Revendicare imobiliară

Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:013.003326

Dosar nr. 1066/205/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3326/2016

Şedinţa publică de la 03 Noiembrie 2016

Obiectul cauzei:revendicare imobiliară

Asupra apelului civil de faţă ;

Constată că, prin acţiunea civilă înregistrată la data de 14 aprilie 2015, pe rolul Judecătoriei Câmpulung  sub numărul 1066/205/2014, reclamanţii (...) , şi (...) , , ambii domiciliaţi în (…), au chemat în judecată civilă şi personal la interogatoriu pârâta, (...) ,, cu domiciliul în (…), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să fie obligată pârâta să le lase în deplină proprietate şi posesie, suprafaţa de 20 mp, amplasată în intravilanul comunei (…) având ca vecinătăţi: Nord - (...) , la Sud - drum de acces comun, la Est - proprietatea pârâtei şi la V- rest proprietatea reclamanţilor; să fie de asemenea obligată pârâta să le lase în deplină proprietate şi posesie anexa cu suprafaţa de 16 mp şi destinaţia de baie, bucătărie şi cămară, amplasată pe terenul descris mai sus; să se constate existenţa în proprietatea pârâtei a unui drum de acces spre proprietatea reclamanţilor cu o lăţime de 3 ml şi o lungime de 10,40 ml şi să fie obligată pârâta să respecte acest drept, iar în subsidiar să se dispună crearea unei servituţi având aceleaşi dimensiuni şi amplasament prin proprietatea pârâtei în favoarea proprietăţii reclamanţilor.

Au solicitat  de asemenea reclamanţii să se constate că au uzucapat servitutea de vedere, cu privire la fereastra amplasată pe latura de vest a construcţiei proprietatea acestora cu destinaţia de casă de locuit şi să fie obligată pârâta să le respecte acestora servitute de vedere; să se constate existenţa unui drept de superficie în favoarea reclamanţilor asupra proprietăţii pârâtei pe o suprafaţă de aproximativ 2 mp respectiv, pe suprafaţa afectată de fosa septică proprietatea reclamanţilor şi să se stabilească judecătoreşte linia de hotar dintre proprietatea acestora (latura de vest) şi proprietatea pârâtei şi să fie obligată pârâta să-¬şi retragă construcţia magazie şi grajd la limita liniei de hotar.

 Reclamanţii au solicitat de asemenea, să fie obligată pârâta şi la plata cheltuielilor de judecată.

 Motivând în fapt acţiunea, reclamanţii au arătat că pârâta este soţia fratelui reclamantului (...) , în prezent acesta fiind decedat, (...) , problemele de hotare şi vecinătate între părţi au existat şi în timpul vieţii acestuia. Proprietăţile părţilor (atât a reclamaţilor cât şi a pârâtei), provin de la autorul (...) , care a înţeles să le înstrăineze cu acte de proprietate autentice.

 Astfel, reclamanţii precizează că având acordul autorului, în anul 1982 au edificat pe terenul său la acel moment, o construcţie casă de locuit cu parter şi etaj, în suprafaţă la sol de 72 mp.

 Proprietarul la acel moment al terenului (...) , le-a dat asigurări că întreaga proprietate din acest punct va fi dată reclamantului, (...) , mai ales că toata suprafaţa din acest punct măsoară mai puţin de 400 mp.

 Pentru că aveau încredere în autorul lor,  la cererea acestuia, între construcţia sa, casa bătrânească şi construcţia proprietatea reclamanţilor, au edificat o anexă (cea care face obiectul capătului doi din acţiune, cu suprafaţa de 16 mp), folosindu-se de peretele casei acestora şi de peretele casei autorului, destinaţia acestei fiind de bucătărie şi magazie pentru folosinţa autorului. Intrarea la imobilele construcţii se făcea şi în anul 1982 de la drumul comunal pe un drum de acces cu o lăţime de 3 ml, care se continua spre vest şi care profita şi unui alt frate al reclamantului, ce are proprietatea la vest.

Contrar celor spuse reclamanţilor, în anul 1991 autorul (...)  vinde fratelui (...)  (soţul pârâtei), casa sa veche, având suprafaţa de 56 mp şi terenul de 112 mp amplasat la est, de casa construită de reclamanţi în anul 1982, incluzând în această suprafaţă şi calea de acces de 3 ml pe o lungime de la 10,46 ml. De asemenea, autorul îi vinde fratelui reclamantului şi suprafaţa de 37 mp, amplasată la vest de casa edificată în 1982, însă la sud până la limita drumului de acces comun.

În anul 1996, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. (...) , autorul (...) , le vinde şi reclamanţilor suprafaţa de 117 mp pe care se afla casa edificată în 1982 şi anexa de 16 mp şi de asemenea şi suprafaţa 42 mp amplasată la vest de  proprietate de  37 mp vândută autorului pârâtei.

Astfel, proprietăţile reclamanţilor şi ale pârâtei sunt intercalate.

Totodată, mai arată reclamanţii că în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. (...) , au devenit proprietari şi asupra terenului în suprafaţă de 20 mp, revendicat (ce face parte integrantă din suprafaţa de 117 mp), iar pârâta refuza să le lase în deplină proprietate şi posesie acest teren în suprafaţă de 20 mp şi anexa de 16 mp, pentru care aceasta nu deţine nici un act de proprietate şi de cele mai multe ori aceasta împreună cu fii săi minori le blochează reclamanţilor accesul spre proprietatea acestora, depozitând diverse materiale (bolovani, nisip, bicicleta), pe traseul drumului de acces.

Cât ce priveşte servitutea de vedere, reclamanţii precizează că în anul 1982, au edificat în peretele vestic al casei acestora ferestre, care la acel moment dădeau în proprietatea lui (...) , aspect cu care acesta a fost de acord. Nu au fost probleme până în urmă cu câteva luni de zile, când s-au trezit cu fereastra obturată prin depozitarea de chituci din lemn, cu scopul de a o acoperi.

În continuare au mai arătat reclamanţii că, tot la momentul edificării casei (anul 1982), au edificat şi o fosă septică, o jumătate a acesteia fiind poziţionată în calea de acces comună şi jumătatea cealaltă în terenul devenit în 1991 proprietatea pârâtei şi a soţului acesteia.

 Reclamanţii  au precizat  că au fost constructori de bună credinţă, având la momentul edificării acordul proprietarului terenului, astfel că solicită crearea unui drept de superficie, de asemenea, să se delimiteze terenul afectat căii de acces, dobândit de pârâta şi soţul său în baza contractului de vânzare - cumpărare din anul 1991, astfel încât să nu mai existe litigii viitoare.

 În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 560, 563, 579, art. 617 – 619 NCC.

 În dovedirea acţiunii reclamanţii au solicitat administrarea probei cu acte, interogatorii, martori şi expertiză tehnică de specialitate.

 În cadrul probei cu înscrisuri reclamanţii au ataşat cererii de chemare în judecată, înscrisuri în copii: acte de stare civilă, contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. (...) , certificat de atestare fiscală, certificatul nr. (...) emis de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş–Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Câmpulung, schiţă de plan, plan de situaţie şi alte înscrisuri în copii (filele … dosar).

 La data de 25 aprilie 2015 reclamanţii au depus la dosar, conform dispoziţiilor instanţei date prin rezoluţia din data de 15.04.2014 (fila … dosar) dovada achitării taxei judiciare de timbru  în cuantum de 162 lei reprezentată de chitanţa nr. (...)  din data de 24 aprilie 2014 (fila 27 dosar), precum şi o copie a contractului de vânzare - cumpărare autentificat în data de 10 septembrie 1991.

Verificată sub aspect formal şi apreciată ca făcând dovada îndeplinirii cerinţelor formale prevăzute de art. 194-197 NCPC, cererea de chemare în judecată şi înscrisurile ataşate acesteia, în temeiul art. 201 alin. (1) NCPC, prin rezoluţia din data de 25 aprilie 2014 (fila … dosar) instanţa a dispus a fi comunicate către pârâtă, cu menţiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de comunicare, sub sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 208 alin. (2) NCPC.

 La data de 27 mai 2015 pârâta (...) , a formulat şi depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând sub aspectul întâmpinării respingerea acţiunii promovată la instanţă de  reclamanţi.

Sub aspectul cererii reconvenţionale pârâta-reclamantă a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se stabilească judecătoreşte linia de hotar dintre proprietăţile părţilor pe toate laturile, conform actelor de proprietate şi cu respectarea dreptului de proprietate; obligarea reclamanţilor-pârâţi să-şi închidă fereastra sau să o modifice într-o fereastră fixă cu geam mat de la casa proprietatea lor, amplasată pe latura de vest a construcţiei, întrucât încalcă dispoziţiile legale privind servitutea de vedere; obligarea reclamanţilor-pârâţi să-şi desfiinţeze/demoleze fosa septică de pe terenul proprietatea pârâtei sau să o preia pârâta-reclamantă cu plata unei despăgubiri către reclamanţii-pârâţi în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, în baza art. 494 Cod Civil, dacă se va reţine ca fiind constructori de bună credinţă.

 Pârâta - reclamantă evaluează fosa septică la suma de 500 lei, conform art. 194 Cod Procedură Civilă şi art. 31 din O. U.G. nr. 80/2013.

 A solicitat ă pârâta - reclamantă să fie obligaţi reclamanţii-pârâţi la plata cheltuielilor de judecată.

 Motivând în fapt cererea, în considerente pârâta – reclamantă  a arătat  că este soţia supravieţuitoare a lui (...) , fiul lui (...)  şi fratele reclamantului –pârât (...)  şi proprietara unei suprafeţe de 112 mp, teren cămin de casă şi a casei aflată pe acest teren, învecinat la Sud - drum acces, Est - (...) , Vest - Drum comunal, la Nord - (...) , precum şi a suprafeţei de 37 mp, teren cămin de casă împreună cu grajdul, magazia situate pe teren învecinat la Nord - (...) , Sud - drum de acces, Est - rest proprietate (...) , şi  la Vest - (...) .

