Infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 al.1,229 al.3 lit.a C.pen

Prin rechizitoriul nr. …./115/P/2016  al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, înregistrat sub nr. …/260/2017 pe rolul Judecătoriei Moineşti , jud. Bacău, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților :

U.E.I.  fiul …..cunoscut cu antecedente penale pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat  prev. de art. 228 al.1,229 al.3 lit.a  C.pen şi

N.A.  ( FOST  C…) –fiul lui ….recidivist, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat  prev. de art. 228 al.1, 229 al.3 lit.a C.pen, cu aplic.art.41 al.1 C.pen.

S-a reţinut prin actul de sesizare că inculpații U.E.I.  și N.A.  , în data de 27.05.2016 au sustras produs petrolier tip condensat din conducta de transport din zona T….., aparţinând OMV Petrom SA , cauzând un prejudiciu în valoare de 8.818,82  lei, nerecuperat.

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele :

În ziua de 27.05.2016 inc. U.E.I.  și N.A.  (fost C.A. ) s-au deplasat în zona petrolieră T……., cu autoturismul marca Dacia cu nr. …...

Inculpații U.E.I.  și N.A. s-au deplasat la un tronson și dintr- o conductă de transport produs petrolier tip condensat, care avea mai multe orificii prin care era sustras produs petrolier tip condensant cu ajutorul unor dispozitive artizanale tip ţîşpoacă , cu ajutorul unui furtul au sustras într-un bidon o cantitate de aproximativ 10 litri produs petrolier tip condensant.

Aceştia au fost depistaţi de un echipaj de agenţi de pază care au înregistrat video momentul sustragerii produsului petrolier.

În urma vizionării înregistrărilor video, a rezultat că în bidonul de aproximativ 20-25 litri au reuşit să îl umple cca. 2/3 din capacitate și profitând de neatenţia agenţilor de pază, au aruncat acest recipient în zona împădurită pe drumul de întoarcere.

Inculpatul U.E.I. , prezent în instanţă a recunoscut fapta şi a solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzute de art. 375 alin. (1) şi (2) rap. la art. 396 alin. (10) N.C.proc.pen.

Inculpatul N.A.  arată că nu a participat alături de celălalt inculpat la sustragerea produsului petrolier deoarece el a mers să culeagă lemne din pădure și abia când a auzit strigăte în pădure s-a deplasat către acesta şi a observat că două persoane de la firma de pază strigau la inculpatul U.E.I. care umpluse un sfert din bidonul care îl avea asupra sa din conducta respectivă.

Acelaşi inculpat afirmă că a făcut fotografii de reconstituire la insistenţa celor de la pază deşi le-a explicat că nu veniseră împreună decât la lemne.

Motivează recunoaşterea faptei de la urmărirea penală prin faptul că declaraţia deşi semnată de el , a fost scrisă de către organul de poliţie .

Martorii propuși de inculpat în apărare , C.F. și B.R.  (filele 53,54 dosar) relatează că cei doi inculpaţi se aflau cu un autoturism în pct.T….. şi la un moment dat , N.A. a plecat de lângă inculpatul U.E.I.  şi când s-au auzit nişte ţipete a revenit în locul unde se afla acesta dar după ce U.E.I.  sustrăsese produs petrolier.

Martorul C.F.  a menţionat că cei de la firma de pază ar fi afirmat că ar fi cazul că să fie acuzat ca a sustras combustibil şi inculpatul N.A.  , ca pe viitor să nu o mai facă.

Martorul Ş.I.  declară că la data respectivă avea calitatea de agent de pază la o societate , Civitas care asigura paza obiectivelor petroliere , aparţinând OMV.

Fiind în patrulare împreună cu martorul M.B. în sectorul T….. , au surprins două persoane care atunci nu le cunoştea personal , care sustrăgeau combustibil din conductele aparţinând părţii civile. Spune că nu era prima dată când îi vedea pe cei doi în zonă veniţi cu acelaşi scop şi că atunci au sosit în zonă , alarmaţi de zgomotul gazelor care ies când cineva umblă la conductă.

Acelaşi martor relatează că imediat după furtul arătat anterior , reprezentanţi ai părţii civile au venit şi au sudat conducta . Mai spune că atunci când au ajuns lângă conductă erau două persoane şi sustrăgeau combustibil printr-un orificiu care era deja făcut , inculpaţii neavând asupra lor obiecte cu care ar fi putut să realizeze găuri.

Martorul M.G.B.  nu a putut să fie audiat direct de către instanţă deoarece conform mandatului de aducere , este plecat în străinătate , fără a i se cunoaşte adresa . dându-i-se citire declaraţiei date în faza de urmărire penală ,  a rezultat că în ziua de 27.05.2016 se afla în patrulare în zona T….. împreună cu martorul Ș.I.  și au fost alertați de zgomot al gazelor sub presiune .

Mergând spre locul respectiv au găsit doi tineri care sustrăgeam produs petrolier într-un recipient de 20 de litri . A început să îi filmeze şi au chemat ajutoare , timp în care inculpaţii au plecat şi probabil au vărsat combustibilul deoarece atunci când au fost identificaţi aveau bidonul respectiv gol.

De asemenea menţionează că inculpaţii au fost depistaţi în ziua anterioară de aceeaşi agenţi de pază în zona conductei dar nu au reuşit să îi surprindă sustrăgând combustibil.

Situaţia de fapt se susţine şi cu următoarele mijloace de probă : proces verbal de sesizare din oficiu fl.2, proces verbal de constatare fl.3,4  şi planşă foto fl.5,6;adresă de constituire ca parte civilă fl.7;declaraţiile martorilor Ş.I.  fl.14 şi M.G.B. fl.15-16;proces verbal de vizionare + Suport optic şi planşă foto fl.17-24; declaraţiile în calitate de suspect şi inculpat ale numiţilor  U.E.I.  fl.28, 34 şi N.A.  fl.30, 37.

În drept, faptele inculpaţilor  U.E.I.  și N.A.  ( fost C…) care în  data de 27.05.2016 au sustras produs petrolier tip condensat din conducta de transport din zona T….., aparţinând OMV Petrom SA , realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de furt calificat,  prev.şi ped.de art. 228 al.1,229 al.3 lit.a  C.pen., pentru inculp.N.A.  ( fost C…..), cu aplic.art.41 al.1 C.pen.

La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială

Inculpatul U.E.I. este la prima încălcare a legii penale , a colaborat cu organele de urmărire penală , s-a prezentat în faţa instanţei unde a avut o poziţie sinceră.

Instanţa apreciază faţă de circumstanţele faptelor şi cele personale ale inculpatului că rolul educativ al pedepsei se poate realiza fără privare de libertate.

În baza art. 91 C. pen.  se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va fi obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. se va impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei de domiciliu, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. în sensul dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

Pentru inculpatul N.A. (fost C….  ) îi vor fi aplicabile prevederile art.41 alin.1 Cod penal şi art.43 alin1 Cod penal deoarece din studiul fişei cazier rezultă că prin s.p. nr…./28.01.2015 pronunţată de Judecătoria Moineşti , definitivă prin neapelare la 17.02.2015 , a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani , pentru săvârşirea aceluiaşi tip de infracţiune ca din prezenta , cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Prezenta faptă fiind săvârşită în perioada termenului de încercare , în baza art.96 alin.4 Cod penal se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 2 ani închisoare dispusă prin s.p. nr…./28.01.2015 pronunţată de Judecătoria Moineşti , definitivă prin neapelare la 17.02.2015, pe care o execută alături de prezenta.

Ca şi modalitate de executare a pedepsei , aceasta nu poate fi realizată decât în regim de detenţie , astfel , în baza art.66 alin.1 lit.a) şi lit.b) C.pen., se va interzice inculpatului , ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales  în autorităţile publice sau orice  alte funcţii  publice,  de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, în condiţiile  art. 68 alin.1  lit. c) C.pen.

 În baza art.65 alin.1 şi art.66 alin.1 lit.a) şi b) C.pen., se va interzice inculpatului ,  ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales  în autorităţile publice sau orice  alte funcţii  publice,  de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, în condiţiile  art. 65 alin.3 C.pen.

Partea vătămată OMV , s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 8.852 lei reprezentând aşa cum s-au depus menţiuni la dosarul cauzei , 7.352 ron valoarea producţiei pierdute şi 1500 lei decontaminări , mentenanţă (fila 85 dosar).

Din conţinutul raportului de incident de securitate (fila 84) nu rezultă că în urma furtului au existat urmări care să fi dus la un prejudiciu atât de important şi nici că inculpaţii au fost cei care au penetrat conducta.

Mai mult decât atât , martorii din lucrări audiaţi care aveau şi calitatea de agenţi de pază , au menţionat că acea conductă era deja perforată , avea deja aşa zisa „ţâşpoacă „ iar inculpaţii nu a făcut altceva decât să scoată dopul de lemn respectiv şi să îl pună înapoi.

Cu siguranţă dacă s-ar fi revărsat combustibilul din conductă sau ar fi apărut alte situații din care ar fi rezultat pagube , agenţii de pază ar fi anunţat specialiştii din cadrul unităţii care să intervină şi să le preîntâmpine .

Nu există legătură de cauzalitate între operaţiunile întreprinse de partea civilă şi fapta inculpaţilor în condiţiile în care era de notorietate că respectivă conductă era deja perforată iar necesitatea reparaţiilor deriva din alte situaţii , anterioare respectivului furt.

Din fotografiile făcute cu ocazia cercetării la faţa locului , rezultă că şi în timpul cercetării judecătoreşti, conducta prezenta aceleaşi urme şi metode de sustragere a combustibilului (filele 59-65 ).

Astfel inculpaţii nu pot fi obligaţi decât la plata sumei reprezentând cheltuieli de reparaţie de 1500 lei , la care se adaugă 16,72 lei contravaloarea cantităţii de 20 litri produs petrolier condensat sustras şi nerecuperat(fila 7 dosar urmărire penală).

Condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăţia autorului faptei ilicite.

Fapta ilicita reprezintă o acţiune sau inacţiune a unei persoane prin care, , încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.

Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Vinovăţia reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voinţă si conştiinţă a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.

Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanţa reţine ca prin fapta savarsită , inculpaţii  au săvârşit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, au adus prejudicii dreptului subiectiv la proprietate privată.

Din probele administrate instanta retine ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita săvârsită de inculpaţi si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorului faptei ilicite.

Din coroborarea probelor, cele date in cursul urmăririi penale, cat si cu declaratiile inculpaţilor date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpaţilor , aceasta fiind probata sub forma intenţiei.

Astfel, inculpaţii au prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor  şi au urmarit sau au acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin savarsirea faptei ilicite.

În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., faţă de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă şi obligă pe inculpaţi în solidar către partea civilă OMV , la plata sumei de 1516,72 lei , reprezentând despăgubiri civile .

 În baza art. 274 alin. (1) C.proc.pen. obligă  inculpaţii  la plata sumei de câte 500 lei fiecare , cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare