Fond funciar

Document finalizat

Dosar nr. .../.../2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILA  Nr. 162/R/2015

Şedinţa publică de la 23 Aprilie 2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: C.-A. C.

JUDECĂTOR: C.-V. B.

JUDECĂTOR: E. L.

GREFIER: E. C.

Pe rol este pronunţarea cauzei civile privind pe recurent I. M., recurent I. D., împotriva Sentinţei civile nr. ..., pronunţată în dosar nr. .../.../2015, al Judecătoriei Cluj-Napoca, privind şi pe intimat C. D., intimat COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, DE PE LANGA CONSILIUL LOCAL AL MUNCIPIULUI ... , intimat COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, DE PE LANGA INSTITUTIA PREFECTULUI ... , având ca obiect, fond funciar.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, tribunalul constată că prin serviciul registratură, la data de 22 .04.2015, s-au depus la dosar note de şedinţă, de către intimata C. D. , alăturat căreia a anexat chitanţa privind onorariul avocaţial.

Se constată că prin serviciul registratură, la data de 21 aprilie 2015, s-au depus concluzii scrise  de către recurentul I. M.

Se constată că mersul dezbaterilor şi cuvântul pe recurs al părţilor, au fost consemnate în încheierea şedinţei publice din data de 16 aprilie 2015, care face parte integrantă din prezenta decizie.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. ... din 30 ianuarie 2015, pronunţată în dosarul nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţa a admis acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanta C. D. împotriva pârâţilor COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII ... DE PE LÂNGĂ CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ... , COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ... , I. M. şi I.  D., având ca obiect fond funciar.

A constatat nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. ... în ceea ce priveşte terenul arabil în suprafaţă de 3000 mp (tarla ..., parcela ...).

A obligat pârâţii COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII ... DE PE LÂNGĂ CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ... , I. M. şi I. D., în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3660 din care 1500 lei onorariu de avocat şi 2160 lei onorariu expert, către reclamantă.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:

În fapt, reclamanta C. D. născută L. are ca părinţi pe L. T., decedat la data de 4.05.1983 şi L. S., decedată la data de 13.10.1995.

La data de 29.11.2005, reclamanta a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr. ... prin care a solicitat în baza Legii nr.247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitor al defunctului L. T. asupra suprafeţei de 0,60 ha, teren situat în intravilan (f. 96 vol. I), cererea fiind respinsă.

Prin Hotărârea nr. 900 din data de 3.08.2009, emisă de Instituţia Prefectului judeţului ... – Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ... , a respins contestaţia formulată de reclamantă privind modul de soluţionare de către Comisia Locală de Fond Funciar ... a cererii depuse în baza Legii nr.247/2005 (f. 127 vol. I). Împotriva acestei hotărâri, reclamanta C. D. a formulat o contestaţie înregistrată sub nr. ... pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, cererea fiind respinsă în primă instanţă iar recursul fiind suspendat până la rezolvarea prezentei acţiuni.

Instanţa a mai reţinut faptul că la data de 07.03.1991, pârâta I. I. a formulat cererea de reconstituire  a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 0,52 ha deţinute de defunctul său soţ I. D. , în fostul C. S., suprafaţă situată la M. (f. 34 vol. I). Totodată, la data de 13.03.1991 pârâta a mai solicitat suprafata de 0,58 ha teren arabil întabulat în cartea funciară cu numerele: CF nr. ... cu nr. ... şi CF nr. ... cu nr. ... după cum urmează: la B. 0,29 ha teren arabil şi la C. 0,29 ha teren arabil (f. 33 vol. I). Potrivit procesului verbal de punere în posesie din 19.11.2001 pârâtei i s-a retrocedat suprafaţă de 3000 mp păşune  situat în H. şi terenul în suprafaţă de 2700 mp situat în G. (f. 35).

Conform extrasului de carte funciară, se reţine faptul că imobilul înscris în CF ... , nr.top. ... fânaţ şi ... „arător în postata H.” are ca proprietar tabular pe numitul M. I. (f. 9 vol. I).

În acelaşi timp, potrivit extrasului de carte funciară, imobilul înscris în CF ... , nr.top. ... „arător în postata H.” are ca proprietari tabulari pe numiţii M. I. cu titlu de împroprietărire, iar asupra cotei de 1600/2280 parte pe R. A. şi soţia S. M. (f. 14 vol. I).

În drept, conform art. III din Legea nr.169/1997, pe calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute se poate obţine desfiinţarea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, fiind avute în vedere în principiu, titlurile de proprietate şi procesele-verbale de punere în posesie, care au menirea de a stabili faptic amplasamentul terenurilor cuprinse în titlul de proprietate. În acest sens, obiectul cererii în constatarea nulităţii absolute a unui titlu de proprietate priveşte atât titlul de proprietate cât şi procesul-verbal de punere în posesie care stabileşte amplasamentul efectiv al terenurilor asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii, instanţa a reţinut că această excepţie a fost definitiv soluţionată de către instanţă la termenul din data de 23.10.2013 prin respingere. În acest sens, instanţa a reţinut că interesul procesual există şi a fost identificat de instanţă motiv pentru care excepţia invocată a fost respinsă iar reiterarea acestei excepţii, chiar şi cu o motivare diferită, este inadmisibilă. În ceea ce priveşte motivele invocate de către pârât în susţinerea acestei excepţii, instanţa le-a apreciat ca fiind apărări de fond ce privesc dreptul reclamantei de a solicita anularea titlului de proprietate în baza dispoziţiilor art. III din legea 169/1997.