În continuare, pârâta –reclamantă a  precizat  că dovada dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren şi construcţiile mai sus menţionate, o face cu contractul de vânzare - cumpărare autentificat de Notariatul de Stat din data de 10 septembrie 1991 şi transcris sub nr. (...) .

În continuare,  a  menţionat pârâta – reclamantă că terenurile în suprafaţă de 112 mp şi 37 mp împreună cu construcţiile ce au fost înstrăinate prin contractul de vânzare - cumpărare sunt identificate în planul de situaţie întocmit de inginer (...) la data de 6 august 1981, respectiv, Lot 1 S =37 mp şi Lot 2 S = 112 mp.

De asemenea,  a învederat pârâta –reclamantă că nu a acaparat nici o suprafaţă de teren din proprietatea reclamanţilor-pârâţi cum aceştia susţin, stăpânind exact suprafeţele cumpărate şi cu construcţiile aflate pe acestea, iar dreptul său este mai bine caracterizat, contractul de vânzare cumpărare pe care-l deţine având dată certă mai veche decât cel deţinut de reclamanţii-pârâţi, autorul acesteia fiind primul cumpărător,  iar dreptul de proprietate a fost transcris sub nr. (...) .

 Cât priveşte anexa de 16 mp cu destinaţie de baie, bucătărie, cămara, pârâta-reclamantă  a  arătat  că aceasta este amplasată pe terenul proprietatea sa, în suprafaţă de 112 mp în continuarea casei, iar nu pe terenul reclamanţilor-pârâţi cum aceştia susţin. Această anexă a fost edificată de autorul (...)  şi nu de reclamanţii-pârâţi. În acest sens, pârâta-reclamantă arată că deţine şi pe care de  altfel o depune, schiţa de amplasament cu proprietatea defunctului (...)  din data de 10 ianuarie 1983 executată de Cooperativa Constructorul Piteşti, unde se poate observa această extindere edificată de (...) , în continuarea casei de locuit.

Aşa cum am mai sus s-a precizat, atâta timp cât această anexă se află pe terenul pârâtei-reclamante în suprafaţă de 112 mp, ce-l deţine în baza contractului de vânzare - cumpărare, în temeiul accesiunii art. 494 Cod Civil, proprietarul terenului este şi proprietarul construcţiei. Anexa mai arată pârâta-reclamantă că s-a aflat în posesia soţului acesteia, de când s-a realizat, iar după căsătoria cu acesta din anul 1997 şi în prezent se află în posesia şi proprietatea acesteia, fiind folosită de pârâta-reclamantă împreună cu cei doi copii minori ai defunctului soţ (...) .

La această anexa soţul pârâtei-reclamante după ce a fost edificată şi a intrat în posesie, a adus acesteia mai multe îmbunătăţiri, ştiind ca-i va rămâne cu ocazia înstrăinării terenului, respectiv în bucătărie a introdus apa, a pus faianţă, în baie a introdus apa din bucătărie, a dotat-o cu toate utilităţile (wc, cadă, chiuvetă), a pus faianţă, mozaic pe jos, chiuvetă, la tavan a bătut şipci şi a dat cu var, etc.

Cu aceasta anexă pârâta-reclamantă arată că figurează în rolul agricol şi fiscal, pentru care achită impozitul la Primăria comunei Rucăr.

Pârâta-reclamantă solicită a fi respinsă cererea reclamanţilor-pârâţi privind revendicarea suprafeţei de 20 mp şi a anexei in suprafaţa de 16 mp, întrucât sunt proprietatea sa.

În ceea ce priveşte capătul de cerere prin care reclamanţii - pârâţi solicită să se constate existenţa în proprietatea pârâtei-reclamante a unui drum de acces spre proprietatea acestora sau în subsidiar să se dispună crearea unei servituţi prin proprietatea pârâtei-reclamanta, acesta este nefundat şi pe cale de consecinţă solicită a fi respins.

În continuare, a precizat  pârâta-reclamantă că nu este adevărat că în suprafaţa de 112 mp ce a fost înstrăinată autorului acesteia s-a inclus şi calea de acces de care fac vorbire reclamanţii-pârâţi, drumul de acces care a fost lăsat de defunctul (...)  spre folosinţa proprietăţii reclamanţilor-pârâţi, precum şi acesteia şi celui de al treilea fiu, (...) , este liber şi se poate folosi de toate părţile. Potrivit contractului de vânzare al autorului pârâtei-reclamante se poate observa că suprafaţa de 112 mp la sud se învecinează cu drumul de acces.

Reclamanţii-pârâţi  au încearcat să creeze o confuzie dorită, între drumul de acces comun lăsat de autor şi care există în teren, acesta este liber, şi proprietatea pârâtei – reclamante, care se învecinează pe latura de sud.

 Prin toate aceste manevre, reclamanţii-pârâţi  au  încearcat să schimbe drumul de acces, aşa cum a fost lăsat de autorul (...) , pe terenul pârâtei-reclamante din faţa bucătăriei,  pe unde aceştia ar vrea să treacă, întrucât nu mai doresc să folosească şi să respecte vechiul drum de acces creat de autorul (...) , care de altfel este folosit de toţi fraţii, aşa cum s-a menţionat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (...) . Drumul de acces creat de (...) , este identificat în planul de situaţie din data de  06 august 1981 întocmit de inginer (...) , unde se identifică dimensiunile şi amplasamentul drumului.

 Au învederat  în continuare pârâta –reclamantă, că reclamanţii-pârâţi folosesc drumul de acces care s-a menţionat în contractul lor de vânzare - cumpărare, care este liber, pe acest drum au circulat şi li se asigură accesul la proprietatea lor, acesteia la proprietăţile sale, precum şi celuilalt frate al reclamantului – pârât, (...) . Se încearcă însă de către reclamanţii-pârâţi să  modifice vecinătăţile terenului pârâtei - reclamante şi să cuprindă în contractul de vânzare - cumpărare al acesteia, parte din drumul de acces pentru a schimba configuraţia terenurilor şi să includă de fapt anexa în suprafaţa de 16 mp în terenul lor.

 În aceste condiţii, pârâta – reclamantă  a  apreciat  că nu se impune crearea unui drept de servitute pe terenul acesteia, atâta timp cât există drumul de acces comun, liber, şi pe care-l pot folosi, drum ce a fost lăsat de autorul (...) , şi mai mult decât atât terenul reclamanţilor –pârâţi nu este înfundat, are acces la calea publică printr-un drum deja creat.

 Prin loc înfundat în sensul legii se înţelege un loc fără nicio ieşire la calea publica ( art. 616) textul referindu-se în mod evident la o imposibilitate absolută de ieşire, astfel că, ori de câte ori locul are o asemenea ieşire pe un drum, nu se poate vorbi de loc înfundat.

 De asemenea, trecerea trebuie să se realizeze prin locul care ar pricinui cea mai mică pagubă. 

 În condiţiile în care, în zonă există deja un drum de acces cu această destinaţie, pârâta reclamantă solicită a fie respins acest capăt de cerere, ca nefondat.

 Practic, capătul de cerere prin care reclamanţii-pârâţi  au solicitat  să se constate existenţa în proprietatea pârâtei - reclamante a unui drum de acces, aceasta consideră că este şi inadmisibil, în raport de dispoziţiile art. 35 Cod Procedură Civilă, având în vedere că nu se solicită constatarea existenţei unui drept, iar în al doilea rând cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.

A solicitat  în continuare pârâta-reclamantă să se reţină faptul că prin terenul proprietatea acesteia nu a existat niciodată vreun drum de acces, drumul exista însă pe un alt amplasament şi reprezintă vecinătatea proprietăţii sale de 112 mp de pe latura sudică.

Cât priveşte solicitarea de a se constata că au uzucapat servitutea de vedere, pârâta reclamantă, solicită  a fi respins, întrucât nu se pune problema dobândirii vreunei servituţi prin uzucapiune, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile uzucapiunii, nefiind exercitată o posesie utilă şi într-un termen de 30 ani. Nu se poate pretinde nici că ar fi avut o posesie utilă a servituţii, deoarece în permanenţă, după ce soţul său a dobândit proprietatea le-au solicitat reclamanţilor pârâţi să-şi închidă fereastra.

Această situaţie de fapt reclamanţii-pârâţi şi-au menţinut-o numai prin violenţă, această problemă menţinând tot timpul o stare conflictuală între părţi, situaţie care este recunoscută chiar şi de reclamanţii –pârâţi în acţiune, respectiv că au existat probleme de hotare şi vecinătate între părţi.

Totodată, pârâta–reclamantă mai arată că imobilul casă de locuit la care este amplasată această deschidere de vedere, este edificat în anul 1986 şi nu este real faptul că a obturat această fereastră, a aşezat numai nişte lemne în proprietatea sa, la o distanţă semnificativă de fereastră.

Solicită a-i fi fie admis capătul din cererea reconvenţională şi să se dispună închiderea acestei ferestre de vedere sau modificarea ei în fereastră fixă, cu geam mat, întrucât încalcă servitutea de vedere, pentru că este amplasată la o distanţă mai mică de fondul învecinat decât cea prevăzută de lege.

Prin modul în care a fost edificată construcţia nu a fost respectată legislaţia specială în materie, în sensul că nu s-a solicitat şi nici nu s-a obţinut autorizaţie de construire, fiind încălcată servitutea de vedere.

