Contestaţie decizie sancţionare inginer silvic Condiţii legale de aplicare a sancţiunii : motive de fapt şi de drept

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu,  reclamantul CP a formulat plângere (contestaţie) împotriva deciziei nr.174 din 22.08.2016 , emisă de RNP ROMSILVA - DIRECŢIA SILVICĂ Giurgiu , decizie prin care s-a dispus diminuarea salariului subsemnatului cu 30%, pe o perioadă de 3 luni şi solicit anularea deciziei , cu consecinţa anulării măsurii dispuse şi cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 174/22.08.2016 pârâta a decis diminuarea salariului reclamantului cu 30%  pe o perioadă de 3 luni in baza art. 48 alin.2 lit.c din OUG 59/2000, reţinându-se în sarcina sa că ar fi săvârşit abateri disciplinare ce constau în predarea suprafeţei U.A. 79E din UPV  Cantonul nr. 18 Prundu, prin actul de control de fond nr. 1626/07.04.2016 fără ca această suprafaţă să fie parcursă efectiv în vederea inventarierii şi marcării cioatelor provenite din tăieri ilegale de arbori şi nesolicitarea prezentarea delegaţilor Gărzii Forestiere în condiţiile inc are pădurarul titular de canton a refuzat să mai participe la efectuarea controlului de fond nr. 1626/07.04.2016.

În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatorii şi au fost audiaţi martorii BM şi SI pentru reclamant şi martorul GŞ pentru pârât.

Coroborând susţinerile părţilor cu înscrisurile de la dosar, răspunsurile la interogatoriu ale reclamantului şi pârâtului, precum şi declaraţiile martorilor audiaţi, tribunalul reţine că: reclamantul a avut delegaţie de marcare pe suprafaţa de pădure reţinută anterior privind cioatele provenite din tăieri ilegale de arbori, dar reclamantul a constatat că pe suprafaţă existau 356 cioate provenite de la arbori tăiaţi legal şi peste 15020 de cioate tăiate ilegal, dar nu putea de unul singur să le identifice pe cele tăiate ilegal motiv pentru care a cerut ajutorul. Reclamantul a predat suprafaţa de U.A. 79E din UPV  Cantonul nr. 18 Prundu cu precizarea ca a fost defrişată de vegetaţia forestieră. La data de 01.04.2016 şeful de ocol GŞ i-a dat ordin reclamantului în prezenţa celor doi gestionari predător şi primitor să predea suprafaţa fără marcarea cioatelor.

Tribunalul mai reţine că, reclamantul a sesizat tăierea ilegală de arbori inginerului şef LV la data de 31.03.2016, iar la data de 01.04.2016 a solicitat aceluiaşi inginer şef, verbal, să meargă în teren dar a fost refuzat, motiv pentru care reclamantul a întocmit Raport scris pe care l-a lăsat la Direcţia Silvică şi apoi la Ocolul Silvic, solicitând ajutor si informarea autorităţilor, respectiv Garda Forestieră.

În legătură cu neparticiparea pădurarului BM la operaţiunea de predare primire a suprafeţei de pădure, tribunalul reţine că, acesta nu a mai participat la evaluarea acestei suprafeţe de pădure pentru că nu mai putea fi plătit de Ocolul Silvic.

Din declaraţia martorului BM rezultă că acesta a fost pădurat la Ocolul Silvic Comana in perioada 2002 – 2016 şi rămăsese ca acesta să predea cantonul respectiv, circa 600 ha de pădure, după desfacerea contractului de muncă. Această situaţie ivită în legătură cu pădurarul  BM în sensul că întâi i s-a desfăcut contractul de muncă şi ulterior a fost obligat să predea suprafaţa de pădure este ilogică, deoarece pârâta după desfacerea contractului de muncă al pădurarului nu mai avea autoritatea necesară obligării acestuia de a preda cantonului întrucât între aceştia doi nu mai exista nici un raport juridic de muncă, ceea ce duce la ideea unei grave neglijenţe din partea pârâtei în legătură cu proprietatea statului.

Chiar martorul BM in declaraţia sa dată în faţa instanţei arată că : „Eu am făcut inspecţia arborilor tăiaţi ilegal, împreună cu reclamantul, deşi nu mai aveam nici o calitate să fac acest lucru, fiind desfăcut contractul de muncă.”

Cu toate acestea, după două săptămâni, martorul BM s-a întâlnit cu şeful Ocolului Silvic în pădure şi i-a spus să grăbească inspecţia, că mai era o singură parcelă de efectuat şi martorul nu mai avea timp să se ocupe de această situaţie întrucât avea şi el problemele sale personale, iar şeful Ocolului Silvic nu i-a dat nici un răspuns la solicitarea sa.

Acelaşi martor declar că mai era o baltă in mijlocul unei parcele de pădure, si sub apă mai erau cioate care nu puteau fi numărate decât după secarea bălţii.

Tot acelaşi martor a declarat că i s-a desfăcut contractul de muncă pentru alte cioate nu pentru cele din litigiul de faţă.

Martorul IS propus de reclamant a declarat că a fost Şef de district de prin anii 1980 până în 2016, când i s-a desfăcut contractul de muncă pentru că nu a introdus toţi arborii in General, în actul de punere în valoare. Acest martor este cel care trebuia să preia cantonul de la martorul BM, deoarece IS a fost retrogradat de la şef de district la pădurar.

