. Expertul precizeaza ca cele trei zone sunt: zona de protectie sanitara cu regim sever; zona de protectie sanitara cu regim de restrictie si perimetru de protectie hidrogeologica. Se mai retine în expertiza ca suprafata de teren care este ocupata efectiv de constructie si care nu poate fi folosita de reclamanta este cea determinata în baza studiului hidrogeologic întocmit de SC FLUIDSERV SA Constanta si avizat de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor - referat nr.473 din 05.09.2013.

Efectuând calcule expertul concluzioneaza ca suprafata zonei de teren care desi nu este ocupata efectiv de constructie este afectata de aceasta, neputând fi folosita de reclamanta, are o întindere de 400 mp, materializata în schita 2 anexa la raportul de expertiza.

La al treilea obiectiv expertul precizeaza ca suprafata de teren aferenta zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie este aceeasi de 400 mp.

În sfârsit, la ultimul obiectiv, plecând de la suprafata constructiilor si cele trei zone de protectie, respectiv zona de protectie sanitara cu regim sever, zona de protectie sanitara cu regim de restrictie si perimetru de protectie hidrogeologica, expertul precizeaza ca a rezultat în urma calculelor o suprafata de 423,10 mp.

La acest raport de expertiza nu au existat obiectiuni.

De asemenea instanta, cu acordul partilor, a dispus si efectuarea unei expertize tehnice agricole pentru care s-au stabilit urmatoarele obiective:

a/ care este suma de bani care s-ar fi putut obtine atât pe suprafata de 3.500 mp cât si pe suprafata identificata în raportul de expertiza efectuat de expert Pescarus Gheorghe;

b/ fata de calitatea terenului sa se identifice ce culturi ar fi compatibile;

c/ care ar fi valoarea productiei obtinuta într-un an pe suprafata de 3.500 mp si separat pe suprafata de 423,1 mp.

Din raportul de expertiza efectuat de expert Cojocea Petre rezulta ca terenul în suprafata de 3.500 mp are categoria de folosinta pasune.

Din concluziile raportului de expertiza rezulta ca suma de bani ce s-ar putea obtine pe suprafata de 3.500 mp este de 123 lei pentru pasune naturala, 245 lei pasune cultivata, 420 lei lucerna, 175 lei cereale paioase, 140 lei pentru porumb, 8.750 lei livada si 1.400 lei vita-de-vie, iar pe suprafata de 423,1 mp s-ar putea obtine pentru o cultura de pasune naturala 15 lei, pasune cultivata 30 lei, lucerna 51 lei, cereale paioase 21 lei, porumb 17 lei, livada 1.058 lei si vita-de-vie 169 lei.

La obiectivul nr.2 expertul a concluzionat ca, în functie de calitatea terenului, a identificat ca fiind compatibile urmatoarele culturi: pasune naturala, pasune cultivata, lucerna, cereale paioase, porumb, livada de pomi fructiferi, plantatie de vita-de-vie.

În sfârsit, expertul precizeaza ca valoarea productiei obtinute într-un an pentru suprafata de 3.500 mp ar fi de 210 lei pentru pasune naturala, 420 lei pentru pasune cultivata, 700 lei pentru lucerna, 735 lei pentru cereale paioase, 735 lei pentru porumb, 10.500 lei pentru livada si 3.500 lei pentru vita-de-vie, iar pentru suprafata de 423,1 mp valoarea productiei obtinute ar fi de 25,39 lei pentru pasune naturala, 50,78 lei pasune cultivata, 84,62 lei lucerna, 88, 85 lei cereale paioase, 88,85 lei porumb, 1.269 lei livada si 423 lei vita-de-vie.

La acest raport de expertiza U.A.T. Isaccea a formulat obiectiuni aratând ca terenul în discutie are ca destinatie pasune si ca pe aceste terenuri nu se permite din punct de vedere legal cultivarea pomilor fructiferi sau a vitei-de-vie.

A doua obiectie se refera la faptul ca expertul în tabele nr.1 si nr.2 nu a mentionat daca valorile înscrise sunt calculate pe an sau se raporteaza la alta unitate de timp.

Reclamanta nu a avut obiectiuni la acest raport de expertiza.

Instanta a apreciat ca nu mai este necesar sa se ceara lamuriri expertului cu privire la obiectiunile formulate de pârâta întrucât datele existente în expertiza creeaza posibilitatea instantei sa se edifice cu privire la valorile invocate.

La solutionarea cauzei instanta va avea în vedere urmatoarele:

Cu privire la primul capat de cerere, din întreg probatoriul administrat în cauza rezulta fara dubiu ca reclamanta detine în tarla 33, parcela 382/1, suprafata de 3.500 mp, suprafata ce i-a fost reconstituita în baza Lg.18/1991, emitându-se în acest sens titlul de proprietate nr.103314 din 16.08.2010.

La baza emiterii acestui titlu a stat o hotarâre judecatoreasca care a impus ca reconstituirea sa se faca pe vechiul amplasament.

Din aceleasi probe mai rezulta ca la momentul emiterii titlului de proprietate pârâta U.A.T. Isaccea avea amplasat un put de captare apa pe acest teren de 3.500 mp.

Din raportul de expertiza întocmit de expert Pescarus Gheorghe rezulta ca putul de captare a apei, inclusiv zonele de protectie, ocupa suprafata de 423,10 mp din suprafata de 3.500 mp proprietatea reclamantei.

Potrivit art.555 alin.1 cod civil proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun în mod exclusiv, absolut si perpetu, în limitele stabilite de lege.