Reclamanţii–pârâţi prin această deschidere de vedere îi creează pârâtei-reclamante un real disconfort, creând o stare tensionată, de a se poza şi urmări când este în proprietatea sa, prin intermediul acestei ferestre.

În ce priveşte dreptul de superficie aferent fosei septice, pârâta-reclamantă solicită a fi respins, precizând faptul că reclamanţii - pârâţi sunt constructori de rea-credinţă, edificând hasnaua pe un teren ce nu le aparţine, respectiv pe terenul proprietatea pârâtei-reclamante şi fără a avea autorizaţie de construire.

În al doilea rând nu sunt îndeplinite condiţiile constatării dreptului de superficie, drept priveşte exclusiv construcţii noi nu şi îmbunătăţiri, adăugiri, accesorii necesare spre folosinţa unui imobil. Fosa septică nu este o construcţie cu fundaţie, zidărie, temelie, etc. pentru a-i fi aplicabil dreptul de superficie, ci reprezintă practic un bazin cu pereţi din ciment şi capac.

În continuare. pârâta-reclamantă  a mai arătat că după ce autorul său a dobândit în anul 1991 dreptul de proprietate asupra terenului, a solicitat de multe ori acestuia să-şi ridice aceasta fosă şi nu a existat nicio convenţie tacită sau expresă încheiată cu reclamanţii - pârâţi.

În al treilea rând, în temeiul art. 494 Cod Civil, în baza accesiunii imobiliare, proprietarul terenului este şi proprietarul construcţiei, accesiune pe care a înţeles să o invoce, cât timp pârâta-reclamantă este proprietara terenului, în baza accesiunii este şi proprietara haznalei.

Pentru aceste considerente, a solicitat  pârâta-reclamantă ca dreptul de superficie să fie respins de  instanţă, având în vedere calitatea sa de proprietar pentru această hasna.

În măsura în care instanţa  a considerat  că reclamanţii-pârâţi au edificat această hasna cu bună credinţă, solicită ca în temeiul dreptului de accesiune imobiliara pârâta – reclamantă având calitatea de proprietar al terenului, este si proprietara hasnalei, sens în care înţelege să o preia.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, pârâta-reclamantă solicită a-i fi admisă cererea reconvenţională.

Cât priveşte linia de hotar, urmează să fie stabilită cu respectarea dreptului de proprietate.

Magazia şi grajdul sunt edificate de autorul (...)  încă din anul 1984 şi au fost înstrăinate către soţul pârâtei-reclamante prin contractul de vânzare din anul 1991.

Pârâta-reclamantă  a solicitat  a se reţine faptul că, construcţiile se află pe terenul său de 37 mp, în aceste condiţii nu se impune demolarea acestora.

În dovedirea susţinerilor sale, pârâta - reclamantă a solicitat admiterea probei cu  înscrisuri, interogatoriu, martori pe care-i prezenta la instanţă necitaţi şi expertiză tehnică de specialitate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 204-209 Cod Procedură Civilă, art. 612 Cod Civil vechi, art. 494 Cod Civil vechi, art. 560, art. 1527, art. 1528 Noul Cod Civil şi orice prevedere legală.

Pârâta –reclamantă în cadrul probei cu înscrisuri, a ataşat cererii sale, în copii: contractul de vânzare cumpărare autentificat în data de  10 septembrie 1991 şi transcris sub nr. (...)  (fila … dosar); certificatul nr. (...)  din data de 14 august 1991 eliberat de  Primăria comunei Rucăr, judeţul Argeş (fila …); plan de  situaţie, schiţe, actele de stare civilă şi de  proprietate şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.(...) din data de 30 octombrie 1996 (filele …-…dosar).

Reclamanţii-pârâţi în data de 13 iunie 2014 (filele …-…) au formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea  reconvenţională formulată în caută de pârâta - reclamantă (...) .

Au solicitat reclamanţii - pârâţi respingerea capetelor 2 şi 3 din cerere având ca obiect obligaţia de a face, precizând că acţiunea în grăniţuire ce face obiectul capătului 1 din cerere este admisibil în limita respectării dreptului de proprietate al acestora, rezultând din actele de proprietate ataşate acţiunii, ceea ce implică în continuare obligarea pârâtei-reclamante de a le lăsa în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 20 mp şi anexa de 16 mp pe care le-au descris în acţiunea principală.

În ceea ce priveşte obligaţia  reclamanţilor - pârâţi de a închide fereastra sau să o modifice prin montarea unui geam mat şi fix, aceştia precizează faptul că servitutea de vedere au uzucapat-o întrucât imobilul construcţie - casă de locuit în peretele căruia este amplasată, este edificată în anul 1982-1983, la acel moment proprietarul fondului aservit era autorul comun (...)  şi au avut acordul acestuia.

Cu privire la  fosa septică, reclamanţii –pârâţi precizează că aceasta a fost edificată tot în anul 1982 - 1983 având acordul proprietarului de atunci ((...) ) şi nu lipsit de importanţă este faptul că doar o mică parte din această fosă septică, probabil mai puţin de 1/4 se situează pe terenul pe care l-a dobândit (...)  (soţul decedat al pârâtei) ulterior, abia în anul 1991. Fosa septică se află în cea mai mare parte amplasată pe calea de acces, este o utilitate indispensabilă folosinţei corespunzătoare a imobilului proprietatea reclamanţilor – pârâţi, casa de locuit, astfel că cererea pârâtei-reclamante nu poate fi interpretată decât ca un act de evidentă rea credinţă, mai ales că nu are nici un interes dat fiind faptul că nu deţine în vecinătatea vreunui imobil construcţii de locuit.

Având în vedere apărările formulate de aceasta, reclamanţii-pârâţi învederează că susţinerile acesteia sunt nefondate atât în ceea ce priveşte edificarea anexei de 16 mp pe care a revendicat-o prin acţiune, cât si cu privire la titularul dreptului de proprietate asupra terenului pe care este amplasată aceasta.

Şi în ceea ce priveşte apărarea vizând calea de acces,  reclamanţii-pârâţi au  învederat că deşi din cuprinsul actului său de proprietate rezultă că se învecinează la S cu drum acces, în realitate în cuprinsul celor 112 mp (prima parcelă a proprietăţii sale) cuprinde şi drumul de acces.

Mai mult decât atât, fie că-l deţin în proprietate, fie că aceasta consideră că are acest drum de acces şi posibilitatea folosirii lui de către reclamanţii-pârâţi  trebuie garantată, pentru ca aşa cum vor dovedi, sunt împiedicaţi în exercitarea utilităţii sale normale, fie prin depozitarea unor materiale (bolovani), fie pur şi simplu prin atitudinea pârâtei-reclamante şi a copiilor acesteia.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 204 şi următoarele NCPC.

Prin rezoluţia din data de 02 iulie 2014 (fila 65 dosar) instanţa a fixat la data de 23  septembrie 2014 primul termen de judecată, pentru când a dispus a fi citate părţile.

Prin încheierea de şedinţă din data de 23 septembrie 2014, instanţa a admis cererile de probatoriu formulate de părţi prin apărătorii acestora, în conformitate cu dispoziţiile art. 255 – 258 Cod procedură civilă, fiind încuviinţate atât pentru reclamanţii-pârâţi cât şi pentru pârâta-reclamantă proba cu înscrisuri, cele depuse la dosar, dar şi în condiţiile în care părţile vor intra în posesia altor documente, acestea să fie depuse la dosar cu 5 zile înainte de termenul acordat, proba cu interogatoriu şi cu câte doi martori.

Prin aceeaşi încheiere de şedinţă instanţa a pus în vedere pârâtei – reclamante ca până la termenul următor să achite taxa de timbru în valoare de 140  lei, respectiv 100 lei pentru capătul I  al cererii, calculată conform dispoziţiilor art.8  din O.U.G. nr. 80/2013 şi 2 x 20 lei pentru capetele  2 şi  3  ale cererii calculată conform dispoziţiilor art.27 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea  anulării cererii în caz de neachitare.

A fost prorogată administrarea probei cu expertiză tehnică şi a probei cu cercetare locală după administrarea celorlalte probe cu interogatorii şi martori, fiind acordat termen la data de 21 octombrie 2014.

 În şedinţa publică din data de 21 octombrie 2014 apărătorul reclamanţilor - pârâţi a depus la dosar un set de fotografii şi interogatoriul formulat pentru pârâta - reclamantă; a învederat instanţei că martorul (...) propus de reclamanţii-pârâţi, care a fost legal citat, nu s-a prezentat, au prezentat însă un alt martor care este prezent în sală în vederea audierii, urmând ca instanţa să dispună.

 Apărătorul pârâtei - reclamante a depus la dosar în original chitanţa nr. (...) din data de 29 septembrie 2014 ce reprezintă taxa judiciară de timbru în valoare de 140 lei 8fila ... dosar) şi în copie, planul de situaţie al terenului agricol „Cămin casă” situat în intravilanul comunei Rucăr, judeţul Argeş punctul „(...) ”, proprietatea (...)  întocmit de ing. (...) , autorizaţia nr. 12 de construcţie eliberată pe numele (...)  şi un set de fotografii, în copie, schiţa anexă la întrebarea 4 din interogatoriu; de asemenea a depus şi interogatoriu formulat de pârâta-reclamantă pentru a fi administrat reclamanţilor-pârâţi.

 Instanţa, în conformitate cu art. 352 Cod procedură civilă a procedat la administrarea probei cu interogatoriu, reclamanţilor-pârâţi (...) , (...)  şi pârâtei - reclamante, răspunsurile cărora au fost consemnate separat şi după semnare, ataşate la dosarul cauzei filele …-… şi …-… .

