Curatela

Sentinţă civilă 4844 din 14.06.2019


INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti sub numărul 4306/281/2019, la data de 28.02.2019, petentul N.O. a solicitat să fie instituită curatela asupra intimatei N.P.

În fapt, petentul solicită instituirea curatelei pentru a putea încasa drepturile necesare îngrijirii intimatei, aceasta fiind în imposibilitatea să își administreze bunurile din cauza handicapului mental permanent.

În dovedire, a depus înscrisuri: acte de identitate, acte medicale. 

Analizând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

În drept sunt incidente prevederile art. 178 N.C.Civ. ,, Cazuri de instituire: În afară de cazurile prevăzute de lege, instanţa de tutelă poate institui curatela: a) dacă, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, o persoană, deşi capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator; b) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deşi capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare; c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general; d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informaţii despre ea şi nu a lăsat un mandatar sau un administrator general”.

Astfel, curatela apare ca o instituţie temporară şi subsidiară de ocrotire, nu este specifică ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu, ci poate interveni în cazul persoanelor capabile, care din diferite motive nu-şi pot îngriji interesele.

Instanţa reţine că noţiunea „capabilă'' trebuie interpretată în sensul de capacitate juridică, existenţa capacităţii juridice fiind prezumată, neputând fi ridicată decât în cadrul procedurii punerii sub interdicţie. Chiar şi boli precum alienaţia sau debilitatea mintală nu constituie, prin ele însele, un caz de incapacitate, dacă persoana nu a fost pusă sub interdicţie.

Instanța apreciază că intimata este prezumată a fi capabilă cât timp nu s-a cerut şi obţinut printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă punerea acestuia sub interdicţie, însă ea nu îşi poate administra singură bunurile şi apăra interesele în mod corespunzător din cauza bolilor de care suferă, respectiv demență mixtă.

In ceea ce priveşte procedura de instituire a curatelei, textul art. 182 N.C.Civ. arată că se poate institui curatelă la cererea celui ce urmează a fi reprezentat, a soţului sau a rudelor sau a celor prevăzuţi la art. 111, însă doar cu consimţământul celui reprezentat, în afară de cazurile în care consimţământul nu poate fi dat, iar numirea curatorului se face de către instanţa de tutelă, cu acordul celui desemnat, printr-o încheiere care se comunică în scris curatorului şi se afişează la sediul instanţei de tutelă, precum şi la primăria de la domiciliul celui reprezentat. In cauză, cererea de instituire a curatelei a fost formulată de fiica persoanei pentru care se solicită măsura de ocrotire, fiind îndeplinite condiţiile art. 182 N.C.Civ. sub acest aspect. Pe de altă parte, instanța constată îndeplinite condiţiile art. 180 alin. (1) N.C.Civ., conform cărora „poate fi numită curator orice persoană fizică având deplină capacitate de exerciţiu şi care este în măsură să îndeplinească această sarcină”.

În ceea ce priveşte însă condiţia exprimării consimţământului de către cel reprezentat, respectiv de intimată, instanța reţine că, în cazul de faţă, intimata, deşi este prezumată de lege capabilă, nu poate să îşi exprime un consimţământ valabil (asumat conștient, în deplinătatea facultăților mentale) în vederea numirii unui curator, discernământul acesteia fiind pus sub semnul întrebării, aşa cum rezultă din toate actele medicale anexate și din motivarea cererii de chemare în judecată – referat medical (f.11), test examinarea sănătate mentală (f.12), scară de evaluare globală a funcționării (f.15) și examen psihologic (f.13) în care se indică dezorientare temporo-spațială, episoade confuzionale, halucinații auditive și vizuale, manifestări delirante, pericol de autoagresivitate, tentative de suicid, concluzia fiind de deficiență psihică gravă (f. 15 – scala de evaluare globală a funcționării, punctaj minim), grad de handicap mental grav cu asistent personal, permanent, nerevizuibil (cf. certificat fila 9).

Prevederile art. 182 teza a Il-a N.C.Civ., de unde rezultă că poate fi instituită curatela şi fară consimţământul persoanei ocrotite, „în cazul în care consimţământul nu poate fi dat”, nu au aplicabilitate în cauză, întrucât se referă la cazurile de instituire a curatelei prevăzute de art. 178 lit. c) şi d) N.C.Civ. când persoana a lipsit timp îndelungat de la domiciliu sau este dispărută. A îmbrăţişa interpretarea contrară înseamnă a accepta că nu există nicio distincţie între cele două instituţii de ocrotire, respectiv „curatelă” şi „punere sub interdicţie”, ceea ce este de neconceput.

Întrucât, conform art. 104 N.C.Civ., orice măsură de ocrotire se stabileşte numai în interesul persoanei, iar conform art. 109 N.C.Civ., ocrotirea prin curatelă are loc numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, instanța apreciază prezenta cerere ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de petentul N.O. în contradictoriu cu intimata N.P.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se va depune la Judecătoria Ploiești.

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 14.06.2019.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Domenii speta