Contestatie tabel preliminar creante

Pe rol fiind soluţionarea contestaţiilor formulate de debitoarea SC A G SA şi C Dîn calitate de administrator special al debitoarei împotriva tabelului preliminar al creanţelor întocmit de către lichidatorul judiciar E LRJ SPRL, în ceea ce priveşte creanţele DGFPJ I, SC E N SRL, B-G S G SA - S I, SC B S SRL şi contestaţiei formulată de DGFPJ I împotriva tabelului preliminar.

T R I B U N A L U L

1. Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 10.05.2014, contestatorii SC A G SA şi creditorul C D au formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor nr. 802/19.04.2013 publicat în BPI 7866/07.05.2013, cu privire la creanţa în valoare de 1 090 263 lei cu care a fost înscrisă creditoarea DGFP I, solicitând ca această creditoare să fie înscrisă în tabelul definitiv cu o creanţă în valoare de 964 280 lei şi eventual a unei creanţe sun condiţie de 125 983 lei.

Susţin contestatorii căDGFP I a solicitat înscrierea la masa credală cu suma totală de 1 090 263 lei, sumă în care este inclusă şi suma de 125983 lei, reprezentând penalizări de întârziere, sumă stabilită prin Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. 27/22.03.2013. se contestă această sumă pentru următoarele motive:

- creanţa este supusă verificării potrivit art 67 din legea 85/2006, deoarece art. 66 alin 2 din legea 85/2006 exclude de la verificarea creanţelor doar pe acele creanţe bugetare cuprinse titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale.

Astfel, arată că decizia de plată accesorii nr. 27/22.03.2013 nu constituia titlu executoriu la data depunerii declaraţiei de creanţă, raportat la disp. art 141 şi 111 al 2 din C pr fiscală. Astfel, decizia a fost comunicată debitoarei la data de 26.03.2013 şi devenea scadentă la 20.04.2013, dată după care putea deveni titlu executoriu.

Însă, arată debitoarea că a promovat contestaţie (plângere prealabilă) potrivit art 205 şi următ C pr fiscală această decizie.

Au dezvoltat contestatorii si motivele pentru care decizia de plată accesorii nr. 27/22.03.2013 este netemeinică şi nelegală şi se impune anularea ei.

În drept au invocat art- 18 şi 73 din Legea 85/2006.

2. La aceeasi dată a fost înregistrată pe rolul instanţei şi contestaţia formulată de contestatorii SC A G SA şi creditorul C D au formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor nr. 802/19.04.2013 publicat în BPI 7866/07.05.2013, cu privire la creanţa în valoare de 20 000 lei a creditoarei SC E N SRL, solicitând înscrierea în tabelul definitiv a acestei creditoare cu o creanţă chirografară de 0 lei, iar în subsidiar cu o creanţă chirografară de 10 000 lei si a unei creanţe sub condiţie de 10 000 lei.

Arată contestatorii că se impunea înscrierea creditoarei cu o creanţă de 0 lei, întrucât aceasta nu a prezentat administratorului judiciar biletele la ordin seria BE3AE(M) nr. 0401313 şi BE3AM nr. 0365061 în original, potrivit art. 65 al 3 din Legea 85/2006.

În subsidiar a arătat că se impune înscrierea în tabelul definitiv a creditoarei cu o creanţă chirografară de 10 000 lei si a unei creanţe sub condiţie de 10 000 lei.

Arată că s-a invocat o creanţă în valoare de 20 000 lei, în temeiul celor două bilete la ordin, însă BO seria BE3AE(M) nr. 0401313 a fost falsificat de xătre creditoare sub aspectul seriei şi numărului şi a fost completat de aceasta în conzra convenţiei de completare, întrucât BO a fost dat doar cu titlu garanţie. Susţin contestatorii că s-a formulat contestaţie la executare pentru aceste aspecte, contestaţie ce se află în curs de soluţionare pe rolul Judecătoriei I.

3. La aceeasi dată s-a formulat de către cei doi contestatori şi contestaţie cu privire la creanţa în valoare de 6 712 729, 99 lei cu care a fost înscrisă în tabelul preliminar de creanţe creditoarea B G S G SA, solicitând înscrierea acesteia în tabelul definitiv cu o creanţă garantată de 0 lei şi a unei creanţe chirografare de 7 020 467 lei.

Contestatorii au dezvoltat motivele contestaţiei prin raportare la contractele de credit şi de garanţie încheiate cu creditoarea. Astfel:

I) CONTRACTUL DE CREDIT /28.05.2007- susţin că înţeleg să conteste rangul creanţei, solicitând înscrierea sumelor de 722 903,07 lei creanţe scadente şi 1383,83 lei creanţe nescadente în categoria creanţelor chirografare şi nu în categoria creanţelor garantate.-

arată contestatorii că s-a solicitat înscrierea creanţelor ca şi garantate în baza următoarelor contracte:

A.contract de ipotecă/28.05.2007 încheiat cu garantaul ipotecar SC A C SRL, cu un act adiţional

B. contractul de ipotecă/23.10.2010 încheiat de însăşi debitoarea A G SA

C. două contracte de garanţie mobiliară pe sumele de bani viitoare, cu un act aditional

.