 În conformitate cu art. 260 coroborat cu art. 318 şi 319, 321 Noul Cod de procedură civilă, instanţa după ce a procedat la identificarea martorilor (...) propus de reclamanţii-pârâţi (...) şi (...) , propuşi de pârâta-reclamantă, a dispus audierea acestora, conform legii sub prestare de jurământ, răspunsurile cărora au fost consemnate separat şi ataşate la dosarul cauzei (filele … şi …- …).

 Răspunsurile solicitate de instanţă cât şi actele solicitate, Biroului Individual Notarial (...)  şi Camerei Notarilor Publici Piteşti au fost depuse la dosar (filele …-…).

 Depoziţia martorului (...) a fost ataşată dosarului cauzei fila ….

 În cauză a fost numit expert inginer (...) , pentru care a  stabilit ca obiective următoarele:  expertul să  stabilească dacă fereastra de la imobilul reclamanţilor  este amplasată la  distanţă legală şi  a fost amplasată în acest mod o dată cu edificarea  vechii  construcţie  cu deschiderea spre proprietatea actuală a pârâtei, să stabilească daca este  o fereastră  de vedere  sau de  aerisire, dacă este necesară  numai pentru lumină şi  aerisire, dacă este edificată în standarde, încât să  nu afecteze proprietatea pârâtei; să stabilească dacă bucătăria în litigiu are ziduri comune cu ambele construcţii ale  pârâtei-reclamante şi reclamanţilor –pârâţi sau numai cu  una din ele sau cu niciuna; să evalueze lipsa de folosinţă anuală pentru terenul ocupat de fosa septică, ce afectează terenul pârâtei-reclamante şi de asemenea să stabilească dacă fosa septică poate fi edificată pe un alt amplasament în terenul proprietatea reclamanţilor-pârâţi.

Ca obiective pentru expertul topo numit în cauză în persoana inginer (...) , s-a solicitat acesteia: să pună în teren actele de proprietate ale părţilor; să  identifice calea de acces trecută ca şi vecinătate în actul de proprietate invocat de reclamanţi; să aibă în vedere schiţa plan de la fila …, indicată ca şi vecinătate în actul de  proprietate  invocat de  reclamanţii-pârâţi dacă are această  deschidere şi în acest moment; să stabilească unde este poziţionată în curtea comună şi dacă afectează vreuna din suprafeţele de teren, proprietatea părţilor; expertul să stabilească ce suprafaţă de teren ocupă anexa bucătărie de 16 mp, dacă aceasta este edificată pe suprafaţa de 20 mp şi în  proprietatea cui sunt cei 20 mp; să identifice, ca poziţionare în teren fosa septică a reclamanţilor-pârâţi şi să stabilească dacă este afectată calea de acces la proprietatea pârâtei-reclamantei de această fosă septică.

Primăria Comunei Rucăr, judeţul Argeş, a comunicat instanţei răspunsul solicitat în data de 06 martie 2015, cu adresa nr. 2127 din data de 05 martie 2015 (fila … dosar).

Instanţa a admis prin încheierea de şedinţă din data de 07 aprilie 2015 efectuarea unei cercetări la faţa locului, stabilind termen în data de 24 aprilie 2015, ora 12:30, constatările instanţei fiind consemnate în procesul verbal întocmit în data de  24 aprilie 2015, ora 13:30, ce a fost ataşat dosarului cauzei fila 236.

 Raportul de expertiză specialitatea topo a fost întocmit de  inginer (...)  şi depus la dosarul cauzei în data de 09 martie 2015 (filele … - …), iar completarea acestei expertize dispusă de instanţă, a fost ataşată cauzei în data de 11 septembrie 2015 (filele … - …).

 Inginer  (...) a întocmit şi depus raportul de expertiză la dosarul cauzei în data de 04 mai 2015 (filele …-…).

 În şedinţa publică din data de  29 septembrie 2015 pârâtă - reclamantă (...) , a depus la dosarul cauzei o cerere prin care arată că, cu privire la suprafaţa de 3 mp, teren proprietatea reclamanţilor-pârâţi, lotul 2, reperele 18-4-1 pe care se află amplasată o parte din anexa bucătărie, înţelege să invoce excepţia uzucapiunii de 30 ani în favoarea acesteia, sens în care se foloseşte de joncţiunea posesiilor, înţelegând să invoce în favoarea sa posesia exercitată de autorii săi anteriori.

 A solicita a se observa ca este vorba de o excepţie absolută care potrivit disp. art. 208 coroborat cu art. 247 Cod Procedură Civilă, poate fi invocată în orice stare a procesului, inclusiv în faţa instanţei de recurs.

 Aşa cum a probat cu înscrisuri, martori, răspunsurile reclamanţilor - pârâţi la interogatorii, pârâta-reclamantă arată că terenul pe care este amplasată anexa bucătărie din anul 1983 de când a fost edificată şi până în prezent, s-a aflat în posesia soţului acesteia, decedat în prezent, iar după căsătoria cu aceasta, din anul 1997 şi până în prezent se află în posesia şi proprietatea sa, fiind folosit în calitate de proprietară.

 Totodată,  a mai arătat  pârâta - reclamantă că aceasta, dar şi soţul defunct au exercitat o posesie în nume de proprietar, cu bună credinţă, utilă, publică şi sub nume de proprietar timp de 32 de ani, având credinţă deplină că întreaga construcţie bucătărie se află pe terenul de 112 mp, ce îi aparţine, aceeaşi posesie fiind exercitată şi de autorii anteriori.

 Pârâta –reclamanta a precizat că posesia sa a fost una publică, în acest sens figura în rolul agricol, fiscal şi achita  toate taxele la Primăria Comunei Rucăr, judeţul Argeş.

 Pentru că a exercitat o posesie publică şi sub nume de proprietar asupra terenului pe care este amplasată construcţia, la această anexă, soţul pârâtei-reclamante, după ce a fost edificată şi a intrat în posesia acesteia, cu terenul pe care este amplasată, ia adus mai multe îmbunătăţiri şi anume: în bucătărie a introdus apa, a pus faianţă, în baie a introdus apa din bucătărie, a dotat-o cu toate utilităţile (wc, cadă, chiuvetă), a pus faianţă, mozaic pe jos, chiuvetă, la tavan a bătut şipci şi a dat cu var, etc.

 Reclamanţii-pârâţi au recunoscut la interogatoriu că nu au folosit niciodată această parte din anexă ce se afla pe suprafaţa de 3 mp şi nici nu au deranjat-o în exercitarea actelor materiale de folosinţă asupra anexei.

Că posesia pârâtei - reclamante a fost exercitată sub nume de proprietar, au recunoscut acest aspect şi reclamanţii-pârâţi la interogatoriu arătând că anexa se află pe terenul acesteia de 112 mp şi că este proprietatea sa.

 Concluzionând, pârâta – reclamantă a solicitat a-i fi admisă excepţia uzucapiunii de lungă durată cu privire la suprafaţa de 3 mp afectată de construcţia anexă bucătărie, conform raportului de expertiză (...).

În drept, a invocat dispoziţiile art. 208, 247 Cod Procedură Civilă, art. 1847, 1848 Cod Civil vechi.

Prin sentinţa civilă nr2010/2015 pronunţată de Judecătoria Câmpulung s-a admis  în parte, acţiunea civilă formulată de reclamanţii - pârâţi (...) , şi (...) , în contradictoriu cu pârâta - reclamantă (...), şi în parte, cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă (...) , în contradictoriu cu reclamanţii - pârâţi (...)  şi (...) .

S-a admis  excepţia uzucapiunii invocată de pârâta - reclamantă (...) .

S-a stabilit  linia de hotar între proprietăţile părţilor conform schiţei anexă 3 la raportul de expertiză (...)  (pagina … , pe care o omologhează, astfel: lot 1 pârâtă faţă de lot 2 reclamanţi pe latura E -V pe aliniamentul dat de punctele 3 - 4.

S-a respins  grăniţuirea proprietăţilor pe latura de vest solicitată de reclamanţii - pârâţi.

S-a respins  grăniţuirea proprietăţilor solicitată de pârâta - reclamantă pe latura de vest între lot 2 reclamanţi şi lot 3 pârâtă şi lot 3 pârâtă şi lot 4 reclamanţi.

A fost obligată  pârâta-reclamantă să respecte reclamanţilor–pârâţi calea de acces comună conform schiţei omologate, în configuraţia dată de punctele 10-8-7-24-26-27-2/prim -15-14-13-12-11-10.

S-a constatat  uzucapată servitutea de vedere cu privire la fereastra amplasată pe latura de vest a construcţiei proprietatea reclamanţilor-pârâţi dintre lotul 2 şi lotul 3 şi obligă pe pârâta - reclamantă să respecte servitutea de vedere.

S-a creat  drept de superficie în favoarea reclamanţilor-pârâţi pe suprafaţa de 1,35 mp teren proprietatea pârâtei-reclamante pe care reclamanţii-pârâţi au amplasată o parte din fosa septică, cu obligarea reclamanţilor - pârâţi la plata sumei de 36 lei anual cu titlu de despăgubire către pârâta reclamantă.

S-a respins  toate celelalte capete de cerere din acţiune şi din cererea reconvenţională.

S-au compensat în totalitate cheltuielile de judecată.

Pentru a dispune astfel s-a reţinut de prima instanţă că, reclamanţii au investit instanţa cu o acţiune în revendicare susţinând că în calitate de proprietari, conform contractului de  vânzare - cumpărare autentic nr. (...) , le-a fost acaparată din proprietate suprafaţa de 20 mp( parte din suprafaţa de 117 mp) şi construcţia anexă aflată pe acest teren acaparat de către pârâtă.

Pârâta s-a apărat în sensul că este proprietara imobilului pe care–l stăpâneşte  conform contractului de vânzare – cumpărare autentic din 10.09.1991, transcris sub nr. (...) şi a invocat în favoarea sa,  împlinirea termenului uzucapiunii de 30 ani prin joncţiunea posesiilor.

Revendicarea, conform art. 563 NCC este acţiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.

În cauză, ambele părţi invocă în favoarea lor un titlu de proprietate, care provine de la acelaşi autor comun (...) , motiv pentru care operaţiunea de determinare a posesiei o constituie compararea titlurilor invocate de părţi şi stabilirea titlului de proprietate mai bine caracterizat.

 Obiectul revendicării îl constituie  terenul în suprafaţă de  20 m.p ce face parte integrantă din parcela de 117 mp cumpărată de reclamanţi de la (...)  şi anexa de 16 m.p aflată pe acest teren, imobil poziţionat pe latura de E-V  între proprietatea reclamanţilor şi proprietatea pârâtei.

 Expertul (...)  a stabilit că în acest punct pârâta stăpâneşte anexa de 16 m.p  care are un zid comun cu imobilul construcţie proprietatea reclamanţilor, situaţie reţinută şi de  instanţă  prin procesul verbal de cercetare la faţa locului din 24. 04. 2015 ( pag …).

 Anexa de 16 m.p face corp comun cu construcţia casă proprietatea pârâtei şi a fost construită în anul 1982/1983( concluzii expertiza construcţii (...) ) de autorii pârâtei (...)  şi (...) , în prezent decedaţi.

 Terenul pe care anexa a fost edificată în anul 1982/1983 a făcut  obiectul înstrăinării de la autorul comuna (...)  către fiul său (...) .

 Expertiza (...)  – anexa 3 pag. … - a stabilit că în acest punct proprietatea reclamanţilor, care provine tot de la autorul comun (...)  prin vânzare/cumpărare la data de 7.11.1996, transcris sub nr. (...), proprietăţile părţilor se suprapun pe suprafaţa de 9 mp, iar anexa bucătărie ocupă din proprietatea reclamanţilor suprafaţa de 3 mp

 Primul act transcris este cel invocat de pârâtă, fiind transcris la data de 10. 09.1991, dată la care a devenit opozabil erga omnes, fiind mai bine caracterizat.

 Conform expertizei (...) , prin amplasarea  acestei anexe s-a încălcat  proprietatea reclamanţilor cu suprafaţa de 3 mp.

 Pentru această suprafaţă de teren, pârâta a opus reclamanţilor împlinirea termenului prescripţiei achizitive de 30 de ani, termen ce se calculează în conformitate cu  dispoziţiile art. 1846 Vechiul Cod civil întrucât posesia a început înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod civil ( 01.10.2011) respectiv în anul 1983, an în care s-a edificat anexa.

Uzucapiunea este fondata pe faptul posesiei, conform art. 1846 VC.civil "posesiunea este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înşine sau de altul în numele nostru" şi trebuie să fie, potrivit art. 1847 VC.civil, continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar. De asemenea, potrivit art. 1890 C.civil, pentru a se putea uzucapa un imobil, este necesar ca posesia să fie utilă şi să fie exercitată de către o persoană timp de 30 de ani, indiferent daca posesorul este de buna-credinţă sau de rea-credinţă.

Posesia pârâtei poate fi unită cu cea a autorilor săi, vânzătorul (...)  si cumpărătorul (...) , soţul acesteia, în temeiul art.1860 vc.civ., ţinând cont de faptul că joncţiunea posesiilor operează în cazul în care ele s-au exercitat de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate, iar cel care invoca uzucapiunea deţine bunul de la autorul său în baza unui raport juridic. În speţă, nu s-a făcut dovada că autorul pârâtei (...)  ar fi avut calitatea de proprietar al terenului de 3 mp ce face obiectul acţiunii, pârâta moştenind terenul de la soţul său, în prezent decedat, iar aceasta din urmă stăpânind terenul în fapt anterior anului 2014, motiv pentru care este posibila joncţiunea posesiilor.

 Posesia reclamantei s-a exercitat, cu bună credinţă şi asupra anexei revendicate, pârâta având credinţa deplină că această anexă aparţinea soţului căruia i s-a vândut prin contractul de vânzare cumpărare din anul 1991, fiind dintotdeauna în posesia soţilor şi ulterior a pârâtei, situaţie ce nu a fost contestată nici de către reclamanţi. De altfel nici nu se poate reţine o altă situaţie de fapt, având în vedere că această anexă face corp comun cu restul construcţiei proprietatea pârâtei.

Pârâta este înscrisă în evidenţele fiscale ale Primăriei Rucăr – vezi adresa nr. 4715/12. 05. 2014 ( fl …) cu acest imobil, ceea ce demonstrează că posesia a fost publică şi sub nume de proprietar

În cauză aşa cum am arătat, pârâta a făcut  dovada că anexa ce ocupă suprafaţa de 12 m.p. (9 mp prin suprapunere acte şi 3 mp din proprietatea reclamanţilor) din proprietatea reclamanţilor a fost stăpânită în mod continuu şi sub  nume de proprietar de autorul (...) , iar după decesul acestuia, de către fiul său (...)  împreună cu pârâta, iar de la decesul lui (...) , de către pârâtă.

De altfel, nici reclamanţii nu neagă faptul că anexa a fost folosită  întotdeauna de autorii pârâtei şi de pârâtă încă de la momentul edificării.

Un element definitoriu în sprijinul posesiei, este acela că această  anexă face corp comun cu restul construcţiei proprietatea  pârâtei.

De asemenea, până la momentul introducerii prezentei acţiuni, reclamanţii nu s-au opus niciodată  posesiei asupra acestei  anexe, iar autorii pârâtei şi pârâta au fost dintotdeauna recunoscuţi ca fiind proprietarii acestei anexe.

În atare situaţie instanţa constată că pârâta opune reclamanţilor o posesie utilă, continuă şi sub nume  de proprietar  asupra imobilului.

Având în vedere că terenul revendicat este teren construit, iar construcţia, aşa cum am arătat, s-a aflat în posesia autorilor pârâtei şi a pârâtei, stăpânirea s-a făcut sub aceleaşi auspicii şi asupra terenului care, prin împlinirea termenului prescripţiei  achizitive, a fost uzucapat  şi a devenit proprietatea pârâtei.

În această situaţie de fapt, instanţa constată că nu sunt îndeplinite  cerinţele art. 563 Noul Cod civil şi urmează să respingă acţiunea în revendicare  formulată de reclamanţi, ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte concluziile pe fond ale reclamanţilor care au solicitat obligarea pârâtei  de a lăsa în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 8mp teren şi pe latura de vest, instanţa  constată că reclamanţii nu au investit instanţa cu o acţiune  în revendicare şi pentru acest  teren, motiv pentru care  nu va analiza această solicitare.

Titlurile părţilor au fost puse în teren şi analizate de expert şi pe acest aliniament V-E între proprietăţile  părţilor, raportat la acţiunea în grăniţuire cu care a fost investită instanţa de reclamanţi şi pe cererea reconvenţională formulată de pârâtă.

Nefiind investită cu o acţiune în revendicare, instanţa nu poate analiza  dacă construcţiile magazie şi grajd  proprietatea pârâtei, au fost amplasate  cu încălcarea proprietăţii reclamanţilor, motiv pentru care, reţinând că aceste construcţii au fost  edificate de autorul vânzător, (...) ,  pe bază de autorizaţie de construire încă din anul 1985 ( fila 82 dosar) şi au fost înstrăinate de acesta fiului (...)  soţul decedat în prezent al pârâtei, urmează să respingă cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei la a retrage construcţiile, ca neîntemeiată, conform art 1528 NCC.

Semnificaţia art.560 NCC este aceea de a determina prin hotărâre judecătorească limitele dintre proprietăţi, conform titlurilor de proprietate, grăniţuirea, presupunând determinarea prin semne exterioare a limitelor proprietăţilor învecinate, atât în situaţia în care între proprietăţi nu au existat niciodată semne exterioare de hotar, cât şi în situaţia în care acestea existau, dar nefiind stabilite prin convenţii sau prin hotărâre judecătorească, atunci când sunt controversate.

 În legătura cu efectele grăniţuirii, s-a arătat în jurisprudenţă că hotărârea pronunţată nu are forţa lucrului judecat în privinţa întinderii dreptului de proprietate al părţilor, indiferent dacă hotarul a fost trasat prin bună învoială sau printr-o hotărâre judecătorească. Chiar daca între proprietăţile învecinate există semne de delimitare, dar unul dintre proprietari locurilor învecinate au îndoieli sau incertitudini cu privire la deţinerea de către vecini, fără drept, a unei porţiuni din terenul lor, acţiunea este inadmisibilă, având caracterul unei revendicări, obligând pe cel care pretinde să îşi dovedească dreptul (CSJ, sectia civila , dec. nr.1571/1992).

Ţinând seama că operaţiunile la care se referă art.560 NCC. constau în fixarea limitelor celor două fonduri prin semne exterioare şi vizibile, grăniţuirea nu implică revendicarea unor porţiuni de teren. (CSJ, sectia civila, decizia nr.1612/1992).

  Acţiunea în graniţuire, care este reală, imobiliară, petitorie, imprescriptibilă, nu se confundă cu acţiunea în revendicare, deoarece prin acţiunea în revendicare, reclamantul pretinde că pârâtul să îi lase în deplină proprietate şi posesie o parcelă de teren determinată, iar prin acţiunea în grăniţuire, reclamantul cere să se fixeze limitele dreptului său, prin hotărâre judecătorească, deşi dreptul nu îi este contestat.

În fine, s-a subliniat că atunci când acţiunea în grăniţuire se complică cu o chestiune de proprietate, nu se mai poate aplica regula art.560 NCC.

Concluzionând, invocarea disp. art.560 NCC. presupune stabilirea liniei de hotar si delimitarea ei prin semne exterioare, fără a ridica probleme in ceea ce priveşte întinderea dreptului de proprietate al vecinilor. Când însă, contestându-se linia de hotar existentă, se invocă în realitate acapararea unei suprafeţe de teren, suntem pe tărâmul revendicării, fiind aplicabile disp. art.563 NCC.

În cauza de faţă, reclamanţii si pârâta nu au formulat decât o acţiune în grăniţuire, întemeiată pe dispoziţiile art.560 NCC pe latura de V/E, însă probele administrate în cauză şi chiar poziţia exprimată de reclamanţi prin cererile formulate, conduc la concluzia că se pune în discuţie chiar întinderea dreptului de proprietate al părţilor.

În aceste condiţii, acţiunea în grăniţuire nu este admisibilă, stabilirea liniei de hotar si delimitarea prin semne exterioare pe latura de vest/est, potrivit solicitării reclamanţilor şi pârâtei, presupunând stabilirea cu prioritate a întinderii drepturilor de proprietate ale părţilor,  pentru a se constata daca exista sau nu acaparare din partea pârâtei, conform susţinerii reclamanţilor din concluziile pe fond.

Pentru aceste considerente, urmează să fie respinsă acţiunea în grăniţuire formulată de reclamanţi şi de către pârâtă pe latura de vest/est dintre proprietăţile acestora.

În ceea ce priveşte acţiunea în grăniţuire pe latura de est/vest dintre proprietăţile părţilor, reţinând concluziile din analiza pe acţiunea în revendicare pe această latură dintre proprietăţile părţilor în sensul că reclamanta nu a acaparat teren din proprietatea reclamanţilor, astfel că semnele de hotar sunt cele conform stăpânirii în fapt linia de hotar între proprietăţi este dată de punctele 3-4, aliniament stabilit conform schiţei anexă 3 la raportul de expertiză (...) ( fl 221).

Pentru aceste considerente în conformitate cu art 560 NCC va admite cererea pârâtei din reconvenţională şi va grăniţui proprietăţile părţilor pe latura de est/vest.

Pentru a avea acces de la drumul public la proprietăţile lor, prin contractele de vânzare - cumpărare invocate de părţi, vânzătorul a creat un drum de acces comun, drum de acces identificat în expertiza (...)  şi constatat şi de instanţă prin procesul verbal de cercetare la faţa locului din 24. 04. 2015.

Conform schiţei anexă la contractele de vânzare–cumpărare ale părţilor şi a  identificării din schiţa anexă ( fila … dosar) expertiza (...) , se  constată că servitutea de trecere  comună nu trece prin proprietatea pârâtei şi nici nu se impune crearea unei căi de acces prim proprietatea pârâtei, atât timp cât reclamanţii au acces cu pasul şi auto de la calea publică la proprietatea lor, pe calea de acces comună  constituită de vânzător  în favoarea celor două proprietăţi.

În aceste condiţii, nefiind îndeplinite disp. art.617 NCC, instanţa urmează să respingă ca neîntemeiate cererile reclamanţilor de constatare a existenţei unui drum de acces pe proprietatea pârâtei şi în subsidiar, de creare a unei servituţi  pe terenul proprietatea pârâtei ( capătul 3 acţiune).

În ceea ce priveşte cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei la respectarea drumului de acces, instanţa  a constatat cererea  fondată în conformitate cu art 757 NCC, pentru următoarele considerente:

Din probele administrate în cauză( martorii (...) şi (...) propuşi de reclamanţii-pârâţi şi (...) şi (...) , propuşi de pârâta – reclamantă, planşe foto) rezultă că, în mare parte din timp, pârâta obstrucţionează accesul prin depozitarea diverselor  obiecte şi materiale, unele cu caracter temporar, iar altele cu caracter de permanenţă, ceea ce împiedică pe reclamanţi din dreptul lor de a folosi această cale de acces comună.

 Pentru aceste considerente, instanţa a obligat pe pârâtă să respecte drumul de acces comun  în configuraţia din schiţa anexă omologate, în configuraţia dată de punctele 10 – 8 – 7 – 24 – 26 – 27 -2/prim – 15 – 14 – 13 – 12 – 11 - 10.

Pe latura de vest a proprietăţii, construcţia reclamanţilor are amplasată o fereastră cu deschidere către anexele aparţinând pârâtei ( magazia şi grajd). Fereastra a fost amplasată conform autorizaţiei  de construire încă din momentul edificării casei, în anul 1982. Pentru această deschidere, reclamanţii au  invocat împlinirea termenului uzucapiunii pe servitutea de vedere.

Analizând, instanţa  a  constatat existenţa unui just titlu în favoarea reclamanţilor ( autorizaţia de construire)  folosirea acestei ferestre încă de la data edificării construcţiei în anul 1982 şi până în prezent, fără vreo opoziţie din partea autorilor pârâtei până la decesul acestora respectiv anul 2006, decesul soţului pârâtei (...) , fiind împlinit termenul  de 20 de ani, prev. de art.1895 Vechiul Cod civil ( prescripţie începută înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod civil ).

Opoziţia pârâtei s-a manifestat după împlinirea termenului prescripţiei  achizitive, astfel că instanţa urmează ca în conformitate cu art. 763 NCC să constate uzucapată servitutea de vedere – ca servitute pozitivă - în favoarea reclamanţilor şi va obliga pe pârâtă să respecte reclamanţilor servitutea de vedere şi să nu mai acapareze, prin amplasarea de materiale, fereastra, situaţie dovedită prin martori, interogatoriu şi planşe foto.

În aceste condiţii cererea pârâtei din reconvenţională de desfiinţarea ferestrei sau de închiderea acesteia este dovedit, neîntemeiată şi a fost respinsă

 Conform ART. 68 LANCC 71/2011 ,,Dispoziţiile art. 693 - 702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil”.

Calificarea juridică a dreptului de superficie nu are o reglementare legislativă proprie, dar lipseşte şi reglementarea juridică a întinderii dreptului de folosinţă asupra terenului aferent construcţiei, în vechea reglementare a codului civil, aplicabil în speţă aşa cum ama arătat.

În cauză, s-a făcut dovada că autorii pârâtei – (...)  şi (...) - au achiesat tacit la amplasarea construcţiei fosă septică în modalitatea în care afectează şi suprafaţa de 1,35 mp din terenul proprietatea pârâtei.

Conform practicii CEDO (paragraf 78 cazul Brumărescu) reclamanţii prin cererea lor urmăresc un scop legitim ce corespunde principiului proporţionalităţii.

Pentru aceste considerente, instanţa admis cererea reclamanţilor şi a constituit drept de superficie pe suprafaţa de 1,35 mp teren proprietatea pârâtei, pe care reclamanţii au amplasată o parte din fosa septică, cu obligarea reclamanţilor la plata sumei de 36 lei anual cu titlu de despăgubire către pârâtă.

Concluzionând, instanţa a admis ca fondată numai în parte atât acţiunea reclamanţilor cât şi cererea reconvenţională formulată de pârâtă.

În conformitate cu art. 453 alin 2 teză finală instanţa a compensat în totalitate cheltuielile de judecată, având în vedere că în cauză au fost analizate cereri reciproce ale părţilor cărora le-au fost admise numai în parte şi ambele au făcut cheltuieli cu probele administrate în cauză.

Împotriva sentinţei au declarat apel reclamanţii (...) şi (...)  care  au considerat-o nelegală şi netemeinică după cum urmează : 

Referitor la soluţia prin care s-a admis excepţia uzucapiunii şi respingerea cererii în revendicare pentru suprafaţa de 20 mp  terne şi anexă 16 mp  se arată că în mod greşit  instanţa de fond a stabilit  că acest teren  aparţine pârâtei fiind  dobândit  în 1991 ,întrucât nu s-a împlinit termenul  de 30 de ani  ,respectivul teren  fiind dobândit în  1991 de către reclamanţi  ,iar construcţia anexei s-a realizat  1983  când  pârâta avea  vârsta de 11 ani .

De altfel raportat la art. 1846 C.civ.  apelanţii reclamanţi înţeleg să invoce excepţia uzucapiunii în favoarea acestora asupra terenului revendicat deţinut de peste 30 de ani de către aceştia  ,excepţia absolută  ce poate fi invocată în price fază a procesului .

Se mai invocă faptul că anexa în litigiu a fost construită  de către autor pe terenul proprietatea reclamanţilor ,fiind trecută la rolul agricol al acestora potrivit înscrisurilor depuse la dosar , în timp ce  pârâta nu deţine nici o dovadă din care să rezulte  că respectiva  anexă îi aparţine .

Se mai invocă faptul că  doar grajdul şi magazia au fost construite de auto  şi  transmise  1991  soţului  pârâtei  ,aspecte care rezultă din adresa cu nr. 2127/2015  şi respectiv planul de situaţie întocmit  la 06.08.1991  ,aspecte dovedite şi prin declaraţiile martorilor  audiaţi în  cauză , reclamanţii fiind cei care plătesc impozit pentru anexă

De asemenea potrivit schiţei anexă de la fila 133  dosar fond şi care nu a fost avută în vedere de instanţa de fond  ,schiţă  ce a stat la baza transmiterii suprafeţei de 250 mp de către autor către  celălalt frate  (...) la 30.10.1996  înaintea încheierii contractului de vânzare al reclamanţilor din 07.11.1996  unde apărea şi bucătăria de 16 mp , rezultă că  nefiind trecută  în actul lui (...)  şi nici în actul lui (...)  rezultă că această anexă se afla pe terenul proprietatea reclamanţilor .

Se mai arată faptul că procesul verbal de cercetare la faţa locului a fost întocmit în mod eronat întrucât nu a avut în vedere şi aceste aspecte, în condiţiile în care potrivit schiţei de la fila 133  rezultă că nu există o suprapunere de terenuri  în condiţiile în care s-ar fi transmis în mod corect actele de proprietate ale părţilor  în care suprafeţele  aflate în proprietatea reclamanţilor sunt delimitate prin vecinătăţi şi dovedite prin schiţe .

Referitor la admiterea cererii reconvenţionale în mod greşit instanţa de fond a reţinut că  nefiind investită cu acţiune în revendicare potrivit art. 563 C.civ. nu se poate stabili linia de hotar dintre proprietăţi  pe latura de vest în condiţiile în care s-a  formulat în mod expres o asemenea acţiune  , iar în subsidiar s-a  solicitat stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţi şi care trebuia să se realizeze potrivit schiţei de la fila 133 ,astfel că se impune respingerea cererii reconvenţionale pentru stabilirea grăniţuirii proprietăţilor pe latura de est/vest.

Sub acest aspect se invocă concluziile  expertului constructor  potrivit cu care anexa are un zid comun cu imobilul proprietatea reclamanţilor arătându-se că peretele casei este comun cu peretele bucătăriei ,astfel că singura posibilitate este stabilirea liniei de hotar pe această latură de vest .

Astfel, bucătăria construită pe terenul reclamanţilor şi delimitată printr-un  alt zid  îi va reveni pârâtei , iar reclamanţii au dreptul la distanţa de 60 cm aferentă streaşinii casei , despre existenţa amplasamentului comun făcând referire şi martorii audiaţi în cauză .

O altă critică vizează modul în care s-a stabilit ca  pârâta  să respecte calea de acces comună conform schiţei omologate şi nu s-a constatat existenţa  şi crearea în proprietatea acesteia a unui drum de acces spre proprietatea reclamanţilor cu o lăţime de  3 m şi o lungime de 10,4 m .

Astfel potrivit schiţei de la fila 133  se impunea stabilirea unei servituţi de trecere comune ,aceasta fiind şi voinţa vânzătorului respectiv autorul comun al părţilor aşa cum rezultă şi din contractul de vânzare cumpărare încheiat în  1991.

Prin urmare se impune efectuarea  alte expertize tehnice de specialitate tipografie  prin care să se transpună în teren schiţa  de la fila 133 alături de celelalte acte de proprietate ale părţilor pentru a se stabili dacă terenul  în suprafaţă de 20 mp  ce face parte integrantă din parcela de 117 mp  cumpărată de către acestuia  precum şi anexa de 16 mp  aparţin în proprietate  reclamanţilor , dacă linia de hotar trebuie stabilită pe latura de vest  şi dacă se impune crearea în proprietatea pârâtei a unui drum de acces la proprietatea reclamanţilor.

Astfel, se impune administrarea unor probe suficiente şi concludente, instanţa urmând să manifeste rol activ sub acest aspect.

În drept au fost invocate  disp.art 466 -482 C.pr.civ.

La data de 02.06.2016  intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat  cu motivarea că  pentru suprafaţa de 9 mp  în mod corect s-a stabilit că actele de proprietate se suprapun  , însă dreptul pârâtei este mai bine caracterizat, actul său de proprietate fiind transcris la 10.09.1991  ,  autorul său fiind primul cumpărător ,astfel că terenul  nu mai putea face obiectul vânzării către reclamanţi .

Cu privire la terenul în suprafaţă de 3 ,mp se arată că în mod corect s-a constatat că a intervenit prescripţia achizitivă fiind astfel respinsă acţiunea în revendicare , iar în ceea ce priveşte anexa aceasta se află amplasată pe terenul de 112 mp  proprietatea pârâtei.

Referitor la excepţia uzucapiunii invocată de către apelanţi se arată că aceştia nu au posesia terenului  pe care să fi exe4citatţo neîntrerupt şi în mod util timp de 30 de ani.

Referitor la linia de hotar în mod corect s-a respins stabilirea acesteia pe latura de vest  , întrucât nu s-a solicitat revendicarea vreunei alte suprafeţe de teren de pe latura de vest, astfel că nu era admisibilă cererea  sub acest aspect.

În ceea ce priveşte drumul de acces  se arată că autorul comun al părţilor (...)  a creat un drum de acces comun identificat de către expert care este liber şi se poate folosi de toate părţile, reclamanţii  încercând să schimbe amplasamentul acestuia .

La data de 02.06.2016  intimata  pârâtă a formulat apel incident prin care a solicitat stabilirea liniei de hotar pe reperele 18-I-3  conform anexei 3 la raportul de expertiză (...) ,arătându-se că în mod greşit instanţa a dispus obligarea  pârâtei să respecte reclamanţilor  calea de acces comună în condiţiile în care aceştia nu au fost împiedicaţi să o folosească .

De asemenea, în mod greşit s-a constatat ca fiind uzucapată servitutea de vedere în condiţiile în care  reclamanţii nu deţin autorizaţie de construcţie a casei şi nu sunt îndeplinite condiţiile uzucapiunii de scurtă durată de 20 de ani .

De asemenea hotărârea instanţei este nelegală şi netemeinică în legătură cu respingerea cererii reconvenţionale  în care s-a solicitat obligarea reclamanţilor să-şi desfiinţeze fosa  septică de pe terenul acesteia  .

La data de 22.06.2016  apelanţi reclamanţi au formulat întâmpinare la apelul incident prin care au solicitat respingerea acestuia ca nefondat  cu motivarea că schiţa de la fila … nu a fost luată în considerare de către instanţa de fond şi expertul cauzei şi nu se pot stabili cu exactitate linia de hotar  ,iar prin transpunerea acestora se poate stabili calea de acces comună conform contactului de vânzare din 1991, fiind împlinit termenul de prescripţie de 20 ani prev.de art 1895 C.civ. pentru a se constata uzucapată servitutea de vedere, reclamanţii deţinând autorizaţii din 1982 , iar în ceea ce priveşte dreptul de superficie asupra fosei septice se arată că a fost  construită cu acordul tacit al autorului comun ,dar  şi al soţului  pârâtei .

În cauză reclamanţii au solicitat proba cu înscrisuri şi o nouă expertiză tehnică judiciară cu obiectivele invocate la filele 51-52  , probă ce a fost respinsă prin încheierea din 26.10.2016.

Examinând  sentinţa apelată  prin prisma criticilor formulate ,precum şi  analizând cauza sub toate aspectele, tribunalul  în raport de actele şi lucrările dosarului constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente :

Cu privire la prima critică din apelul principal, tribunalul va reţine că, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de expert (...) astfel cum a fost completat la data de 11.09.2015, şi faţă de care părţile nu au formulat obiecţiuni, aşa cum s-a consemnat în încheierea din 29.09.2015, rezultă că pentru suprafaţa de 9 mp există o suprapunere între actele de proprietate ale părţilor, evidenţiată în schiţa anexă la fila 220 dosar fond, iar anexa bucătărie se află amplasată pe proprietatea reclamanţilor ocupând 3 mp.

În cauză, instanţa de fond în mod corect a reţinut că, părţile au invocat titluri de proprietate care provin de la acelaşi autor comun , (...) , astfel că se impune compararea dreptului de proprietate şi stabilirea titlului mai bine caracterizat, reţinându-se că actul de vânzare prezentat de pârâtă are data certă mai veche decât cel al reclamanţilor, autorul acesteia fiind primul cumpărător, iar dreptul dobândit a fost transcris sub nr. (...) , astfel că la data cumpărării terenului în suprafaţă de 117 mp de către reclamanţi de la acelaşi autor, respectiv în 1996, terenul în suprafaţă de 9 mp se afla deja în patrimoniul autorului pârâtei. Prin urmare, în mod corect instanţa de fond a apreciat că titlul de proprietate invocat de către pârâtă este mai bine caracterizat, fiind preferabil celui invocat de către reclamanţi.

Referitor la constatarea uzucapiunii de lungă durată pentru suprafaţă ce excede terenului de 9 mp, respectiv suprafaţa de 3 mp pe care se află amplasată o parte din anexa bucătărie, tribunalul va reţine că, în mod corect s-a apreciat împlinit termenul de prescripţie achizitivă de 30 de ani, faţă de  răspunsurile reclamanţilor la interogatoriu  şi declaraţiile martorilor audiaţi în cauză din care rezultă că anexa  a fost edificată de către  autorul lor comun  din 1983 şi s-a aflat în  permanenţă de la edificare şi până în prezent în posesia şi folosinţa autorului său  şi ulterior decesului acestuia în posesia pârâtei.

Prin urmare, în mod corect s-a constatat că pârâta a exercitat o posesie  cu bună credinţă utilă  ,  publică şi sub nume de proprietar timp de 32 de ani , aceasta având reprezentarea că respectiva construcţie se află în întregime situată pe terenul  de 112 mp , apreciindu-se că în cauză a operat joncţiunea posesiilor exercitate de  autorul  (...) şi ulterior  cumpărătorul  (...) , autorul pârâtei şi ulterior posesia pârâtei , fiind astfel  îndeplinite  condiţiile  prev. de art 1846  , 1847 şi 1890 din VCCiv  pentru a se constata  intervenită uzucapiunea suprafeţei de 3 mp  cu consecinţa respingerii acţiunii în revendicare  promovată de reclamanţi sub acest aspect.