Deşi această excepţie ridicată de pârât a fost respinsă deja de instanţă, instanţa a considerat necesar să facă anumite precizări cu privire la acest aspect. Astfel, pârâtul susţine, în notele de şedinţă depuse la filele 89-91 din dosar (vol. II), faptul că pentru ca interesul reclamantei  să fie unul legitim, conform dispoziţiilor art. III din legea 169/1997 (protejat de lege, născut şi actual, personal şi direct) este necesar ca reclamanta să facă dovada, să opună la rândul său, un drept real concurent, de natura celui contestat, respectiv să facă dovada că prin eliberarea acestui titlu  s-a încălcat dreptul său.

Sub acest aspect, în primul rând instanţa a arătat faptul că existenţa unui drept real concurent al reclamantei nu poate fi analizată în cauza de faţă întrucât aceasta face obiectul dosarului cu nr. ... , aflat în faza recursului şi suspendat până la soluţionarea definitivă a acestui litigiu. Astfel, prin suspendarea acestui dosar aflat în recurs până la soluţionarea prezentului, încercarea reclamantei de a demonstra dreptul său la reconstituire a fost paralizată până la soluţionarea definitivă a acestui dosar.

Mai mult, instanţa a reţinut faptul că pârâţii insistă asupra drepturilor reclamantei la reconstituire, drepturi care nu au făcut obiectul dosarului, trecând în plan secund, ceea ce este cu adevărat important în cauză, respectiv obiectul acţiunii care îl constituie constatarea nulităţii absolute parţiale a Titlului de proprietate nr. ... , emis de către C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ... pe numele defunctei I. I. cu privire la suprafaţa de 3000 mp, şi temeiul acţiunii, respectiv prevederile art. III lit. a) (i) din Legea 169/1997.

Potrivit prevederilor art. III alin.1 lit. a) (i) şi (ii) şi alin. 2  din Legea 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, printre care şi actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri. Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, A. N. R. P. şi de alte persoane care justifică un interes legitim.

Analizând prevederile legale, instanţa a constatat că, în speţă, reclamanta trebuia să facă dovada interesului legitim şi dovada că reconstituirea s-a făcut în favoarea pârâţilor care nu erau îndreptăţiţi la reconstituire.

Dreptul reclamantei la reconstituire, drept asupra căruia insistă pârâţii, cu scopul evident de a abate atenţia de la obiectul cauzei, nu ar putea fi analizat în prezenta cauză, pentru simplul motiv că nu face obiectul acţiunii.

Prin urmare, discuţiile în legătură cu dreptul reclamantei la reconstituire sunt relevante strict în limitele necesare clarificării problemei calităţii procesuale, care, faţă de obiectul acţiunii, respectiv constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate al pârâţilor, în temeiul art. III alin.1 lit. a) (i) şi alin. 2  din Legea 169/1997 se confundă în speţă cu interesul legitim.

În acest sens, ICCJ, în considerentele Deciziei nr. 15 din 17 octombrie 2011 pronunţate într-un recurs în interesul legii şi care pot fi reţinute şi în cauză, mutandis mutatis, a arătat că „stabilind că nulitatea actelor la care se referă alin. (1) poate fi invocată "şi de alte persoane care justifică un interes legitim", art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, nu face altceva decât să transpună, într-un caz particular, acela al actelor emise cu încălcarea prevederilor legii fondului funciar, regula de drept comun potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, respectiv fie de părţile actului juridic şi avânzii-cauză ai părţilor, fie de terţi, care se pretind prejudiciaţi prin actul atacat, fie de organele expres prevăzute de lege. Pe planul dreptului procesual, regula enunţată justifică legitimare procesuală activă în acţiunile în constatarea nulităţii absolute întemeiate pe dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în privinţa oricărei persoane care justifică un interes legitim, indiferent dacă aceasta a fost sau nu parte în procedura legii speciale a fondului funciar în care au fost emise actele atacate.”

În consecinţă, instanţa a reţinut că indiferent de îndreptăţirea reclamantei la reconstituirea dreptului său de proprietate asupra suprafeţei în litigiu, instanţa poate şi a analizat dreptul defunctei Ionuţ Ileana la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acelei suprafeţe.

În acest sens, analizând argumentele pârâtului I. M., potrivit cărora reclamanta nu face dovada unui drept real concurent, instanţa a observat că acestea pot fi folosite chiar împotriva pârâţilor în demonstrarea nulităţii titlului de proprietate atacat. Astfel, în notele de şedinţă depuse la filele 89-91 se arată că potrivit înscrierilor din CF nr. ..., proprietari tabulari asupra nr. top ... sunt R. A. şi soţia născută S. M. şi M. I., faţă de care nu s-a făcut dovada filiaţiei, reclamanta nefăcând nici dovada existenţei unui contract de vânzare-cumpărare între părinţii săi şi aceşti proprietari tabulari. În baza aceluiaşi raţionament, instanţa a reţinut că nici defuncta I. I. nu a făcut niciodată dovada faptul că ar fi moştenitoarea persoanelor înscrise în CF sau că ar fi cumpărat, sau antecesorii ei ar fi cumpărat, acest teren de la aceste persoane.

Analizând dosarul său de fond funciar (f. 33-40) instanţa a reţinut că defuncta I. I. nu a făcut dovada faptul că terenul în cauză aparţinuse soţului său, în condiţiile în care foaia din registrul agricol menţionează o suprafaţă de 0,47 ha teren agricol şi 0,05 teren cu destinaţie curţi şi clădiri, existentă în anul 1959 în proprietatea defunctului său soţ, în timp ce pârâţii se prevalează de existenţa unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1981 (depus la f. 31 vol. I de către pârâtul I. M. odată cu întâmpinarea formulată) prin care ar fi fost achiziţionată suprafaţa de 3000 de metri de la vânzătorii T. L. şi S. Instanţa a observat faptul că la dosarul de fond funciar nu a fost ataşat acest act de vânzare-cumpărare ci doar copia registrului agricol unde nu era identificată suprafaţa de teren în vreun fel (f. 39 vol. I). Mai mult, instanţa s-a întrebat, în mod rezonabil, cum ar fi putut terenul cumpărat doar în 1981 să figureze în registrul din anul 1959 pe numele soţului defunctului? În mod evident nu ar fi putut.

Totodată, titlu de care se prevalează pârâtul I. M. şi anume acel contract de vânzare-cumpărare nu ar putea să stea la baza reconstituirii dreptului de proprietate întrucât a fost încheiat ulterior încheierii procedurii colectivizării iar înstrăinătorii, T. L. şi T. S. nu au avut niciodată calitatea de proprietari şi nici nu s-au înscris cu acest teren în colectiv.

În acelaşi timp, instanţa a reţinut faptul că în cerere de reconstituire depusă la data de 07.03.1991 (f. 34 vol. I) defuncta I. I. a menţionat faptul că terenul în suprafaţă de 5200 mp, deţinut de soţul său în fostul C., a fost situat la „M.” dar punerea în posesia s-a realizat cu privire la suprafaţa de 3000 mp situată la „H.” şi cu privire la suprafaţa de 2700 mp situată la „G.” (în total o suprafaţă mai mare decât cea cerută şi anume 5700 mp în loc de 5200 mp).

În concluzie, analizând dosarul de fond funciar al pârâtei I. I., instanţa a constatat faptul că nu există dovada dreptului de proprietate al defunctului I. D. sau al defunctei I. I.  asupra terenului în cauză.

Nefiind făcută dovada că defuncta I. I. sau antecesorii acesteia ar fi avut în proprietate acest teren cu care să adere la C., reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unei persoane care nu şi-a dovedit calitatea de persoană îndreptăţită sau moştenitor este lovită de nulitate absolută, conform art. III lit. a din Legea nr. 169/1997, beneficiarul titlului de proprietate nefiind persoana îndreptăţită la reconstituire.

În aceste condiţii, instanţa a admis acţiunea introdusă de reclamanta C. D. şi a constatat nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. ... în ceea ce priveşte terenul arabil în suprafaţă de 3000 mp (tarla 43 parcela 12).

Totodată, în temeiul art. 274 C.pr.civ., instanţa a obligat pârâţii Comisia Locală pentru aplicarea Legii ... de pe lângă Consiliul Local al municipiului ... , I. M. şi I. D., în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3660 din care 1500 lei onorariu de avocat şi 2160 lei onorariu expert, către reclamantă.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs în termen legal pârâtul I. M. (f. 2 – 4) solicitând admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii.

În motivele cererii recurentul a arătat că apreciază hotărârea instanţei de fond, ca fiind nelegală, întrucât este dată cu aplicarea greşită a legii, motiv de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

Astfel, recurentul consideră că, instanţa de fond nu a avut în vedere când a analizat şi s-a pronunţat cu privire la legalitatea emiterii Titlului de proprietate nr. .... dispoziţiilor legale în vigoare la data emiterii titlului de proprietate.

Or, legalitatea unui titlu de proprietate se analizează prin prisma dispoziţiilor legale în vigoare la data emiterii, altfel însăşi stabilitatea raporturilor juridice ar fi periclitată.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin 2 din Legea nr.18/1991 forma în vigoarea la data emiterii titlului de proprietate contestat: „Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regula, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producţie."

Astfel că, la data emiterii titlului de proprietate nu era obligatorie atribuirea efectivă a terenurilor pe vechile amplasamente.

Prin urmare, faptul că antecesorii pârâţilor nu au deţinut la data cooperativizării în zona denumită toponimic „H." o suprafaţă de 3000 mp nu atrage nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate contestat cu privire la acest teren, nefiind încălcate dispoziţii imperative ale legilor de fond funciar în vigoare la data emiterii

De asemenea, recurentul apreciază că în mod greşit a reţinut instanţa că in speţă sunt incidente dispoziţiile art. III alin 1 lit. a din Legea 169/1997 astfel, în conformitate cu prevederile art. III alin 1 lit. a pct. i) din Legea 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută: ,,actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri”;

Recurentul precizează faptul că în speţă, la baza emiterii titlului de proprietate contestat au stat, aşa cum în mod corect a reţinut instanţa,  Cererea nr. 6176/402 din 7.03.1991 (fila 34 vol. I) pentru suprafaţă de 0,52 ha deţinute de defunctul său soţ I. D. situat la în zona denumită toponimic „M." şi Cererea din 13.03.1991 (fila 35 vol. I) prin care I. I. a solicitat suprafaţă de 0,58 ha teren arabil înscris în CF nr. ... şi CF nr. ... situat în zona denumită toponimic: B. (0,29 ha) şi C. (0,29 ha).