A. Cu privire la contractul de ipotecă /23.10.2010 încheiat în calitate de garant ipotecar de însăşi debitoarea A G SA s-a invocat:

•A1. nulitatea contractului de ipotecă prin raportare la dis part. 58 al 2 din Legea 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, a prevederilor art. 143 ind 2 din Lege 31/1990 şi a prevederilor art. 1772 din vechiul C civ.

astfel arată că potrivit art 1772 din VC civ, ipoteca este un contract civil solemn care trebuie încheiat prin contract autentic sub sancţiunea nulităţii absolute, iar înscrisul autentic se încheie potrivit Legii 36/1995. în aceste condiţii contractului de ipotecă în cauză îi sunt aplicabile disp. art. 58 al 2 din Legea36/1995 (în forma în vigoare la data de 23.04.2010): „ pentru autentificarea unui act, notarul public verifică şi stabileşte în prealabil identitatea părţilor. Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială autentică”

din această perspectivă, susţin contestatorii, reprezentantul creditoarei B, respectiv doamna S C a semnat contractul de ipotecă în baza procurii autentificate sub nr. /25.02.2005, despre care se susţine că nu era specială, întrucât nu era dată cu individualizarea atribuţiilor conferite mandatarului, nu cuprindea nici o referire cu privire la contractele de credit, debitoarea căreia i-au fost acordate sau cu privire la bunurile garantate.

Mai susţine că procura trebuia să provină de la reprezentantul legal al creditoarei, care este prezumat a fi preşedintele Consiliului de administraţie al societăţii pe acţiuni, însă în speţă, procura provine de la Directorul Sucursalei I.

 A 2.nulitatea absolută a încheierii de autentificare /23.04.2010 prin raportare la disp. art. 65 şi 49 lit g din Legea 36/1995 şi pe cale de consecinţă, nulitatea contractului de ipotecă

Susţine că potrivit art 65 din Legea 36/1995 (în forma în vigoare la 23.04.2010), încheierea de autentificare trebuie să cuprindă sub sancţiunea nulităţii datele prev la art. 49 din lege, date dintre care sunt relevante în speţă cele prev de lit. g „ arătarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă ale actului notarial întocmit în raport cu natura acelui act”.

Susţin contestatorii că încheierea în cauză nu cuprinde nicio referire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă ale actului notarial întocmit.

•A 3nulitatea absolută a încheierii de autentificare/23.04.2010 prin raportare la disp. art. 65 lit b din Legea 36/1995 şi pe cale de consecinţă, nulitatea contractului de ipotecă

Arată că potrivit dispoziţiei legale indicate, încheierea de autentificare trebuie să cuprindă constatarea că înscrisul a fost semnat în faţa notarului de toţi cei ţinuţi să îl semneze. Că în speţă, contractul de ipotecă a fost semnat de trei reprezentanţi ai băncii, respectiv Directorul Sucursalei I, Directorul Comercial şi de Doamna S C, în baza procurii autentificate. Susţin că în faţa notarului s-a prezentat o singură persoană din partea creditoarei- respectiv mandatara menţionată în contractul de autentificare. Astfel, dacă notarul public a acceptat autentificarea unui înscris care era semnat şi de alte două persoane care nu s-au prezentat în faţa sa, rezultă că au fost încălcate prevederile art 65 lit b citate.

B. Cu privire la contractul de ipotecă /28.05.2007 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL

Preliminar, contestatorii au arătat că nu poate fi caracterizată ca o creanţă garantată creanţa rezultată din contractul de împrumut /28.05.2007, prin raportare la contractul de ipotecă/28.05.2007, întrucât acest contract de ipotecă este încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL şi are ca obiect un imobil din patrimoniul acestei societăţi.

În subsidiar, faţă de acest contract de ipotecă, contestatorii au invocat următoarele:

•B 1. nulitatea contractului de ipotecă prin raportare la disp. art. 65 şi 49 lit a, b, g şi h din Legea 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, a prevederilor art. 143 ind 2 din Lege 31/1990 şi a prevederilor art. 1772 din vechiul C civ

Susţine că potrivit art 65 din Legea 36/1995 (în forma în vigoare la 23.04.2010), încheierea de autentificare trebuie să cuprindă sub sancţiunea nulităţii datele prev la art. 49 din lege, date dintre care sunt relevante în speţă cele prev de : lit a – sediul biroului notarial, lit b denumirea încheierii şi numărul acesteia, lit g – arătarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi formă ale actului notarial întocmit în raport cu natura acelui act şi lit h – constatarea îndeplinirii actului notarial şi a citirii acestuia de către părţi.

Susţine că încheierea de autentificare a contractului de ipotecă nu cuprinde nici una dintre aceste menţiuni.

•B 2. nulitatea contractului de ipotecă prin raportare la dis part. 58 al 2 din Legea 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, a prevederilor art. 143 ind 2 din Lege 31/1990 şi a prevederilor art. 1772 din vechiul C civ

În motivare s-au reluat susţinerile dezvoltate la pct A 1.

•B 3 nulitatea absolută a încheierii de autentificare prin raportare la disp. art. 65 lit b din Legea 36/1995 şi pe cale de consecinţă, nulitatea contractului de ipotecă

În motivare s-au reluat susţinerile dezvoltate la pct A 3.

II. CONTRACTUL DE CREDIT/26.06.2008 - susţin că înţeleg să conteste rangul creanţei, solicitând înscrierea sumelor de 5 100 euro şi 178,47 euro creanţe scadente şi 29 900euro creanţe nescadente în categoria creanţelor chirografare şi nu în categoria creanţelor garantate.-

arată contestatorii că s-a solicitat înscrierea creanţelor ca şi garantate în baza următoarelor contracte:

A. contractul de ipotecă/23.04.2010 autentificat sub nr./23.04.2010

B. contractul de ipotecă/26.06.2008 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL, cu actul adiţional /09.02.2011

Cu privire la contractul de ipotecă/23.10.2010 încheiat în calitate de garant ipotecar de însăşi debitoarea A G SA s-au invocat aceleaşi apărari si excepţii enumerate la punctele I A1, A2 şi A3 de mai sus.

Cu privire la contractul de ipotecă/26.06.2008 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL, s-au reluat apărările expuse la pct I B de mai sus, apărări care s-au dezvoltat şi cu privire la actul adiţional 1 la acest contractul de ipotecă.

III. contractul de credit /02.10.2008 susţin că înţeleg să conteste rangul creanţei, solicitând înscrierea sumelor de 6200 euro, 797,95 euro şi 208,08 euro creanţe scadente şi 45 313 euro creanţe nescadente în categoria creanţelor chirografare şi nu în categoria creanţelor garantate

Arată contestatorii că s-a solicitat înscrierea creanţelor ca şi garantate în baza următoarelor contracte:

A. contractul de ipotecă/23.04.2010 autentificat sub nr./23.04.2010

B. contractul de ipotecă /02.10.2008 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL, cu actul adiţional /09.02.2011- s-au reluat apărările referitoare la contractul/23.04.2010, iar cu privire la contractul de ipotecă /02.10.2008 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL s-au reluat apărările expuse la pct I B de mai sus, apărări care s-au reluat cu privire la actul adiţional 1 la acest contractul de ipotecă.

IV. contractul de creditdin 03.10.2007 susţin că înţeleg să conteste rangul creanţei, solicitând înscrierea creanţei derivând din acest contract în categoria creanţelor chirografare şi nu în categoria creanţelor garantate

Arată contestatorii că s-a solicitat înscrierea creanţelor ca şi garantate în baza următoarelor contracte:

A. contractul de ipotecă /03.10.2007 autentificat sub nr. /03.10.2007, cu un act adiţional, nr. /09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011 la BUN A G

B. contractul de ipotecă /23.04.2010 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL

A.referitor la contractul de ipotecă /03.10.2007s-au invocat nulităţi constând în:

-1. nulitatea încheierii de autentificare/03.10.2007, pentru nerespectarea disp. art 65 prin raportare la art. 49 lit g şi h din Legea 36/1994, respectiv lipsa din cuprinsul încheierii de autentificare a menţiunilor privind arătarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi formă ale actului notarial şi respectiv a menţiunii privind citirea actului de către părţi;

-Nulitatea contractului de ipotecă prin raportare la disp. art. 58 al 2 din Legea 36/1995cu trimitere la inexistenţa unei procuri speciale

-Nulitatea încheierii de autentificare pentru încălcarea disp. art. 65 lit b din Legea 36/1995, pentru motivele dezvoltate la pct A3

B. referitor la contractul de ipotecă /23.04.2010 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL s-au reluat apărările expuse la pct I B de mai sus.

V. contractul de credit /17.12.2007 susţin că înţeleg să conteste rangul creanţei, solicitând înscrierea creanţei derivând din acest contract în categoria creanţelor chirografare şi nu în categoria creanţelor garantate

Arată contestatorii că s-a solicitat înscrierea creanţelor ca şi garantate în baza următoarelor contracte:

A. contractul de ipotecă /17.17.2007 autentificat sub nr. /03.10.2007, cu un act adiţional, nr. /09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011 la BUN A G

B. contractul de ipotecă /23.04.2010 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL

În ceea ce priveşte contractul de ipotecă /17.17.2007 autentificat sub nr. /03.10.2007 şi actul adiţional nr. /09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011 la BUN A G s-au invocat aceleasi apărări ca şi în cazul IV A, iar în ceea ce priveşte contractul de ipotecă /23.04.2010 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL, s-au reluat apărările expuse la pct I B de mai sus.

 VI. Contractul de credit /28.11.2007 susţin că înţeleg să conteste rangul creanţei, solicitând înscrierea creanţei derivând din acest contract în categoria creanţelor chirografare şi nu în categoria creanţelor garantate

Arată contestatorii că s-a solicitat înscrierea creanţelor ca şi garantate în baza contractului de ipotecă /28.11.2007 autentificat sub nr. /28.11.2007, cu un act adiţional, nr. 1/09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011 la BNPA G. Acest contract de ipotecă şi actul său adiţional au fost criticate pentru motivele dezvoltate la pct IA.

VII. contractul de credit nr. /17.12.2007 susţin că înţeleg să conteste rangul creanţei, solicitând înscrierea creanţei derivând din acest contract în categoria creanţelor chirografare şi nu în categoria creanţelor garantate

Arată contestatorii că s-a solicitat înscrierea creanţelor ca şi garantate în bazacontractului de ipotecă /17.12.2007, autentificat sub nr. /17.12.2007, cu actul adiţional nr. /09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011.

Acest contract de ipotecă şi actul său adiţional au fost criticate pentru motivele dezvoltate la pct IA.

VIII. contractul de credit nr. /21.12.2007 susţin că înţeleg să conteste rangul creanţei, solicitând înscrierea creanţei derivând din acest contract în categoria creanţelor chirografare şi nu în categoria creanţelor garantate

Arată contestatorii că s-a solicitat înscrierea creanţelor ca şi garantate în bazacontractului de ipotecă /21.12.2007 autentificat sub nr. /21.12.2007, cu actul adiţional nr. /09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011,

Acest contract de ipotecă şi actul său adiţional au fost criticate pentru motivele dezvoltate la pct IA.

3. La data de 10.05.2013 s-a înregistrat pe rolul instanţei şi contestaţia formulată de contestatorii SC A G SA şi creditorul C D au formulat contestaţie cu privire la tabelul preliminar al creanţelor nr. 802/19.04.2013 publicat în BPI 7866/07.05.2013, cu privire la creanţa în valoare de 299 653,44 lei a creditoarei SC B S SRL, solicitând înscrierea în tabelul definitiv a acestei creditoare cu o creanţă chirografară de 296 646,84 lei şi, eventual, a unei creanţe chirografare sub condiţie suspensivă de 2 006,6 lei, până la soluţionarea dosarului 8017/245/2013 al Judecătoriei I.

Au arătat că această creditoare a solicitat înscrierea la masa credală cu suma totală de 299 653,44 lei, din care 296 646,84 lei – marfă neachitată, iar 2006,6 lei – cheltuieli de executare silită în dosarulde executare 323/2013.

Susţin că suma de 2006,6 lei – cheltuieli de executare stabilită prin procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 27.02.2013 a fost contestat în cadrul contestaţiei la executare ce face obiectul dosarului 8017/245/2013 al Judecătoriei I.

4. La data de 13.05.2013 a fost înregistrată şi contestaţia formulată de creditoarea DGFP I cu privire la tabelul preliminar publicat în BPI 7866/07.05.2013, astfel cum a fost rectificat şi publicat în BPI 8070/09.05.2013.susţine creditoarea că a solicitat a fi înscrisă la masa credală a debitoarei cu o creanţă totală de 1 090 263 lei, în categoria creanţelor garantate, întemeindu-şi rangul creanţei pe trei procese verbale de sechestru – nr. /30.01.2013 pentru bunuri evaluate la 793 347 lei, nr. /30.01.2013 pentru bunuri evaluate la 6 659 626 lei şi nr. 77/07.02,2013 pentru bunuri evaluate la 314 952 lei.

Arată că în tabelul preliminar şi cel preliminar rectificat, creanţa a fost admisă integral sub aspectul valorii, dar cu ponderi diferite în ceea ce priveşte rangul creanţei. Arată că rangul creanţei nu poate fi decât garantată integral, având în vedere procesele verbal e de sechestru arătate.

Cum în cadrul procedurii insolvenţei debitoarei SC A G SA, administratorul judiciar a întocmit şi tabelul preliminar rectificat nr. 898/07.05.2013, publicat în BPI 8070/09.05.2014, contestatorii SC A G SA şi creditorul C D au formulat, la 15.05.2013, contestaţii cu privire la creanţele creditorilor DGFP I,SC E N SRL, B G S G SA, SC B S SRL. Toate contestaţiile privind tabelul preliminar rectificat se întemeiază pe aceleasi apărări şi susţineri.

În cauză au fost formulate întâmpinări.

Creditoarea intimată B G S G, prin întâmpinarea formulată a invocat excepţia necompetenţei funcţionale şi materiale a instanţei cu privire la soluţionarea cererilor privind constatarea nulităţii - excepţia soluţionată prin încheierea interlocutorie din data de 11.09.2013, precum şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

A arătat în esenţă că legea 31/1990 nu este aplicabilă instituţiilor bancare, că procura dată pentru contractele de ipotecă enumerate reprezintă o procură specială, potrivit art 1535 C civ. susţine că toate contractele de ipotecă au fost semnate în faţă notarului de către persoana împuternicită în ac est sens, precum şi că menţiunile de la art 49 din Legea 36/1995 nu sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Şi creditoarea SC E N SRL a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestaţiilor ca fiind inadmisinbile, întrucât sunt formlate cu depăşirea termenului prev de art 73 al 2 din Legea 85/2006. susţine că nu sunt încălcate disp. art 65 din Legea 85/2006, pentru că textul de lege stabileşte obligaţia posesorului titlurilor de creanţăvalorice sau la purtător de a le prezenta în original la orice repartiţie de sume sau la votul în comitetul creditorilor. Referitor la BO despre care se susţine că a fost falsificat, susţine că acest instrument de plată a fost cenzurat de instanţă cu ocazia investirii lui cu titlu executoriu.

Creditoarea SC B S SRL a depus întâmpinare solicitând respingerea contestaţiilor, arătând că procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare a fost emis în dosarul 323/2013 al BEJ C R C în baza art. 371 ind 7 al 2 C pr civ şi reprezintă titlu executoriu.

s-au depus şi puncte de vedere de către administratorul judiciar.

Analizând contestaţiile de faţă, instanţa retine următoarele:

Prinîncheierea nr.58/27.02.2013 a Tribunalului I sectia aII a civilă şi de contencios administrativ s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitorului S.C. A G SA cu sediul în I, bd. P, nr. 5A, jud. I,înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J, CUI RO şi a fost numit în calitate de administrator provizoriu E LRJ SPRL, cu sediul în I, str. Z, nr. 11.

În cauză administratorul judiciar a întocmit tabelul preliminar al creanţelor nr. 802/19.04.2013 publicat în BPI 7866/07.05.2013.

Ulterior, ca urmare a realizării procedurii de evaluare a bunurilor afectate de garanţii, în procedură a fost întocmit cu aplicarea art 41 al 2 din Legea 85/2006, tabelul preliminar rectificat nr. 898/07.05.2013, publicat în BPI 8070/09.05.2014.

1. contestaţiile formulate de contestatorii SC A G SA şi creditorul C D cu privire la tabelul preliminar al creanţelor nr. 802/19.04.2013 publicat în BPI 7866/07.05.2013 şi cu privire la tabelul preliminar rectificat nr. 898/07.05.2013, publicat în BPI 8070/09.05.2014, cu privire la creanţa în valoare de 1 090 263 lei cu care a fost înscrisă creditoarea DGFP I.

Creditoarea DGFP I a solicitat înscrierea la masa credală cu suma totală de 1 090 263 lei, în categoria creanţelor garantate, însă, deşi a fost a fost înscrisă în tabelul preliminar şi în cel preliminar rectificat cu întreaga valoare a creanţei, administratorul judiciar a făcut aplicarea dispoziţiilor art 41 al 2 din Legea 85/2006 cu privire la rangul creanţei.

Cei doi contestatori contestată însă valoarea creanţei, arătând că în suma de 1 090 263lei este inclusă şi suma de 125983 lei, reprezentând penalizări de întârziere, sumă stabilită prin Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. 27/22.03.2013.

Aceastădeciziea fost contestată de către debitoare potrivit dispoziţiilor art. 205 şi următoarele din Codul de procedură fiscală, debitoarea făcând dovada înregistrării plângerii prealabile administrative.

Rezultă aşadar că, la data deschiderii procedurii, creanţa ce face obiectul acestei decizii de plată nu era scadentă, iar la data depunerii declaraţiei de creanţă nu mai era nici certă sub aspectul întinderii sale, formând obiectul contestaţiei amintite.

Apărările contestatorilor referitoare la temeinicia şi legalitatea deciziei respective nu pot fi analizate în cadrul prezentei proceduri, legea reglementând o cale specială în acest scop, cale de care aceştia au şi uzat- cea a contenciosului administrativ.

Pe cale de consecinţă, urmează a fi admisă contestaţia cu privire la creanta creditoarei Direcţia Regională judeţeană a Finaţelor Publice I- AFP I, şi se va dispune înscrierea sumei de 125 983 lei sub condiţie, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei de contencios administrativ formulată de debitoare.

Tot în acest context se impune şi analizarea contestaţiei formulată de creditoarea Direcţia Regională judeţeană a Finaţelor Publice I- AFP I cu privire la tabelul preliminar şi la tabelul preliminar rectificat al creanţelor, întocmite de administratorul judiciar E LRJ SPRL, respectiv cu privire la rangul creanţei, creditoarea solicitând înscrierea întregii sale creanţe la capitolul creanţe garantate, în baza proceselor verbale de sechestru aplicate.

Preliminar, trebuie arătat că administratorul judiciar nu a înlăturat a priori caracterul garantat al creanţei acestei creditoare, ci întocmind tabelul preliminar rectificat a făcut aplicarea dispoziţiilor art 41 al 2 din Legea 85/2006, respectiv a procedat la evaluarea bunurilor ce fac obiectul sechestrului aplicat de creditoare şi a procedat la înscrierea ca şi creanţă garantată doar a valorii rezultate în urma evaluării efectuate.

Existenţa proceselor verbale de sechestru, deşi caracterizează creanţa ca şi garantată, nu înlătură aplicarea dispoziţiilor art 41 al 2 din Legea 85/2006, ca urmare înscrierea parţială ca şi garantată a creanţei bugetare s-a făcut legal şi temeinic, iar contestaţia urmează a fi respinsă.

2. contestaţiile formulată de contestatorii SC A G SA şi creditorul C D cu privire la tabelul preliminar al creanţelor nr. 802/19.04.2013 publicat în BPI 7866/07.05.2013 şi cu privire la tabelul preliminar rectificat nr. 898/07.05.2013, publicat în BPI 8070/09.05.2014, cu privire la creanţa în valoare de 20 000 lei a creditoarei SC E N SRL.

Creditoarea intimată SC E N SRL a invocat prin întâmpinare excepţia tardivităţii contestaţiei, susţinând că a fost depăşit termenul prevăzut de art 73 al 2 din Legea 85/2006.

Cu privire la această excepţie, instanţa va reţine că potrivit art. 73 al 2 din Legea 85/2006, contestaţia împotriva tabelului preliminar de creanţe poate fi formulată în termen de 5 zile de la publicarea în BPI a tabelului.

În cauză, administratorul judiciar a întocmit tabelul preliminar al creanţelor nr. 802/19.04.2013 publicat în BPI 7866/07.05.2013.

Ulterior, ca urmare a realizării procedurii de evaluare a bunurilor afectate de garanţii, în procedură a fost întocmit cu aplicarea art 41 al 2 din Legea 85/2006, tabelul preliminar rectificat nr. 898/07.05.2013, publicat în BPI 8070/09.05.2014.

Contestaţia împotriva tabelului preliminar al creanţelor a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 10.05.2013, iar contestaţia împotriva tabelului preliminar rectificat la 15.05.2013, deci ambele contestaţii au respectat termenul de 5 zile prevăzut de lege, iar excepţia urmează a fi respinsă.

În ceea ce priveşte fondul contestaţiilor, şi-au întemeiat contestatorii cererile pe două aspecte: neprezentarea de către creditoare administratorului judiciar a biletelor la ordin seria BE3AE(M) nr. 0401313 şi BE3AM nr. 0365061 în original, potrivit art. 65 al 3 din Legea 85/2006 şi aspecte legate de falsificarea/completarea necorespunzătoare a unuia dintre cele două bilete la ordin.

În ceea ce priveşte neprezentarea biletelor la ordin în original, o atare omisiune nu poate fi sancţionată cu neînscrierea sumei în tabelul creanţelor, administratorul judiciar fiind cel îndreptăţit a solicita dacă este cazul lămuriri creditoarei. Pe de lată parte, debitoarea nu contestă existenţa celor două bilete la ordin, ci doar menţiunile completate de către creditoare pe unul dintre cele două instrumente de plată.

Aceste apărări, legate de falsificarea seriei sau de completarea BO în afara convenţiei de completare, pot fi valorificate doar în cadrul opoziţiei la executare / contestaţiei la executare, nefiind posibilă o cenzurare a instrumentelor de plată cu caracter de titlu executoriu în cadrul procedurii insolvenţei.

Cum debitoarea a făcut dovada că a uzat de această procedură specială în cazul BO seria BE3AE(M) nr. 0401313, instanţa urmează a admite cu privire la creanţa creditoarei SC E N SRL I – dispune înscrierea sumei de 10 000 lei sub condiţie, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare formulată de debitoare, contestaţie ce se află în curs de soluţionare pe rolul Judecătoriei I.

3. Contestaţiilecu privire la creanţa cu care a fost înscrisă în tabelul preliminar de creanţeşi tabelul preliminar rectificat de creanţe creditoarea B G S G SA, solicitând înscrierea acesteia în tabelul definitiv cu o creanţă garantată de 0 lei şi a unei creanţe chirografare de 7 020 467 lei.

