Înlocuire măsură control judiciar cu altă măsură preventivă. Încălcarea obligaţiilor aferente controlului judiciar.

La 24.06.2917,în jurul orelor 14,30, în faţa imobilului nr. 8 de pe Bv. Republicii, inculpatul PRC a aplicat lui PGS mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele, cauzând acestuia leziuni ce necesită pentru vindecare un număr de 55 zile de îngrijiri medicale,după cum relevă CML …… eliberat de  SJML Caraş-Severin.

 Ameninţările, reproşurile  şi violenţele aplicate de inculpatul PRC sunt legate de faptul că cel dintâi îi reproşează lui PGS declaraţiile acestuia din urmă din dosarul aflat în procedura camerei preliminare ,declaraţii apreciate de PRC ca  incriminatoare pentru el. În acest sens, există declaraţiile coinculpatului PGS ,dar şi acelea ale numiţilor LCD şi IGF , precum şi e mail-ul trimis de coinculpatul agresor coinculpatului agresat de pe adresa sa de utilizator de facebook şi reprodus în PV de constatare anexat sesizării,toate acestea coroborându-se în sensul menţionat.

 Concluzionând, judecătorul apreciază că inculpatul, cu bună ştiinţă, a încălcat obligaţiile aferente controlului judiciar  impuse în sarcina sa.

Potrivit disp. art. 215 alin. 7 Cod procedură penală, dacă inculpatul, cu rea-credinţă, încalcă una dintre obligaţiile aferente controlului judiciar, instanţa poate să dispună înlocuirea acestei măsuri, în condiţiile legii, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a arestului propriu zis.

 Potrivit disp. art. 242 alin. 3 Cod procedură penală măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai grea, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai grea este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).

Înlocuirea măsurii preventive, ca instituţie juridică ce operează în domeniul măsurilor preventive, este posibilă tocmai datorită naturii procesului penal, definit ca un complex de acte succesive, cu o desfăşurare progresivă, care au drept scop pronunţarea unei soluţii juste în legătură cu conflictul de drept supus soluţionării.

Astfel, instanţa apreciază că în speţă sunt întrunite condiţiile prevăzută de art. 215 alin 7, art. 202 alin 1 şi art. 223 Cod procedură penală; în cauză au apărut temeiuri noi care justifică dispunerea arestării preventive având în vedere faptul că inculpatul deşi a beneficiat de clemenţă din partea instanţei având aplicată o măsură mai  puţin restrictivă, acesta nu s-a conformat obligaţiilor impuse dând dovadă de o atitudine nepermisă din punct de vedere legal şi moral faţă de instanţă şi faţă de societate. Măsura controlului judiciar nu şi a atins scopurile prevăzute de art. 202 alin 1 Cod procedură penală ,pentru că nu a putut  preveni săvârşirea de fapte prevăzute de legea penală de către inculpat, existând indicii temeinice de săvârşire de către acesta a infracţiunii de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei prevăzută de art. 274 Cod penal şi deopotrivă  pentru că nu a putut preveni interacţiunea dintre inculpatul PRC şi inculpatul PGS ce se impunea pentru buna desfăşurare a procesului penal. Încălcările obligaţiilor aferente controlului judiciar sunt grave,scopul instituirii măsurii controlului judiciar fiind compromis,atitudinea inculpatului este una de sfidare a organelor judiciare, a ordinii de drept,precum şi de atingere gravă adusă drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane şi bunei administrări a justiţiei.

Inculpatul a mai fost anterior arestat preventiv şi arestat la domiciliu,deci nici măcar experienţa acestor măsuri preventive nu a fost aptă să îl determine să adopte o conduită conformă legii şi moralei,cu respectarea ordinii de drept,tot ceea ce s-a întâmplat fiind o înrăire a acestuia şi un comportament ostil înfăptuirii în condiţii de legalitate a justiţiei şi faţă de o persoană despre care el apreciază că ,,l-a turnat, l-a sifonat,, organelor de poliţie.

Dacă tot ceea ce a înţeles inculpatul că are de făcut,după experienţele cercetării penale,arestului preventiv şi la domiciliu şi controlului judiciar, e ceea ce a făcut,adică a ameninţat şi a bătut un coinculpat în cauză,în scop vădit de răzbunare şi foarte probabil şi in scop de intimidare, încălcând totodată şi obligaţiile controlului judiciar privind abţinerea de la interacţiunea cu coinculpaţii în probleme ce ţin de cauza penală,atunci problemele inculpatului sunt  permanente, de fond şi grave şi necesită remedii drastice.

Apreciem că numai măsura preventivă a arestului preventiv este una proporţională cu gravitatea acuzaţiilor formulate în cauză,cu conduita inculpatului şi cu riscul ca inculpatul să săvârşească noi infracţiuni.

Apărările inculpatului nu sunt fondate, neexistând la dosarul cauzei nicio probă din care să rezulte că el ar fi fost cel provocat şi că doar s-a apărat faţă de agresiunea coinculpatului bătut. Asemenea,nu e real că el nu a avut intenţia să încalce condiţiile controlului judiciar,căci din materialitatea lucrurilor rezultă clar că a interacţionat voit cu coinculpatul bătut,şi că interacţiunea a privit cauza penală.

Domenii speta

Spete similare