Mai relatează martorul IS că la această predare a participat reclamantul în calitate de conducător, martorul in calitate de primitor, iar BM in calitate de predator. Cu acea ocazie s-a observat de către reclamant că există tăieri ilegale de arbori şi imediat a dat telefon la Direcţia Silvică unde a vorbit cu inginerul şi ulterior a anunţat Ocolul că e un furt mare. Martorul IS declară că, reclamantul a anunţat ocolul verbal şi apoi scris, fiind de faţă când a sunat reclamantul la Ocol, unde a vorbit cu domnul D.

A doua zi, la faţa locului a venit şi şeful ocolului, inginerul GŞ, cu un aparat de la ocol şi în prezenţa martorului şi a mai multor ingineri reclamantul a propus şefului de ocol GŞ să se sesizeze şi Garda Forestieră, dar acesta a spus că nu este cazul şi că „lucrurile se spală în familie”.

Tot reclamantul a mai propus conform declaraţiei martorului IS să se marcheze aceste cioate de către ocol, respectiv cele care proveneau din tăieri ilegale de arbori, dar şeful de ocol i-a spus să stea liniştit că vine el cu un castor buldo şi le scoate pe toate. Reclamantul a replicat că, aceste cioate provin dintr-o specie albă şi nu dintr-o specie americană care să se poată scoate şi după ce aceste cioate sunt scoate vor ieşi lăstarii în continuare.

Conform declaraţiei acestui martor, reclamantul a făcut scris la Minister, a venit Garda Forestieră şi un delegat Romsilva şi cu acea ocazie s-a dispus marcarea şi inventarierea cioatelor ce proveneau din tăieri ilegale de arbori.

Pe teren s-au mai deplasat şi agentul economic BFn care a declarat că el a luat totul, prejudiciul ridicându-se la 1.400.000 lei vechi, acest BF având o societate SC CA SRL.

Conform declaraţilor martorilor IS şi BM (supliment de declaraţie) şeful de ocol silvic i-a propus lui BM să ia asupra sa acel prejudiciu că îl va plăţi BF pentru că la silvicultori se plăteşte prejudiciul la jumătate din valoare.

Martorul IS mai declară că, era de faţă când şeful de ocol i-a dat ordin reclamantului să inventarieze cioatele, fără a pune marca pe ele, iar la întrebarea reclamantului „De ce”, şeful de ocol a spus că aşa vrea dumnealui şi că e ordin.

Martorul GŞ, şeful de ocol silvic Comana, propus de pârâtă, a spus că a fost coleg de facultate doar doi ani cu BF şi nu este prieten cu acesta.

Martorul GŞ a răspuns indirect la întrebarea instanţei faţă de susţinerile martorilor ISe şi BM în sensul că, a declarat că nu recunoaşte să fi făcut o asemenea propunere ca prejudiciul asumat de BF să fie asumat de BM, aducându-le la cunoştinţă doar cadrul legislativ în care se află. Mai declară martorul GŞ că pe acesta nu l-a anunţat reclamantul că a sesizat tăieri de arbori, ci a depus o sesizare la Direcţi Silvică Giurgiu, contrar protocolului care spune ca şeful de ocol să fie anunţat mai întâi.

Martorul GŞ recunoaşte că reclamantul a solicitat să fie chemată Garda Forestieră în mod verbal, dar acelaşi martor a considerat că legislaţia nu-i permite acest lucru şi nu a folosit sintagma că lucrurile se spală în familie.

Martorul nu recunoaşte că ar fi avut o discuţie cu reclamantul în care să spună că vine cu un castor buldo să scoată cioatele, deşi martorul SI îl contrazice.

Acelaşi martor declară că a chemat Garda Forestieră în aprilie 2016, dar la data când a solicitat reclamantul nu ar fi avut suficiente elemente pentru a chema acest organ de control.

Martorul GŞ arată că a fost şi el sancţionat cu tăiere de 20% din salariu şi că nu a contestat această măsură.

Chiar martorul GŞ a declarat după o sesizare la nivel de Direcţie şi prin inginerul L, s-a făcut din nou o numărare în teren a speciilor de arbori s-au verificat actele şi s-a constatat că există două parchete la locul in litigiu şi nu unul cum se credea iniţial.

Din toate probele administrate în cauză, tribunalul reţine că, reclamantul a sesizat forurile superioare cu privire la tăierile ilegale de arbori, că prin atitudine şi conduită şeful de ocol l-a obstrucţionat în activitatea sa.

Totodată tribunalul mai reţine că reclamantul a făcut toate demersurile pentru predarea suprafeţei U.A. 79E din UPV  Cantonul nr. 18 Prundu, iar când s-au ivit unele neconcordanţe şi impedimente pe teren a anunţat imediat forurile superioare, a insistat să vină şi Garda Forestieră, dar şeful de ocol a considerat că la acel moment nu era oportună o astfel de cerere.

Tribunalul consideră că reclamantul a avut o conduită onestă în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, pe care nu le-a încălcat, ci doar a fost împiedicat de şeful său prin necolaborare şi necomunicare să şi le îndeplinească.

Domenii speta

Spete similare