Or, în cauza este evident ca reclamanta este împiedicata în a poseda, folosi si dispune în totalitate de terenul al carei proprietara este, în sensul ca din culpa pârâtei nu poate folosi suprafata de 423,10 mp.

Potrivit art.1349 alin.1 cod civil ce reglementeaza raspunderea delictuala, orice persoana are îndatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar potrivit art.1357 alin.1 cod civil cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita savârsita cu vinovatie este obligat sa-l repare.

Este foarte adevarat ca pârâta a încercat, realizând culpa sa, sa solutioneze litigiul pe cale amiabila prin negocierea directa a unui pret pentru terenul ocupat de putul de captare a apei sau sa-i ofere în schimb un teren similar însa reclamanta folosindu-se de atributele proprietatii a refuzat acest lucru.

Concluzionând, este evident ca pârâta datoreaza reclamantei contravaloarea unui prejudiciu pentru terenul ocupat.

Cu privire însa la întinderea acestui prejudiciu trebuie retinut ca raportul de expertiza agricola mentioneaza de la bun început ca terenul este încadrat în categoria de folosinta pasune, iar în conditiile utilizarii acestei suprafete sub forma de arenda beneficiile banesti anuale se ridica la suma de 16,29 lei.

Or, instanta nu poate face abstractie de la modul în care este folosit la acest moment terenul în cauza, respectiv acela de pasune, cultura, la care se va face si calculul prejudiciului.

Or, calculând plecând de la suma de 16,29 lei anual, instanta retine ca pentru perioada septembrie 2011 - 31 decembrie 2013 pârâta datoreaza suma totala de 38 lei.

Astfel ca, instanta va admite acest capat de cerere în sensul ca va obliga pârâta U.A.T. Isaccea sa plateasca reclamantei C.D. suma de 38 lei reprezentând contravaloare prejudiciu creat pe perioada septembrie 2011 - 31 decembrie 2013.

Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, trebuie retinut ca potrivit art. 1164 cod civil obligatia este o legatura de drept în virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata.

Pe de alta parte, art. 1166 cod civil ce reglementeaza contractul prevede ca acesta este un acord de vointa dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.

Potrivit art. 1169 cod civil partile sunt libere sa încheie orice contracte si sa determine continutul acestora în limitele impuse de lege de ordinea publica si de bunele moravuri. În sfârsit, potrivit art. 1170 cod civil partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta, atât la negocierea si încheierea contractului, cât si pe tot timpul executarii sale.

Reclamanta prin capatul doi de cerere solicita ca pârâta sa fie obligata sa îi achite cu titlul de chirie 1 euro /m.p. lunar, adica plecând de la raportul de expertiza efectuat de expert Pescarus Gheorghe ar trebui sa îi achite 423 de euro lunar cu titlu de chirie.

Pentru a achita o suma cu titlu de chirie presupune încheierea unui contract de locatiune, contract consensual ce presupune acord de vointa, libertate de a contracta în limitele impuse de lege si buna-credinta. Or, în cauza reclamanta pretinde 1 euro/m.p. pe luna fara a justifica un mod de calcul, iar pârâta refuza plata acestei sume apreciind-o ca nejustificata.

Or, instanta nu poate suplini acordul de vointa al partilor si nu poate impune pe calea  obligatiei de a face ca partile sa încheie un contract peste vointa lor, cu atât mai mult cu cât reclamanta are posibilitatea recuperarii prejudiciului pe calea unei actiuni separate.

Pentru aceste considerente, instanta va respinge capatul doi de cerere ca inadmisibil.

Cu privire la cheltuielile de judecata, trebuie retinut ca reclamanta a achitat suma de 3.825 lei cu titlu de taxa de timbru, 1.500 lei onorariu avocat, 950 lei onorariu expertiza agricola si 1.000 lei onorariu expertiza tehnica judiciara. Cum instanta a admis primul capat de cerere în parte taxa de timbru se ridica la suma de 20 lei. În aceste conditii, instanta în conformitate cu art. 453 cod procedura civila va obliga pe pârâta U.A.T. Isaccea sa plateasca reclamantei suma de 3.470 lei reprezentând 20 lei taxa timbru, 1.500 lei onorariu avocat, 950 lei onorariu expertiza agricola si 1.000 lei onorariu expertiza tehnica judiciara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E :

Admite în parte actiunea civila formulata de reclamanta C.D - CNP:, domiciliata în oras Isaccea, str., jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâta U.A.T. Isaccea cu sediul în oras Isaccea, ..., jud. Tulcea.

Obliga pe pârâta sa plateasca reclamantei suma de 38 lei c/val. despagubiri pentru perioada septembrie 2011 - 2013.

Respinge ca inadmisibil capatul de cerere privind obligarea pârâtei de a încheia un contract cu reclamanta cu o chirie de 1 euro/mp lunar, aferenta exploatarii obiectivului statie de tratare apa potabila în oras Isaccea.

Obliga pe pârâta sa plateasca reclamantei suma de 3470 lei reprezentând cheltuieli de judecata, constând în 20 lei taxa timbru, 1.500 lei onorariu avocat, 950 lei onorariu expertiza agricola si 1000 lei onorariu expertiza tehnico-judiciara.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecatoria Macin, sub sanctiunea nulitatii.

Pronuntata astazi, 13 septembrie 2016, în sedinta publica.

 PRESEDINTE, GREFIER,

D.A. N.S.V.

Domenii speta

Spete similare