Validare poprire

Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii cu profesioniştii privind pe apelanta S.C. T S.A. şi pe intimaţii BEJ A, S.C. C S.A., PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR S.P.R.L., ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI 3, având ca obiect validare poprire.

Prin sentinţa civilă nr.14392/2016, pronunţată la data de 16.12.2016, Judecătoria Iaşi a hotărât:

„Admite în parte cererea de validare a popririi formulată de BEJ A, privind pe creditoarea SC C S.A., în contradictoriu cu debitorul Asociaţia de Proprietari 3 şi terţul poprit S.C. T S.A.

Validează poprirea instituită prin adresa emisă la data de 18.03.2016 în dosarul de executare nr.954/T/2015, asupra sumelor de bani deţinute de terţul poprit pentru debitoare, în limita sumei de 11.532,68 lei.

Respinge ca neîntemeiată cererea de amendare a terţului poprit.

Obligă terţul poprit la plata către creditoare a sumei de 20 lei – cheltuieli de judecată.”

 Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a constatat că „La data de 28.09.2015, creditoarea S.C. C S.A. a formulat cerere de încuviinţare a executării silite, în temeiul sentinţei civile nr. 13002/2013, pronunţată de Judecătoria Iaşi. S-a solicitat iniţial recuperarea sumei de 9918,46  lei.

Prin încheierea nr. 954/28.09.2015, executorul judecătoresc a procedat la admiterea cererii de încuviinţare a executării silite, procedând în continuare la emiterea actelor de executare.

La data de 18.03.2016, a fost emisă adresa de înfiinţare a popririi în discuţie. Prin intermediul acesteia, s-a pus în vedere terţului poprit interdicţia de a elibera asociaţiei sumele de bani asupra cărora s-a instituit poprirea şi obligaţia de a consemna aceste sume în termen de 5 zile de la momentul recepţionării comunicării acestei adrese. Conform dovezii anexate la fila 54, adresa de înfiinţare poprire a fost comunicată la data de 21.03.2016.

Între terţul poprit şi asociaţie a fost semnat un contract de administrare, al cărui obiect este reprezentat de asigurarea managementului de proprietate şi al managementului financiar al asociaţiei. În temeiul contractului de administrare, T SA percepe un tarif de administrare în schimbul asigurării managementului financiar, gestionării bunurilor şi fondurilor băneşti, întocmirii listelor de plată, încasării cotelor de contribuţie, efectuării plăţilor, întocmirii şi păstrării evidenţelor contabile. Totodată, potrivit art.11, terţul poprit, în calitate de administrator, are următoarele atribuţii: gestionarea bunurilor materiale şi a fondurilor băneşti, încasarea cotelor de contribuţie ale proprietarilor la cheltuielile curente ale asociaţiei, calcularea şi încasarea penalizărilor, efectuarea plăţilor către furnizori (contract nr.326/25.05.2015, filele 90-95 din dosar).

În adresa de înfiinţare poprire s-a stipulat expres obligaţia de a da curs acesteia, în termen de 5 zile de la primire, conform art. 783 C.p.c.

Cercetând dispoziţiile legale în vigoare la momentul începerii executării silite, instanţa reţine următoarele:

Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 781 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviinţare a executării sau un certificat privind soluţia pronunţată în dosar. Despre măsura luată va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor ataşa şi copii certificate de pe încheierea de încuviinţare a executării sau de pe certificatul privind soluţia pronunţată în dosar, şi titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate ( art. 783 NCPC , în vigoare la momentul începerii executării silite).

În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat: 1. să consemneze suma de bani, dacă creanţa poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înfiinţate pentru realizarea altor creanţe decât cele arătate la pct. 2; 2. să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reşedinţa indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.

În conformitate cu art. 790 C.p.c., dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi. Instanţa îi va cita pe creditorul urmăritor şi pe cei intervenienţi, dacă este cazul, precum şi pe debitorul şi terţul poprit şi, la termenul fixat pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricărei probe necesare soluţionării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În instanţa de validare, terţul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi. Dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanţa va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terţul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanţei, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desfiinţarea popririi.

Rezultă aşadar că, termenul de solicitare a validării popririi este de o lună de la momentul expirării scadenţei de 5 zile ( menţionată în adresă), pentru îndeplinirea obligaţiilor de către terţul poprit.

Instanţa va reţine respectarea termenului legal, prin promovarea cererii la data de 06.04.2016.

Astfel cum rezultă din textele legale anterior redate, creditorul mai are o obligaţie fundamentală, alături de dovedirea emiterii şi comunicării corespunzătoare a adresei şi anume, aceea de a proba raportul obligaţional dintre debitor şi terţul poprit, în virtutea căruia solicită înfiinţarea popririi şi obligarea terţului la indisponibilizarea sumelor de bani pe care i le-ar datora debitorului. În absenţa unei atare dovezi, instanţa este obligată să respingă cererea formulată, deoarece nu există mecanismul tripartit solicitat de lege.

Din analiza susţinerilor şi înscrisurilor depuse de terţul poprit, rezultă încheierea unui contract de administrare şi gestionare a resurselor financiare ale asociaţiei de proprietari, în schimbul plăţii de către aceasta a unei sume de bani cu titlul de comision/tarif de administrare.

Conform art. 781  C.p.c., sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani datorate debitorului sau „deţinute în numele său de o terţă persoană”. Această din urmă ipoteză este materializată prin aplicarea contractului de administrare încheiat între terţul poprit şi debitor, terţul încasând în numele şi în contul asociaţiei cotele de întreţinere lunară şi cuantumul penalităţilor ce figurează în listele de plată şi ocupându-se de achitarea acestor sume către furnizori. Este nereală susţinerea terţului referitoare la o afectaţiune specială a sumelor de bani şi la imposibilitatea de instituire a popririi asupra acestora. Într-adevăr destinaţia oricăror sume de bani primite de un debitor este diferenţiată în funcţie de raporturile obligaţionale ale acestuia, însă legea nr.230/2007 prevede doar faptul că sumele încasate nu intră definitiv în bugetul asociaţiei, fiind destinate achitării datoriilor către furnizorii de utilităţi sau alte servicii asigurate. Or, în contextul existenţei unui contract de furnizare utilităţi încheiat cu asociaţia de proprietari, acesta dă naştere unei creanţe ce poate fi recuperată prin acest mecanism. Desigur, obţinerea unui titlu executoriu de către unul dintre creditori ( dintre furnizorii de utilităţi ce trebuie plătiţi lunar), nu poate rămâne fără efecte, opunându-se achitarea egală a datoriilor, ceilalţi furnizori având libertatea de a dovedi caracterul preferabil al creanţelor pe care le deţin.

În plus, afectaţiunea specială a unor sume de bani, care nu pot fi supuse popririi, este reglementată cu titlu de excepţie, fără ca sumele de bani încasate în contul cotelor de întreţinere şi penalităţilor să fie încadrate într-o atare derogare.

Terţul poprit a realizat o interpretare restrictivă a art. 781 NCPC , invocând inexistenţa calităţii sale de debitor a debitorului urmărit în cadrul procedurii execuţionale, legiuitorul adoptând o viziune mult mai largă faţă de legislaţia anterioară, prin includerea în sfera raporturilor ce pot forma obiectul popririi şi a raporturilor care presupun încasarea şi gestionarea unor sume de bani în numele debitorului.

Pentru aceste argumente, instanţa, apreciind că existenţa unui contract de administrare în virtutea căruia terţul poprit încasează bani în numele asociaţiei, având putere de dispoziţie ( chiar limitată) în privinţa efectuării plăţilor, poate constitui o bază suficientă pentru instituirea popririi, urmează a admite cererea formulată de BEJ A, pentru creditoarea SC C S.A. şi va dispune validarea popririi instituite prin adresa nr. 954/T/2015, emisă în dosarul de executare cu acelaşi număr, la data de 18.03.2016, asupra sumelor de bani administrate de terţul poprit pentru debitoare, în limita sumei de 11532,68 lei.

Cu privire la solicitarea de amendare a terţului poprit, instanţa reţine că în scopul admiterii unei atare solicitări, creditorul este ţinut a realiza dovada unei rele credinţe a acestei părţi. O astfel de atitudine poate, desigur, să rezulte şi din lipsa unui răspuns la adresa de înfiinţare a popririi, însă o atare pasivitate nu poate să caracterizeze în toate cazurile , prin ea însăşi, reaua credinţă a terţului poprit. Instanţa reţine că situaţia dedusă judecăţii este mai puţin specifică mecanismului popririi clasice, putând genera dificultăţi reale de interpretare şi că terţul poprit a invocat argumente suficiente în cuprinsul întâmpinării, argumente ce conduc la ideea că refuzul său nu poate fi caracterizat drept nejustificat. Caracterul întemeiat sau neîntemeiat al acestor argumente care au stat la baza refuzului constituie o chestiune de fond, ce nu poate interfera cu o eventuală răspundere delictuală a terţului pentru reaua credinţă manifestată. Instanţa reţine că nu există nici un alt indiciu al unui refuz exercitat abuziv, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată solicitarea de amendare a terţului poprit.

Cu privire la solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată, instanţa va reţine principiile inserate în art. 451-453 NCPC şi va admite această cerere, în considerarea următoarelor argumente: terţul poprit este în culpă procesuală faţă de promovarea prezentei acţiuni; petentul a suportat pentru creditoare cheltuieli compuse din taxă de timbru în cuantum de 20 de lei.”

Împotriva acestei sentințe a formulat apel terțul poprit S.C. T S.A., solicitând schimbarea sentinței, în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a cererii formulate de executorul judecătoresc şi al desfiinţării popririi instituite, criticând, în esență, soluția pronunțată cu greșita interpretare a atribuțiilor administratorului prin prisma contractului de administrare, executorul judecătoresc neprobând existenţa unor raporturi juridice în temeiul cărora terțul poprit să datoreze sume de bani asociației debitoare. Apelanta arată că, de fapt, debitoarea este cea care datorează sume terțului poprit pentru activitatea de administrare, iar raportat la prevederile art. 36 din Legea nr. 230/2007 asociația debitoare si apelanta sunt lipsite de dreptul de dispoziție asupra sumelor de bani, care sunt destinate unei afectațiuni speciale şi nu pot fi supuse executării silite prin poprire conform prevederilor art.781 alin.5 lit.a C.proc.civ.

Intimata S.C. C S.A., reprezentată legal prin administrator judiciar, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea caii de atac, arătând că apelanta nu are motivațiile legale pentru a se sustrage îndeplinirii calității de terț poprit, deoarece a refuzat cu rea credinţă să-şi îndeplinească obligațiile faţă de debitoarea intimată, sumele încasate nefiind decontate în contul sentinţei care constituie titlul executoriu.

În apel nu s-au administrat noi mijloace de probă.

Examinând cauza de față, în conformitate cu prevederile art.479 Cod proc.civ., în limitele devoluţiunii stabilite prin cererea de apel formulată, prin prisma dispoziţiilor aplicabile şi a criticilor aduse hotărârii instanţei de fond, Tribunalul că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Procedura validării popririi are ca finalitate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile legale, obligarea terţului poprit la plata direct către creditor a sumei datorate de debitor conform titlului executoriu, instanţa de validare fiind ţinută să verifice dacă acest nou raport juridic se poate naşte, inclusiv sub aspectul calităţii actuale de debitor faţă de debitorul iniţial al celui indicat ca fiind terţ poprit.

Prin urmare, revine creditorului sarcina de a dovedi existenţa unui raport juridic obligaţional între debitor şi terţul poprit, raport în baza căruia terţul să datoreze sume de bani debitorului, aceasta deoarece conform alineatului 4 al art.790 C proc.civ.: “dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit datorează sume de bani debitorului, instanţa va da o hotărâre de validare a popririi, prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului, în limita creanţei, suma datorată debitorului".

Deși prima instanţă a identificat corespunzător dispoziţiile de drept procesual incidente, a expus un raţionament juridic viciat prin aplicarea greșită a dispozițiilor art.781 alin.1 C.proc.civ. și prin reținerea eronată a situației premisă necesară pentru înființarea popririi.

Într-adevăr, cum rezultă neechivoc din dispoziţiile art.781 C.proc.civ., sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani „datorate debitorului sau deţinute în numele său de o terţă persoană”.

A apreciat judecătoria că această din urmă ipoteză este materializată prin aplicarea contractului de administrare încheiat între terţul poprit şi debitor, terţul, respectiv administratorul S.C. T S.A., încasând, în numele şi în contul asociaţiei, respectiv ale debitoarei, cotele de întreţinere lunară şi cuantumul penalităţilor ce figurează în listele de plată şi ocupându-se de achitarea acestor sume către furnizori.

A mai reținut judecătoria că sumele încasate de S.C. T S.A. sunt destinate achitării datoriilor către furnizorii de utilităţi sau alte servicii asigurate.

Or, această reținere este suficientă pentru a conchide nu doar lipsa calității S.C. T S.A. de debitor al debitoarei urmărite, dar și absența unei creanțe în favoarea asociației de la alți terți.

Astfel, în realitate, Asociația datorează sume de bani către administratorul său, S.C. T S.A., după cum rezultă din contractul de administrare, administratorul fiind creditorul asociației pentru plata tarifului de administrare, sumele pentru serviciul de management financiar și de proprietate fiind facturate de administrator și datorate de aceeași debitoare urmărită silit.

Potrivit art.35 alin.1 şi alin.4 din Legea nr.230/2007 pentru activitatea de administrare care include activităţi de administrare tehnică, de contabilitate şi casierie, asociaţia de proprietari poate angaja fie persoane fizice atestate pentru funcţia de administrator de imobile, fie poate încheia contract de administrare cu persoane juridice specializate şi autorizate, care au ca obiect de activitate numai domeniul asociaţiilor de proprietari ori care au ca activitate principală administrarea imobilelor pe bază de tarife sau contract.

Contractul de administrare dintre asociația debitoare şi apelantă a fost încheiat în aplicarea prevederilor legale citate, din cuprinsul său reieșind faptul că asociația datorează apelantei tariful de administrare, iar, administratorul având, la rândul său, obligaţia de a asigura managementul financiar, revenindu-i sarcina de a efectua plăţile către toţi furnizorii asociației.

Referitor la sumele încasate în numele debitoarei, acestea nu sunt datorate asociației și nici deținute în numele său, ci sunt destinate stingerii creanțelor altor creditori, prestatorii de utilități și servicii publice pe care administratorul îi îndestulează în numele debitoarei Asociația de Proprietari.

Ca atare, nu se poate reține concluzia că S.C. T S.A. deține sume de bani în numele asociației, lipsind, așadar, condiția esențiala pentru înfiinţarea popririi, conform art. 781 alin.1 C.p.civ., în condiţiile în care sumele sunt deținute, de fapt, tot în numele creditorilor asociației către care trebuie să efectueze plățile, inclusiv în numele creditorului urmăritor S.C. C S.A.

Tribunalul apreciază că situația acestui terț, precum administratorul asociației, nu este similară unei instituții de credit care gestionează contul debitorului și în care intră sume plătite de alți debitori ai debitorului, întrucât, în ipoteza respectivă, poprirea are ca obiect sumele pe care debitorul urmează să le primească de la terți, iar nu sumele pe care acesta le achită creditorilor.

Este, așadar, determinantă pentru tranșarea chestiunii decelarea tuturor raporturilor juridice implicate, poziția și calitatea asociației care nu are de primit de la terți sume de bani, membrii asociației nefiind terți, ci formând asociația însăși și beneficiarii serviciilor în numele cărora asociația a contractat cu creditoarea urmăritoare, sumele trebuind, în realitate, redirecționate tuturor creditorilor furnizori de utilități.

Pentru considerentele expuse, în baza art.480 alin.2 teza I C.proc.civ., tribunalul va admite apelul declarat şi va schimba în tot sentinţa civilă apelată, în sensul că va respinge cererea de validare a popririi formulată de BEJ A pentru creditoarea S.C. C S.A., cu consecinţa desfiinţării popririi, în baza art.790 alin.4 teza finală C.proc.civ. 

Văzând şi dispoziţiile art.453 alin.1 C.proc.civ., intimata S.C. C S.A., prin lichidator judiciar  S.P.R.L., va fi obligată să plătească apelantei suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru achitată în apel, având în vedere că cererea de validare a popririi a fost formulată de executorul judecătoresc pentru creditoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta S.C. T S.A. împotriva sentinţei civile nr.14392/2016,  pronunţată de Judecătoria Iaşi la data de 16.12.2016, sentinţă pe care o schimbă în tot, în sensul că:

Respinge cererea de validare a popririi formulată de petentul BEJ A privind pe creditoarea S.C. C S.A., prin administrator judiciar S.P.R.L., în contradictoriu cu debitoarea Asociaţia de Proprietari3, şi terţul poprit S.C. T S.A.

Desfiinţează poprirea înfiinţată la data de 18.03.2016, în dosarul de executare nr.954/T/2015 al BEJ A, asupra tuturor sumelor prezente şi viitoare ori deţinute în oricare din conturile pe care terţul poprit S.C. T S.A. le administrează în numele debitoarei Asociaţia de Proprietari 3, până la încasarea sumei totale de 11532,68 RON.

Obligă intimata S.C. C S.A. la plata, către apelantă, a sumei de 20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru) în apel.

Domenii speta

Spete similare