În conformitate cu prevederile art. 11 alin 1 şi 2 din Legea nr.18/1991 a fondului funciar, suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie/preluată de cooperativele agricole de producţie în baza unor legi speciale sau în orice mod de ia membrii cooperatori "este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori."

Iar potrivit R.A vol. III poziţia 2 în perioada 1959-1961 I. D. a deţinut 0,52 ha - teren şi conform CF nr. ... şi CF nr. ... antecesorii pârâtului M. I. au deţinut o suprafaţă de 0,58 ha.

Aşadar, antecesorii pârâţilor I. M. şi I. D. au avut în proprietate o suprafaţă de teren mai mare decât cea pentru care s-a. reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate contestat şi acest teren a fost preluat de către C. S. şi nu sunt incidente dispoziţiile art. III alin 1 lit. a pct. i) din Legea nr.169/1997.

În conformitate cu prevederile art. III alin. 1 lit. a) pct. ii) din Legea 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută: ,,actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării...

Recurentul apreciază că, din analiza textului de lege citat rezultă că acest motiv de nulitate priveşte actele şi faptele existente la data emiterii titlului de proprietate.

De asemenea, recurentul apreciază că, circumstanţiind aceste dispoziţii legale la prezenta speţă, acest motiv de nulitatea absolută putea opera doar dacă reclamanta C. D./antecesoarea reclamantei, L. S. formula cerere de retrocedare pentru terenul în litigiu în baza Legii 18/1991 şi făcea dovada că este îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate pe terenul în litigiu înscris în CF ... nr. top.  ... şi în CF nr. ... nr. top. ...

Prin urmare, recurentul consideră că în mod greşit a reţinut instanţa de fond că dreptul reclamantei cu privirea la terenul în litigiu înscris în CF ... nr. top. ... şi în CF nr. ... nr. top.  ... nu poate fi analizat întrucât nu face obiectul prezentei cauze.

Totodată, apreciază că aşa cum rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză condiţiile sus amintite, nu sunt îndeplinite.

Recurentul precizează că, pe de o parte, la data soluţionării cererilor formulate de defuncta I. I., reclamanta C. D./antecesoarea reclamantei, L. S. nu aveau depusă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu înscris în CF ... nr. top. ... şi în CF nr. ... nr.top. ... Aşa cum reţine instanţa de fond cererea reclamantei a fost înregistrată la data de 29.11.2005 în baza legii 247/2005. Iar, pe de altă parte, reclamanta nu a făcut dovada ca este succesoarea în drepturi ai proprietarilor tabulari ai terenului în litigiu.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, recurentul apreciază că instanţa de fond a pronunţat Sentinţa civilă nr. ... cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, motiv de recurs, prevăzut de art. 304 pct. 9 din C.pr.civ. şi ca atare, solicită admiterea recursului si modificarea sentinţei recurate ca fiind netemeinică şi nelegală, în sensul respingerii acţiunii.

În drept, recurentul invocă prevederile art. 299, art. 304 pct. 9, art. 304^1 şi art. 312 V.C.pr.civ., prevederile Legii 18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs în termen legal şi pârâtul I. D.  (f. 6 – 8) solicitând în baza ansamblului probator administrat la instanţa de fond, coroborat cu înscrisurile depuse în recurs modificarea în totul a sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii înaintată şi precizată de reclamantă, raportat la dispoziţiile art. 312 alin. 1 teza 1, alin. 2 şi alin. 3 teza 1 C.pr.civ.

Totodată, a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate până în prezent.

În motivele cererii recurentul a precizat că, fiind în prezenţa unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, recursul declarat în prezentul dosar nu este limitat la motivele prev. de art. 304, motiv pentru care, în temeiul art. 304/1 C.pr.civ. a solicitat ca instanţa să analizeze cauza sub toate aspectele.

Recurentul consideră că, din analiza considerentelor care stau la baza hotărârii pronunţată de instanţa de fond, nu a putut constata decât un singur lucru evident, respectiv acela că aceasta este dată nu numai cu încălcarea dar şi aplicarea greşită a legislaţiei care guvernează materia fondului funciar.

Pe parcursul procesului s-au administrat un vast material probator care, nu au făcut decât să justifice nelegalitatea dar şi netemeinica acţiunii reclamantei faţă de disp. art. III lit. a şi i din legea nr. 169/1997.

Recurentul apreciază că, în motivarea hotărârii se face fie o analiză trunchiată a probelor, fie o interpretare greşită din partea instanţei de judecată care, se transformă într-un veritabil apărător al susţinerilor neprobate ale reclamantei.

Precizează faptul că, argumentele reţinute de instanţa de fond pentru pronunţarea sentinţei de nulitate absolută parţială a titlului său de proprietate sunt expuse strict pe o filă a sentinţei din totalul celor 7.

De asemenea, recurentul precizează că instanţa la analizarea şi dispunerea aşa-zisei nelegalităţi a titlului de proprietate, în primul rând, deşi reţine interesul legitim al reclamantei în promovarea prezentei acţiuni, apreciază că dreptul acesteia la reconstituire nu trebuie analizat în prezentul dosar, nefăcând obiectul acţiunii.

Astfel, recurentul se întreabă, unde este interesul legitim câtă vreme nu s-a analizat legalitatea susţinerilor părţilor la reconstituirea unui drept. Reclamantei nu-i revenea, în propria acţiune nici o obligaţia de a-şi justifica drepturile susţinute. Recurentul apreciază că da, câtă vreme, chiar instanţa menţionează că, pârâţii au căutat să abată atenţia instanţei de la obiectul cauzei.

Recurentul arată că întreg raţionamentul care stă la baza hotărârii pronunţate, porneşte strict şi se canalizează de la o analiză a „argumentelor pârâtului I. M. fratele acestuia care, în accepţiunea instanţei nu a făcut dovada unui drept real concurent, că argumentele fratelui său pot fi folosite chiar împotriva acestuia, pentru demonstrarea nulităţii titlului de proprietate atacat.

Se concluzionează apoi că, pornind de la acest raţionament nici una din părţile litigante nu au făcut dovada că ar fi: moştenitoare ale persoanelor înscrise în cartea funciară sau că ar fi cumpărat terenul ei sau antecesorii.

Recurentul apreciază că reclamanta, într-adevăr nu a făcut această dovadă, ba din contră, aşa cum menţionează Comisia locală ... de aplicare a Legii nr. ..., potrivit registrului agricol din perioada 1951-1955, familia reclamantei, respectiv L. T. avea declarată o suprafaţă de 0,62 ha, din care în câmp 58 ari şi 4 ari curţi şi clădiri. In anul 1954 L. T. nu mai deţine suprafaţa de 58 ari, întrucât aceasta a fost transmisă şi înscrisă în poziţia altei persoane, conform menţiunilor făcute pe fila' registrului agricol, unde apare chiar semnătura numitului L. T.

Totodată recurentul apreciază că, prin raportare la înscrisurile existente la dosarul cauzei, se va putea uşor constata o nerealitate şi nesinceritate în susţinerile reclamantei, căreia instanţa nu i-a impus sarcina vreunei minime probe, căreia instanţa nu i-a analizat nici o aparentă a dreptului invocat.

Recurentul precizează că, în ceea ce îl priveşte, a depus şi produs probe care atestau contrariul susţinerii reclamantei, în parte nesocotite, respectiv: acte de cumpărarea terenului, (fila 73 şi 126); că antecesorii acestora au declarat cumpărarea terenului şi erau înscrişi în registrul agricol (fila 39 dosar).

Recurentul apreciază că nu s-a analizat nici sent. civ. nr. ... a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă irevocabilă, prin care s-a respins acţiunea mamei reclamantei în contradictoriu cu mama sa, având ca obiect predarea în posesie a aceluiaşi teren de 3.000 mp şi care face obiectul prezentului dosar sau sent. civ. nr. ... din dos. nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca, având ca obiect plângerea mamei reclamantei împotriva Hot. C. J., prin care s-a dispus emiterea titlului de proprietate pe seama mamei sale.

Aspecte care, recurentul apreciază că trebuiau a se corobora şi cu declaraţiile martorilor audiaţi, respectiv M. A. şi G. S. - fostă T. S., soţia lui T. L. , de la care s-a cumpărat casa şi terenul de 3.000 mp, moment de la care antecesorii acestuia şi apoi acesta l-a folosit neîntrerupt, netulburat şi a achitat şi impozitul aferent până în prezent.

In consecinţă, faţă de cele mai sus menţionate, coroborate cu poziţia procesuală exprimată şi detaliată la instanţa de fond, pe care o susţine şi în recurs, recurentul solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei dată de instanţa de fond, în sensul respingerii acţiunii reclamantei.

În drept, recurentul a invocat prevederile art. 299, 301-303, art. 304 pct. 9, art. 304/1, art. 312 alin. 1 teza 1, al. 2 , alin. 3 teza 1, art. 274 C.pr.civ.

Prin întâmpinarea formulată, intimata – reclamantă C. D. (f. 16 – 19) a solicitat respingerea recursurilor promovate de către pârâţii I. D. şi I. M. ca nefondate, menţinerea în tot a sentinţei civile nr. ... pronunţată in dosar ... , cu cheltuieli de judecată.

În motivele întâmpinării a arătat că, în recursul declarat de către pârâtul I. D. se invocă faptul că, instanţa fondului nu a analizat interesul legitim al reclamantei în promovarea acţiunii.

Intimata – reclamantă apreciază că, în mod just, Judecătoria Cluj-Napoca a respins excepţia ridicată de către pârâţi în ceea ce priveşte lipsa interesului constatând că acesta rezidă tocmai din considerentele sentinţei civile nr. ... pronunţată în dos.nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca, în sensul că plângerea formulată de către petenta în acel dosar, C. D., a fost respinsă pentru existenţa titlului de proprietate nr. ... în ceea ce priveşte terenul arabil în suprafaţă de 3000 m.p. (tarla ..., parcela ...) emis în favoarea defunctei I. I.

De asemenea, apreciază că acest aspect este întărit tocmai de soluţia adoptată de către instanţa de control judiciar, Tribunalul Cluj, care a suspendat judecarea recursului până la soluţionarea definitivă a prezentului dosar.

Intimata – reclamantă apreciază totodată că, analiza sentinţei civ. ... şi sent. civ ... ale Judecătoriei Cluj-Napoca nu poate face obiectul prezentului litigiu, în condiţiile în care, titlul de proprietate contestat a fost eliberat pe seama defunctei I. I. in anul 2001.

În ceea ce priveşte recursul declarat de către pârâtul I. M., care susţine că hotărârea este nelegală, data cu încălcarea dispoziţiilor art.  304. pct.9 C.pr.civ., intimata – reclamantă precizează că astfel cum a arătat, terenul în suprafaţă de 3000 mp. înscrisîn titlul de proprietate nr. ... (tarla ..., parcela ...), nu a fost niciodată solicitat pentru reconstituirea dreptului de proprietate de către antecesoarea pârâţilor.

Din cuprinsul cererii defunctei I. I. de emitere a Titlului de proprietate atacat 07.03.1991 (fila 34 dosar fond) se poate observa că persoana care formulează cerere de reconstituire în calitate de soţie supravieţuitoare, după defunctul I. D., solicită 0,52 ha pentru suprafaţa de teren deţinută de soţul acesteia în fostul C. S., în zona M.

Intimata – reclamantă precizează de asemenea faptul că, terenul în litigiu se găseşte în zona H., în cu totul şi cu totul în altă parte decât cea solicitată.

Nici din cererea depusă în data 14.03.1991 prin care se solicită alte suprafeţe de teren, terenul în litigiu nu apare ca fiind solicitat de către defuncta I. I.

Prin urmare, intimata – reclamantă apreciază că fără echivoc au fost încălcate dispoziţiilor art. III lit. a pct. I din Legea 169/1997.

Conform înscrisului depus la dosar, familia I. dobândeşte casa din zona H. în anul 1981. Având în vedere perioada colectivizării care s-a încheiat în anul 1962, intimata – reclamantă consideră că, acest teren nu putea fi preluat în C. de la familia I., iar art. III lit. a pct. ii este incident întru totul.

Conform tabelului depus de către Arhivele naţionale, L. T., antecesorul reclamantei figura cu suprafaţa de 0,58 ha în perioada colectivizării iar terenul acestuia a căzut în perimetrul C. S.

Intimata – reclamantă apreciază că nu poate fi primită apărarea pârâţilor, în sensul că L. T. ar fi înstrăinat către S. T. suprafaţa de 0,54 ha. precizează că, aşa cum reiese din registrul agricol al numitului S. T. acesta nu a avut în proprietate niciodată terenul de 0,54 ha in zona H.

De altfel, intimata – reclamantă apreciază că nici o probă testimonială sau cu înscrisuri, administrate în dosar nu susţine afirmaţia pârâtei C. L. privind înstrăinarea terenului către S. T. în anul 1954.

De asemenea, intimata – reclamantă apreciază că registrul agricol la care fac referire pârâţii, are un caracter declarativ şi nicidecum o dovadă a dreptului de proprietate. De altfel, arată că paraţii nu au achitat niciodată impozitul aferent imobilului teren.

Totodată, intimata – reclamantă precizează că nu corespunde adevărului faptul că reclamanta sau antecesorii acesteia nu au solicitat terenul la legile fondului funciar. În acest sens, chiar din cererea ..., care se regăseşte la dosarul cauzei, reclamanta arată ca terenul a fost solicitat în baza Legii 18/1991, Legii 169/1997 şi a Legii 1/2000.

Analizând recursurile prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate, Tribunalul reţine următoarele:

I. Recursul declarat de pârâtul I. M. este nefondat pentru motivele ce urmează să fie expuse

În cadrul primului motiv de recurs se susţine că instanţa de fond nu a avut în vedere dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii Titlului de proprietate nr. ... în favoarea antecesoarei recurentului, I. I., mai exact prevederile art. 14 alin. 2 din legea nr. 18/1991, forma în vigoare la data emiterii titlului de proprietate. Criticile recurentului sunt nefondate deoarece constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate contestat nu a fost dispusă doar prin raportare la textul legal menţionat, aşa cum va rezulta din dezvoltările ce urmează. Mai mult, la data emiterii titlului de proprietate – 22 noiembrie 2001 - pe rolul Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ... era înregistrată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de către intimata reclamantă în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 169/1997, nesoluţionată. Astfel, din adresa nr. ... , emisă de S. C. A. din cadrul Municipiului ... (f. 112 dosar judecătorie) rezultă că intimata reclamantă C. D. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu atât în baza Legii nr. 169/1998, prin cererea înregistrată sub nr. ..., cât şi  în temeiul legii nr. 247/2005, prin cererea înregistrată sub nr. ...

Al doilea motiv de recurs vizează interpretarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997. Recurentul susţine că antecesorii pârâţilor I. M. şi I. D. au avut în proprietate o suprafaţă de teren mai mare decât cea cuprinsă în titlul de proprietate contestat, astfel încât nu sunt incidente prevederile art. III alin. 1 lit. a pct. i) din actul normativ menţionat.

Criticile recurentului sunt nefondate deoarece nu are relevanţă întinderea suprafeţei de teren la care recurenţii erau îndreptăţiţi, pentru soluţionarea cauzei deduse judecăţii, relevanţă are dacă antecesoarea lor, I. I., era sau nu îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 3.000 mp. evidenţiată în titlul contestat, situat la denumirea toponimică „H.”.

În acest sens, Tribunalul constată că prin cererea de reconstituire formulată în baza Legii nr. 18/1991, înregistrată sub nr. 1126/12 martie 1991 (f. 33 dosar judecătorie) antecesoarea recurenţilor, I. I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafaţă de 0,58 ha., după cum urmează: la B., teren arabil de 0,29 ha. şi la C., teren arabil de 0,29 ha.

În acelaşi timp, prin cererea înregistrată sub nr. ... (f. 34 dosar judecătorie) I. I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 0,52 ha. teren care a aparţinut lui I. D., situat la locul denumit M.

Conform Registrului agricol 1959-1961, vol. III (f. 39 dosar judecătorie, I. D. a deţinut suprafaţa de 0,52 ha. teren, din care intravilan arabil, 0,04 ha. şi curţi 0,05 ha.

Prin răspunsul la interogatoriul administrat la instanţa de fond – întrebarea nr. 1 – intimata pârâtă Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ... a arătat că cererea care a stat la baza validării numitei I. I. în Anexa nr. 2a, poziţia 7 I ..., în baza căreia a fost eliberat Titlul de proprietate nr. ... este înregistrată sub nr. ... şi a fost depusă în data de 07.03.1991 (f. 27, vol. II, dosar judecătorie).

Rezultă astfel cu puterea evidenţei că antecesoarea recurenţilor I. M. şi I. D. nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de teren în litigiu, precum şi faptul că I. D. a fost înscris în registrul agricol cu suprafaţa menţionată.

În altă ordine de idei, deşi recurenţii pârâţi I. M. şi I. D. au susţinut că reconstituirea s-a dispus pe un alt amplasament, este de remarcat faptul că I. I. a făcut demersuri pentru atribuirea terenului de la H., împrejurarea care rezultă din adresa 11238/402/10 iulie 1992, emisă de C. L. al municipiului ... (f. 114, vol. I, dosar judecătorie), prin care i s-a comunicat faptul că nu este de competenţa C. L. şi a fost îndrumată să se adreseze N. S. J. C. pentru încheierea contractului în formă autentică.

În cadrul demersului anterior menţionat I. I. invoca împrejurarea că a cumpărat terenul în litigiu şi nu faptul că ar solicita atribuirea terenului de la H. în locul unuia dintre vechile amplasamente menţionate în cererea de reconstituirea a dreptului. În acelaşi timp, I. I. confirmă prin declaraţia sub semnătură privată din data de 20..succesiunea transmisiunilor cu privire la casa edificată pe terenul în litigiu (f. 138, vol. I, dosar judecătorie).

Tribunalul constată că prin Declaraţia sub semnătură privată, datată 25 martie 1992, numitul P. S. a arătat că în anul 1960 a cumpărat de la L. T. şi S. casa din H.nr. 6, fără „pământul din jurul casei”, fără acte. Din cuprinsul declaraţiei analizate rezultă că P. S. a vândut casa arătat în anul 1966 numitului T. L., fără acte de vânzare-cumpărare.

Potrivit Contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 21 ianuarie 1981 (f. 8 dosar judecătorie) T. L. a vândut lui I. D. imobilul de pe str. H. nr. ..., constând în grădină în suprafaţă de 30 ari şi o casă din pământ.

Aşa cum s-a reţinut în considerentele sentinţei care formează obiectul controlului judiciar, proprietar tabular cu privire la imobilul înscris în C.F. nr. ... , nr. top. ... , arător în Postata „H.” având suprafaţa de 920 stj.p. şi 875/20, fânaţ în Postata „H.” având suprafaţa de 1 jugh. este M. I., dreptul de proprietate fiind întabulat prin Încheierea C.F. nr. ... cu titlu de drept împroprietărire. În acelaşi timp, proprietar tabular cu privire la imobilul înscris în C.F. nr. ... (f. 14, vol. I, dosar judecătorie), nr. top. ... , arător în Postata „H.”, în suprafaţă de 1 jugh. 680 stj.p., sunt M. I., R. A. şi S. M.

Al treilea motiv de recurs vizează aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. III alin.1 lit. a) pct. ii) din Legea nr. 169/1997, care prevede că sunt lovite de nulitate „actele de reconstituire sau constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării…”.

Contrar susţinerilor recurentului, Tribunalul apreciază că intimata reclamantă a făcut dovada faptului că a formulat cerere de reconstituire în temeiul Legii nr. 169/1997 şi a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu în calitate de moştenitoare a fostului proprietar L. T. Constatarea anterioară cu privire la prima condiţie se impune deoarece la data emiterii titlului de proprietate în favoarea antecesoarei recurentului, aşa cum rezultă din cele ce preced, pe rolul Comisiei era înregistrată cererea nesoluţionată a intimatei reclamante, formulată în baza Legii nr. 169/1997, act normativ în baza căruia persoanele care nu au solicitat reconstituirea în temeiul legii nr. 18/1991 puteau formula asemenea cereri.

Referitor la a doua condiţie, contrar instanţei de fond, Tribunalul apreciază că  se impune examinarea calităţii de persoană îndreptăţită a intimatei reclamante.

În acest sens, este de remarcat faptul că potrivit Adresei nr. ... , emisă de Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ... (f. 171-172 dosar judecătorie) în perioada 1951-1955 familia L. T., domiciliată în str. H. nr. ..., are declarată suprafaţa de 62 ari din care, în câmp – fără nicio identificare toponimică – 58 ari şi 4 ari curţi, construcţii. Se mai arată că în anul 1954 L. T. nu mai deţine suprafaţa de 58 ari întrucât a fost transmisă şi înscrisă la poziţia unei persoane fizice, S. T., conform menţiunilor de pe fila registrului agricol din perioada respectivă. În ceea ce priveşte menţiunea de pe registrul agricol Tribunalul constată că din cuprinsul acesteia nu rezultă denumirea toponimică a terenului predat (f. 178 dosar judecătorie), suprafaţa de 0,58 ha fiind înscrisă la rubrica „în câmp”.

Este real faptul că potrivit registrului agricol, vol. IV (f. 53 dosar judecătorie), în anul 1961 L. T. era înscris cu suprafaţa de 0,04 ha, grădină, curte casă, dar pe de altă parte,  din datele comunicate de A. N., S. J. C. (f. 58-59, vol. II, dosar judecătorie), respectiv evidenţa „C. S. Dosar referitor la cereri de primire în C. perioada 01.01.1959-31.12.1961”, rezultă că la nr. crt. 57 era înscris L. T. cu suprafaţa de 0,58 ha., teren la H. Or, evidenţele A. N. infirmă susţinerile C. L. deoarece în anul 1959 L. T. mai deţinea suprafaţa anterior menţionată. În altă ordine de idei, în ceea ce priveşte menţiunile de pe marginea registrului agricol este de remarcat faptul că nu se poate determina denumirea locală a parcelei transmise.

În urma coroborării datelor care rezultă din înscrisurile menţionate, Tribunalul şi-a format convingerea că susţinerile intimatei sunt fondate în sensul că L. T. deţinea la locul denumit H. suprafaţa solicitată prin cererea de reconstituire formulată, reclamanta justificând astfel calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire în calitatea de moştenitoare a acestuia.

Recurentul susţine de asemenea că intimata reclamantă sau antecesoarea acesteia L. S. nu au făcut dovada calităţii de succesori după proprietarii tabulari dar omite să observe faptul că prin cererea analizată intimata a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate invocând faptul că L. T. şi L. S. au cumpărat terenul în litigiu de la  proprietarul tabular, fără să fie efectuate operaţiunile de întabulare în favoarea acestora.

II. Recursul declarat de pârâtul I. D. va fi respins ca nefondat atât pentru considerentele expuse cu ocazia examinării recursului declarat de pârâtul I.  M. cât şi pentru motivele care vor fi arătate.

Aşa cum rezultă din dezvoltările anterioare, Tribunalul apreciază că intimata reclamantă a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate, considerentele în acest nu vor fi reluate.

Recurentul susţine că atât el cât şi pârâtul I. M. au făcut dovada susţinerilor în sensul că antecesorii lor au declarat cumpărarea terenului şi erau înscrişi în registrul agricol (f. 39) şi au depus la dosarul cauzei acte de cumpărare a terenului (f. 73 şi 126). Referitor la prima susţinere, instanţa a examinat conţinutul registrului agricol al defunctului I. D. şi a constat că deţinea suprafaţa de 0,04 ha. în intravilan şi suprafaţa de 0,05 ha. curţi, clădiri. Cu privire la a doua susţinere, este de remarcat faptul că I. I. nu a solicitat prin cererile formulate în temeiul legii fondului funciar reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu.

În acelaşi timp, nu rezultă care este relevanţa Sentinţe civile nr. ... a Judecătoriei Cluj-Napoca în condiţiile în care cererea de reconstituirea a intimatei reclamante şi aspectele privitoare la calitatea de persoană îndreptăţită au fost examinate doar în prezenta cauză.

Aprecierile recurentului cu privire la atitudinea intimatei reclamante, precum şi afirmaţiile care nu se concretizează în motive de recurs nu vor forma obiectul analizei instanţei de control judiciar. De altfel, aspectele privitoare la fondului cauzei au fost analizate cu ocazia examinării recursului declarat de către pârâtul I. M.

În lumina considerentelor expuse Tribunalul apreciază că sunt nefondate în întregime criticile recurenţilor, în cauză nefiind prezent motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. S-a dat eficienţă şi dispoziţiilor art. 304¹ din acelaşi cod, hotărârea nefiind supusă apelului.

Astfel, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 raportat la art. 299 alin. 1, art. 304 pct. 9 şi art. 304¹ C.pr.cv., urmează să fie respinse ca nefondate recursurile declarate de pârâţii I. D. şi I. M. împotriva Sentinţei civile nr. ... din 30.01.2015, pronunţată în dosar nr. ... , al Judecătoriei Cluj-Napoca, care va fi menţinută în totul.

În baza prevederilor art. 274 alin. 1 C.pr.civ. vor fi obligaţi recurenţii, în solidar, să plătească intimatei C. D., în solidar, suma de 750 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocaţial conform chitanţei de la dosar (f. 24).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâţii I. D. şi I. M. împotriva Sentinţei civile nr. ... din 30.01.2015, pronunţată în dosar nr. ..., al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menţine în totul.

Obligă recurenţii să plătească intimatei C. D., în solidar, suma de 750 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 23.04.2015.

Președinte Judecător Judecător

 C. A. C. C. V. B. E. L.

Grefier

E. C.

E.C. 23 Aprilie 2015

Red./Tehnored./E.L./A.V./2 ex./12.05.2015

Jud.fond: F. I. – Judecătoria Cluj-Napoca

Domenii speta

Spete similare