Creditoarea B G S G SA a solicitat înscrierea la masa credală a debitoarei SC A G SA cu suma totală de 7 020 467,93lei, în categoria creanţelor garantate.

Şi-a întemeiat creditoarea declaraţia de creanţă pe următoarele contracte de credit,încheiate cu debitoarea:

I) contractul de credit /28.05.2007, credit garantat cu:

A.contract de ipotecă/28.05.2007 încheiat cu garantaul ipotecar SC A C SRL, cu un act adiţional

B. contractul de ipotecă/23.10.2010 încheiat de însăşi debitoarea A G SA

C. două contracte de garanţie mobiliară pe sumele de bani viitoare, cu un act aditional

II. contractul de credit/26.06.2008, credit garantat cu :

A. contractul de ipotecă/23.04.2010 autentificat sub nr./23.04.2010

B. contractul de ipotecă/26.06.2008 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL

III. contractul de credit /02.10.2008, credit garantat cu :

A. contractul de ipotecă/23.04.2010 autentificat sub nr./23.04.2010

B. contractul de ipotecă /02.10.2008 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL

IV. contractul de creditdin 03.10.2007, credit garantat cu :

A. contractul de ipotecă /03.10.2007 autentificat sub nr. /03.10.2007, cu un act adiţional, nr. 1/09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011 la BUN A G

B. contractul de ipotecă /23.04.2010 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL

V. contractul de credit /17.12.2007 credit garantat cu

A. contractul de ipotecă /17.17.2007 autentificat sub nr. /03.10.2007, cu un act adiţional, nr. 1/09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011 la BNP A G

B. contractul de ipotecă /23.04.2010 încheiat cu garantul ipotecar SC A C SRL

VI. Contractul de credit /28.11.2007 garantat în baza contractul de ipotecă /28.11.2007 autentificat sub nr. /28.11.2007, cu un act adiţional, nr. 1/09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011

VII. contractul de credit nr. /17.12.2007 garantat în bazacontractului de ipotecă /17.12.2007, autentificat sub nr. /17.12.2007, cu actul adiţional nr. 1/09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011

VIII. contractul de credit nr. /21.12.2007 garantat în bazacontractului de ipotecă /21.12.2007 autentificat sub nr. /21.12.2007, cu actul adiţional nr. 1/09.02.2011, autentificat sub nr. /17.02.2011.

Sintetizând apărările contestatorilor, instanţa va analiza următoarele probleme de drept:

A. categoria apărărilor privind contractele de ipotecă încheiate în scopul garantării contractelor de creditenumerate la pct I, II, III, IV şi V de garantul ipotecar SC A C SRL, în sensul dacă sumele din aceste contracte garantate prin contracte de ipotecă asupra bunurilor unei alte entităţi juridice pot fi încadrate la categoria creanţelor garantate, din perspectiva Legii 85/2006.

Definiţia creanţei garantate este dată de art. 3 pct 9 din Legea 85/2006, potrivit căruia „creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale; „

Mai prezintă relevanţă şi dispoziţiile art 41 alin 2 din lege, potrivt cărora „(2) Prin exceptie de la alin. (1), creanţele garantate se înscriu in tabelul definitiv si/sau in tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanţiilor, evaluata in conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totala a creanţei garantate de acea garanţie. La distribuţia preţului garanţiei, creditorul garantat va fi îndreptăţit sa calculeze accesoriile la creanţa garantată până cel mult la data vânzării bunului, cu condiţia ca preţul bunului sa fie corespunzător mai mare decât valoarea iniţial evaluata. In cazul in care preţul va fi inferior valorii evaluate, la distribuţie se va ajusta corespunzător raportul dintre partea garantata si cea negarantata a creanţei. „

Din interpretarea celor două texte de lege rezultă cu certitudine că, în materia insolvenţei, pentru ca o creanţă să poată fi categorisită ca şi garantată, trebuie să beneficieze de o garanţie reală care să poarte asupra unui bun aflat în patrimoniul debitoarei. În sensul arătat este în primul rând definiţia dată de art 3 pct 9 citat , dar şi dispoziţia art 41 al 2, care stabileste care este maniera în care îşi produce efectele garanţia creanţei: astfel, la întocmirea tabelului definitiv, creanţa unui creditor garantat se va înscrie ca şi garantată până la concurenţa „valoarii garantiilor, evaluata in conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decat valoarea totala a creantei garantate de acea garantie”, iar restul ca şi creanţă chirografară.

Textul de lege vorbeste în continuare despre vânzarea bunului în cadrul procedurii şi despre situaţiile care se pot ivi, or, în cadrul procedurii insolvenţei nu poate fi vorba decât despre vânzarea bunurilor debitoarei, în nici un caz nefiind posibilă vânzarea bunurilor unei alte persoane.

Acesta nu înseamnă că un creditor care şi-a constituit o garanţie asupra unui bun al altei persoane pierde beneficiul garanţie, el rămâne un creditor garantat în raport cu garantul ipotecar faţă de care îşi poate valorifica garanţia, doar căîn cadrul procedurii insolvenţei debitorului principal, creanţa sa este doar chirografară.

Pe cale de consecinţă, toate creanţele ce decurg din cele 5 contracte, înscrise în tabelul preliminar în categoria creanţelor garantate în temeiul contractelor de garanţii imobiliare încheiate în favoarea debitoarei de către garantul ipotecar SC A C SRL I, vor fi înscrise în tabelul definitiv al creanţelor la categoria creanţelor chirografare.

Faţă de cele mai sus reţinute nu vor mai fi analizate apărările contestatorilor privind nulităţile contractelor de ipotecă încheiate în favoarea debitoarei de către garantul ipotecar SC A C SRL I şi ale încheierilor de autentificare ale acestora.

B. categoria apărărilor privind nulităţile contractelor de ipotecă, ale actelor adiţionale şi ale încheierilor de autentificare încheiate de însăşi debitoare

Contestatorii au invocat următoarele apărări :

1.încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art.58 al 2 din Legea 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, a prevederilor art. 143 ind 2 din Lege 31/1990 şi a prevederilor art. 1772 din vechiul C civ.

2.nulitatea absolută a încheierilor de autentificare prin raportare la disp. art. 65 şi 49 lit a,b,g şi h din Legea 36/1995 şi pe cale de consecinţă, nulitatea contractelor de ipotecă

3.nulitatea absolută a încheierilor de autentificare prin raportare la disp. art. 65 lit b din Legea 36/1995 şi pe cale de consecinţă, nulitatea contractului de ipotecă

în acest context se impune a fi analizată excepţia prescripţiei dreptului de a invoca nulitatea contractelor de ipotecă invocată de către creditoarea intimată B I.

După cum s-a stabilit prin încheierea interlocutorie din 11.09.2013, pronunţată în cauza de faţă, contestatorii au înţeles să invoce nulitatea actelor juridice analizatepe cale incidentala (fara a se urmări obtinerea unei condamnări, respectiv pronunţarea desfiintarii actului, ea având doar valoarea unui mijloc de aparare folosit pentru a paraliza pretenţiile părţii adverse).

Fiind vorba depre constatarea unei nulităţi pe cale de excepţie, de apărare, nu mai prezintă interes caracterul nulităţii – absolută sau relativă, întrucât valorificarea unei atare apărari este imprescriptibilă, potrivit principiului que temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad excipiendum.

Argumentele pe care se întemeiază o atare soluţie sunt:

a) potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958, prin prescripţie se stinge „dreptul la acţiune”, deci nu si excepţia;

b) atunci când se refera la cazurile de nulitate absoluta, legea arata ca aceasta poate fi invocata oricând, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie, in timp ce privitor la nulitatea relativa, limitează in timp numai exercitarea dreptului la acţiunea in anulare, lăsând astfel in afara domeniului sau de aplicare calea excepţiei;

c) daca nulitatea relativa nu ar putea fi invocata oricând pe cale de excepţie, creditorul de rea-credinţă ar putea lasă să treacă termenul de prescripţie, pentru a acţiona ulterior, însa o asemenea situaţie, defavorabila debitorului, este evitata prin posibilitatea acestuia din urma de a invoca nulitatea relativa pe cale de excepţie.

Trebuie făcută distincţia intre excepţia de nulitate care reprezintă o simpla apărare si excepţia de nulitate prin care se încearcă valorificarea de către pârât a unei pretenţii proprii, respectiv intenţia de a obţine chiar anularea actului. Cum aceastadin urma excepţie este inadmisibila (pentru ca mijlocul tehnic de realizare a acesteia îl constituie numai acţiunea), atunci când pârâtul nu invoca o pretenţie contra reclamantului, ci urmăreşte numai respingerea pretenţiei acestuia, adică executarea actului nul, excepţia nulităţii relative este imprescriptibila.

Revenind la apărările propriu zise ale contestatorilor, judecătorul sindic, analizând aceste apărări, reţine următoarele:

Contractulde ipotecă este in contract solemn supus formei autentice, potrivit art. 1772 din vechiul C civ (aplicabil contractelor analizate în cauza de faţă, întrucât au fost încheiate sub imperiul acestui cod).

Însă, din această perspectivă, raţionamentul contestatorilor referitor la aplicareadispoziţiilor art.58 al 2 din Legea 36/1995 a notarilor publici este eronat.

Astfel, textul de lege invocat impune notarului public obligaţia de a verifica existenţa mandatului /procurii specialeautentice dată de persoana care se vrea reprezentată.

Chiar în situaţia în care s-ar reţine raţionamentul potrivit căruia procura prezentată de persoana care s-a prezentat în faţa notarului ca reprezentant al Creditoarei B I nu ar fi una specială, o atare situaţie nu este de natură a atrage nulitatea contractului de ipotecă, fiind doar eventual o problemă de depăşire a limitelor mandatului.

Semnarea unui contract autentificat de către un mandatar cu procură generală poate genera efecte negative doar în situaţia în care mandatarul ar fi cel care ar invoca un prejudiciu, ceea ce nu e cazul în speţa de faţă, mandatarul fiind tocmai cel care înţelege să se folosească de contractul astfel semnat. Cocontractantului său, garantul ipotecar nu i s-a adus nici un prejudiciu, iar acesta nu neagă nici existenţa contractului principal, nici a celui accesoriu.

 Mai mult semnarea unui contract de ipotecă încheiat pentru garantarea unui credit acordat de bancă reprezintă un act care profită mandantului, iar menţiunea din procură potrivit căreia o anumită persoană este mandatată să semneze contractele de ipotecă reprezintă o procură specială.

Textul de lege invocat impune notarului public obligaţia de a veficica formal existenţa unei procuri autentice, speciale pentru actul a cărui autentificare se solicită, dar nu stabileşte în sarcina notarului obligaţia de a verifica dacă persoana care a emis procura are şi puterea să dea o atare procură. Astfel, notarul nu avea obligatia de a verifica care organism din cadrul creditoarei B I putea emite o atare procură specială.

În ceea ce priveşte nulitatea absolută a încheierilor de autentificare prin raportare la disp. art. 65 şi 49 lit a,b,g şi h din Legea 36/1995- din analiza textelor de lege invocate rezultă că legiuitorul a înţeles să stabilească sancţiunea nulităţii absolute doar în cazul elementelor prevăzute de art 65, nu şi pentru lipsa celor de la art. 49 din lege.

Astfel, art. 49 este inclus în secţiunea dispoziţii comune cu privire la actele notariale şi prevede: „Îndeplinirea actelor notariale, in afară de redactarea înscrisurilor si de consultatiile juridice notariale, se constata prin încheiere, care va cuprinde:…”

Articolul 65 însă este inclus în secţiunea autentificarea actelor şi prevede „Încheierea care constata autentificarea unui înscris va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, pe lîngă datele prevăzute la art. 49, si următoarele menţiuni:….”

Se observă că legiuitorul a stabilit pentru autentificarea actelor notariale cerinţe mult mai stricte şi a prevăzut expres sancţiunea nulităţii doar pentru elementele prevăzute de art 65 lit a- d din lege.

Fără îndoială că încheierea de autentificare a unui înscris notarial trebuie să cuprindă şi elementele prev. de art. 49 din lege, însă lipsa unuia dintre acestea nu este sancţionată cu nulitateaabsolută expresă prev. de art 65.

Astfel, fiind vorba despre o nulitate relativă, contestatorii ar fi trebuit să arate şi să dovedească care a fost vătămarea suferită de ei la momentul autentificată contractelor de ipotecă, prin lipsa elementelor prev de art 49 lit a,b,g şi h din încheierile de autentificarearătate de aceştia

Cum nu s-a invocat o atare vătămare, apărările lor nu pot fi primite.

În ceea ce priveşte nulitatea absolută a încheierii de autentificare/23.04.2010 prin raportare la disp. art. 65 lit b din Legea 36/1995, susţinerea contestatorilor se referă la împrejurarea că anumite contracte de ipotecă au fost semnate de trei reprezentani ai creditoarei – respectiv directorul sucursalei I, directorul comercial şi de mandatara împuternicită de instituţia bancară să încheie contractul, potrivit procurii autentice, însă în faţă notarului s-a prezentat o singură persoană din partea creditoarei, respectiv cea menţionată în procură. Susţin aşadar că celelalte două persoane nu au semnat contractul în faţă notarului.

Art. 65 lit b invocat de către contestatori stabileşte că încheierea de autentificare trebuie să cuprindă şi menţiunea cuprinzând „constatarea ca înscrisul a fost semnat in fata notarului de toţi cei ţinuţi sa-l semneze”

Din această perspectivă, problema care se pune este aceea de a şti care era persoana/persoanele ţinută/ţinuţi să semneze contractul de ipotecă în faţa notarului public.

Potrivit procurilor depuse la dosar de părţi, instituţia bancară a împuternicit prin procură autentică, specială pentru semnarea contractelor de ipotecă câte un mandatar, iar acest mandatar a fost prezent în faţa notarului şi a semnat contractele de ipotecă.

Împrejurarea că anterior, contractele de ipotecă fuseseră însuşite şi de alte persoane din cadrul instituţiei bancare este lipsită de relevanţă din perspectiva disp. art 65 lit b, câtă vreme nu s-a dovedit că pentru semnarea contractelor de ipotecă erau desemnate de instituţia bancară toate cele trei persoane şi nu doar una.

4. Contestaţiile formulate de cei doi contestatori cu privire la creanţa creditoarei SC B S SRL.

 solicitând înscrierea în tabelul definitiv a acestei creditoare cu o creanţă chirografară de 296 646,84 lei şi, eventual, a unei creanţe chirografare sub condiţie suspensivă de 2 006,6 lei, până la soluţionarea dosarului 8017/245/2013 al Judecătoriei I.

Creditoarea SC B S SRL a solicitat înscrierea la masa credală cu suma totală de 299 653,44 lei, din care 296 646,84 lei – marfă neachitată, iar 2006,6 lei – cheltuieli de executare silită în dosarulde executare 323/2013.

Contestatorii au dovedit că împotriva procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 27.02.2013 întocmit în dosarul de executare silită 323/2013 au promovat contestaţie la executare silită, cerere ce face obiectul dosarului 8017/245/2013 al Judecătoriei I. Ca urmare se impune înscrierea sumei de 2006,6 lei – cheltuieli de executare în tabelul definitiv sub condiţie suspensivă, până la la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare promovată de debitoare.

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge excepţia tardivităţii contestaţiei invocată de creditoarea SC E N SRL Işi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de creditoarea B S I.

Admiteîn parte contestaţiile formulate de debitoarea SC A G Sa şi de creditorul C D cu privire la tabelul preliminar şi la tabelul preliminar rectificat al creanţelor, întocmite de administratorul judiciar E LRJ SPRL, după cum urmează:

1.cu privire la creanta creditoarei Direcţia Regională judeţeană a Finaţelor Publice I- AFP I, dispune înscrierea sumei de 125 983 lei sub condiţie, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei de contencios administrativ formulată de debitoare;

2.cu privire la creanţa creditoarei SC E N SRL I – dispune înscrierea sumei de 10 000 lei sub condiţie, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare formulată de debitoare.

3.cu privire la creanţa creditoarei SC B S SRL, dispune înscrierea sumei de 2006,6 lei sub condiţie, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare promovată de debitoare.

4.cu privire la creanţa creditoarei B G – S I, dispune înlăturarea din categoria creanţelor garantate a sumelor corespunzătoare contractelor de garanţii imobiliare încheiate în favoarea debitoarei de către garantul ipotecar SC A C SRL I şi înscrierea acestor sume la categoria creanţelor chirografare.

Respinge contestaţia formulată de creditoarea Direcţia Regională judeţeană a Finaţelor Publice I- AFP I cu privire la tabelul preliminar şi la tabelul preliminar rectificat al creanţelor, întocmite de administratorul judiciar E LRJ SPRL.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare