Contestatie tabel definitiv creante

Pe rol fiind solutionarea contestatiei formulate de către creditoarea DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE A JUD. I cu privire la tabelul definitiv consolidat al creantelor inregistrate cu privire la averea debitoarei SC A G SA întocmit de către lichidatorul judiciar E L SPRL.

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.06.2015, contestatoarea DGRFP  a formulat contestaţie cu privire la tabelul consolidat al creanţelor debitoarei A G SA, publicat în BPI 10662/10.06.2015.

Susţine creditoarea că ulterior trecerii debitoarei la procedura falimentului, pe baza verificărilor efectuate, a constatat că aceasta a înregistrat obligaţii de plată suplimentare în valoare de 626 lei (conform deciziei de calcul penalizări), pentru care a formulat cerere de plată, potrivit art 64 al 6 din lege, referitoare la plata creanţelor născute în timpul procedurii.

Susţine că se impunea înregistrarea acestor sume în tabelul definitiv consolidat, întrucât însăşi definitia acestuia (respectiv tabel ce cuprinde toate creanţele născute după deschiderea procedurii falimentului) o îndreptăţeşte la înscriere.

Susţine că menţiunea din acest tabel, potrivit căreia reprezintă o creanţă născută anterior deschiderii procedurii, nu explică înlăturarea din tabel.

În drept a invocat art 64 al 6 din lege şi art 108.

Lichidatorul judiciar a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii, arătând că suma în cauză reprezintă o creanţă născută anterior deschiderii procedurii.

Analizând cauza de faţă, judecătorul sindic reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1475/10.09.2014 s-a dispus începerea procedurii generale a falimentului debitorului S.C. A G SA .

.în exercitarea atribuţiilor legale, lichidatorul judiciar a întocmit tabel suplimentar al creanţelor si tabel definitiv consolidat.

Creditoarea contestatoare se află într-o eroare cu privire la etapele procedurii de insolvenţă şi faliment şi cu privire la tabele de creanţe ce se întocmesc şi natura lor juridică.

Astfel, referitor la procedura falimentului (procedură ce a urmat în cauza de faţă procedurii generale de insolvenţă), legiuitorul stabileşte necesitatea întocmirii tabelului suplimentar de creanţe, care, potrivit art. 3 pct 18 din lege „cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator in urma verificarii acestora.”

Ulterior, lichidatorul judiciar este ţinut a întocmi un tabel definitiv consolidat, care, la rândul său, potrivit art 3 pct 19 „cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. „

Din analiza documentelor cuprinse în dosarul de procedură, judecătorul sindic constată că creditoarea în cauză a formulat la 03.11.2014 declaraţie suplimentară de creanţe, care a fost analizată la întocmirea tabelului suplimentar de creanţe, depus la dosar la 24.11.2014.

Ulterior, a fost întocmit tabelul definitiv consolidat al creanţelor depus la 25.05.2015.

La data de 23.03.2015, creditoarea formulează o cerere cu privire la creanţa în cauză, pe care şi-o întemeiază pe dispoziţiile art 64 al 6 din lege, susţinând, ca si în prezenta contestaţie, că reprezintă o creanţă născută în timpul procedurii de faliment.

Lichidatorul judiciar întocmeşte supliment la tabelul definitiv consolidat şi apreciind că suma de 646 lei reprezintă o creanţă născută anterior deschiderii procedurii, nu o înscrie la masa credală.

Analizând decizia de impunere alăturată declaratiei de creanţă depusă de creditoare, rezultă că sumele menţionate în aceasta reprezintă penalizări de întârziere aferente perioadei 21.12.2012 – 27.02.2013. în condiţiile în care procedura insolvenţei a fost deschisă la data de 27.02.2013, toate aceste sume, totalizând suma de 624 lei reprezintă creanţe născute anterior deschiderii procedurii generale a insolvenţei si trebuiau incluse în declaraţia de creanţă initială, aferentă tabelului preliminar de creanţe.

Nu se poate omite împrejurarea că prin declaraţia de creanţă s-a solicitat plata acestei sume fiind calificată de catre creditoare ca o cerere de plată a unei creanţe curente, potrivit art 64 al 6.

Poziţia creditoarei este contradictorie, dat fiind, că prin contestaţie susţine că era necesară înscrierea creanţei în tabelul definitiv consolidat.

Cu toate acestea, se presupune că reclamanta s-a raportat la data emiterii deciziei de impunere, respectiv 07.01.205, însă un atare raţionament este eronat.

Se va observa că obligaţia de plată a penalizărilor de întârziere este scadentă chiar în momentul naşterii acestora, iar împrejurarea că organul fiscal alege, unilateral, momentul la care va emite decizia de impunere, nu face ca obligaţia de plată să se nască la data emiterii deciziei.

Pe cale de consecinţă, contestatia de faţă este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea DGRFP I- AJFP I cu privire la tabelul consolidat al creanţelor debitoarei A G SA, publicat în BPI 10662/10.06.2015.

Definitivă şi executorie.

Domenii speta

Spete similare