În cauză , nu se pot reţine susţinerile apelanţilor reclamanţi  potrivit cu care anexa bucătărie constituie proprietatea acestora , întrucât cu excepţia suprafeţei de 3 m,p aceasta se află situată pe terenul  proprietatea dobândită de  pârâtă de la autorul său în suprafaţă de 112 mp  ,astfel cum s-a constatat prin raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert (...) . Astfel,  faţă de constatările anterioare cu privire la  titlul pârâtei pentru suprafaţa de 9 mp  care este preferabil celui  deţinut de către  reclamanţi tribunalul va reţine că anexa  se află situată  pe terenul  în suprafaţă de 112 mp  ai pârâtei şi nu pe terenul reclamanţilor  ,anexa reprezentând o extindere a casei  edificată de (...)  în anul 1983  ,aspecte care au fost  şi confirmate  de către martorii audiaţi în cauză (...) şi (...) , precum şi de recunoaşterile reclamanţilor la interogatoriu  sub acest aspect. , anexă care figurează la rolul agricol al pârâtei şi pentru care sunt achitate impozite.

În ceea ce priveşte excepţia uzucapiunii invocată de către apelanţi prin motivele de apel,tribunalul va reţine că  din probele administrate în cauză  rezultă că  apelanţii nu au exercitat o posesie utilă , neîntreruptă timp de 30 de ani  pentru terenul revendicat,acesta aflându-se în posesia pârâtei şi anterior a autorului său motiv pentru care  se va constata că nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art 1890 C.civ.

De altfel, această apărare a fost formulată pentru prima dată în apel  de către reclamanţi  reţinându-se că aceasta este o apărare de fond şi  care nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac potrivit art 478 alin.1 şi 3 C.pr.civ.

 Cu privire la critica ce vizează netranspunerea în teren a schiţei de la fila  133 de către expertul numit în cauză (...) ,schiţă care ar fi condus la concluzia că nu exist suprapunere de terenuri pentru suprafaţa de 9 mp ,tribunalul  va reţine că  faţă de  concluziile raportului de expertiză şi  completarea acestuia depusă de expert la  18.09.2015  care atestă existenţa unei suprapuneri în  raport de care apelanţii nu au mai înţeles să formuleze obiecţiuni  la termenul de judecată din 29.09.2015  ,atât sub aspectul inexistenţei acestei suprapuneri,cât şi a  omiterii de către expert a respectivului plan de situaţie,tribunalul va aprecia că sub acest aspect nu se impune refacerea raportului de expertiză  ,apelanţii achiesând la concluziile acestuia  .

De altfel, trebuie avut în vedere că schiţa de la fila 133 intitulată plan de situaţie nu este întocmită de  o autoritate publică  şi nu se face referire la aceasta în cadrul actelor de proprietate deţinute de  către apelanţi, purtând o semnătură indescifrabilă fără a fi ştampilată sau a avea o dată certă  prin înregistrarea la o instituţie publică  astfel că înscrisul respectiv nu poate fi pozabil intimatei pârâte .

Prin urmare, se constată  că au fost formulat obiecţiuni la raportul de expertiză în apel fără ca reclamanţii să uzeze de acest drept  în faţa primei instanţe  faţă de concluziile ret  (...) menţinute şi în completare cu privire la existenţa  suprapunerii de acte  pentru suprafaţa de 9 mp .

Referitor la cea de a doua critică din apel se va reţine că în mod corect instanţa de fond  a  respins  cererea cu privire la  stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţi pe latura de vest, întrucât nu a fost investită cu acţiune în revendicare,ci doar a fost formulată acţiune în revendicare pentru suprafaţa de 20 mp şi anexa amplasate pe latura de est , vest între proprietăţile părţilor în timp ce pe latura de vest sunt amplasate alte  construcţii ,respectiv magazia şi grajdul a căror demolare s-a solicitat .

Astfel, punându-se în discuţie întinderea dreptului de proprietate al părţilor stabilirea liniei de hotar nu se poare realiza în condiţiile în care s-a constata că actele de proprietate se suprapun pe 2 mp ,iar reclamanţii susţin că li s-a acaparat suprafaţa de 8 mp , întrucât  trebuie stabilită cu prioritate apartenenţa terenului după care se poate  realiza operaţiunea  de stabilire a limitelor de hotar dintre proprietăţile părţilor.

Prin urmare , în mod corect s-a stabilit doar  linia de hotar  dintre proprietăţile părţilor pe latura de est – vest conform schiţei anexe  nr. 3 aliniamentul 3-4 ,astfel cum s-a stabilit prin r.e.t.  (...) , avându-se în vedere actele de proprietate ale părţilor  şi lipsa obiecţiunilor reclamanţilor la completarea raportului de expertiză .

De asemenea ,se va reţine că anexa neavând un zid propriu nu înseamnă că stabilirea liniei de hotar  trebuie să se facă pe un alt amplasament , acesta fiind determinat în mod concret în raport de actele de proprietate ale părţilor.

Referitor la critica ce vizează stabilirea servituţii de trecere pe terenul  pârâtei  tribunalul va reţine că în mod corect instanţa de fond a  apreciat  că drumul de acces comun a fost  creat de autorul comun al părţilor (...)  şi identificat prin r.e.t. (...) şi de instanţă prin cercetarea la faţa locului,acesta fiind liber  şi la dispoziţia tuturor părţilor , suprafaţa  deţinută de autorul pârâtei de 112 mp  fiind învecinată la sud cu drumul de acces aşa cum rezultă şi din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare  încheiat la 10.09.1991 , precum şi din conţinutul contractului de vânzare cumpărare nr (...) ,drum identificat şi în planul de situaţie încheiat  în 06.08.1981 .

De altfel, din probele administrate în cauză a rezultat că drumul de acces a fost folosit de toţi  moştenitorii lui (...) pentru a ajunge la proprietatea lor  astfel că nu se impune crearea unui drum de servitute pe  terenul pârâtei în condiţiile în care există deja un drum de acces aflat la dispoziţia reclamanţilor  ,iar terenul reclamanţilor nu este înfundat având accesul asigurat la calea publică pe  respectiva cale de acces.

De asemenea trebuie avut în vedere şi răspunsul apelanţilor la interogatoriu  (întrebările 9 şi 10)  unde au recunoscut că proprietatea pârâtei se învecinează cu drumul de acces şi este cel identificat în planul de situaţie din 1981 ,drum folosit până în prezent de către aceştia .

În cauză se constată că  nu se mai  impunea efectuarea unei noi expertize întrucât  instanţa  în  baza rolului activ  a  stabilit obiectivele raportului de expertiză cu raportare la toate actele de proprietate deţinute de părţi  , schiţa de la fila …  invocată de către apelanţi neputând produce efecte juridice  sub aspectul  constatărilor în teren  şi avându-se în vedere neformularea unor obiecţiuni sub acest aspect de către reclamanţi în faţa instanţei de fond, în cauză fiind  administrate toate categoriile  de probe necesare pentru stabilirea unei corecte situaţii de  fapt .

Pentru aceste considerente, tribunalul în temeiul art. 480  C.pr.civ. va respinge apelul reclamanţilor ca nefondat 

Referitor la apelul incident  avându-se în vedere disp.art. 472 C.pr.civ.  tribunalul va reţine că în raport de prima critică instanţa de fond în mod corect a dispus  stabilirea liniei de hotar între proprietăţile părţilor conform schiţei anexe  3 la R.E.T. (...) pe aliniamentul dat de punctele 3-4  marcat cu culoare  mov pe schiţa de configuraţie  avându-se în vedere cererea de grăniţuire formulată pe latura de vest – est,precum şi considerentele din apelul principal  reţinute de către tribunal în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 9 mp  teren  precum şi constatarea uzucapiunii în ceea ce priveşte suprafaţa  ocupată de anexa bucătărie  ,proprietatea pârâtei , pe suprafaţa de 3 mp.

În acest sens se va reţine că în mod corect s-a stabilit hotarul pe aliniamentul 3-4  avându-se în vedere şi aceste considerente impunându-se menţinerea soluţiei instanţei de fond sub acest aspect. .

Şi cea de a doua critică din apelul incident este neîntemeiată întrucât  în mod  corect instanţa de fond a apreciat faţă de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză că pârâta obstrucţionează accesul pe  respectivul drum de acces  făcându-se referire la un incident din iarna Anului 2013 sub acest aspect , astfel că în cauză urmează a se menţine  soluţia instanţei de fond şi sub acest aspect.

Referitor la cea de a treia  critică din apelul incident  tribunalul va reţine că instanţa de fond  a făcut o legală aplicare a disp.art 1895 VCC  reţinându-se în mod corect că fereastra imobilului s-a realizat  la data edificării construcţiei în 1982 ,aceasta existând  până în prezent fără opoziţia pârâtei şi a autorilor acesteia  fiind astfel împlinit termenul de 20 de ani  , fiind fără relevanţă faptul că  reclamanţii nu  deţin o autorizaţie de construire a casei în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 1895 VC.civ.  şi art. 763 NCC ,  constatându-se uzucapată servitutea de vedere .

Cu privire la ultima critică din apelul incident  tribunalul va reţine că  în cauză  nu s-a făcut dovada că reclamanţii sunt constructori de rea credinţă în condiţiile în care au amplasat respectiva fosă septică  cu acordul autorului comun al părţilor  (...)  şi (...) , motiv pentru care în mod corect s-a constatat dreptul de superficie pe suprafaţa de 1,35 mp teren  ce aparţine pârâtei  cu obligarea acestora la despăgubiri anuale , astfel că în cauză nu mai sunt incidente disp.art. 494 C.civ.  ce reglementează accesiunea imobiliară .

Pentru aceste considerente ,tribunalul în temeiul art. 472  rap la art. 480 C.pr.civ .va respinge apelul incident,ca nefondat .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat  apelul declarat de reclamanţii (...)  şi (...) , ambii domiciliaţi în (…), împotriva sentinţei civile nr. 2010/2015 pronunţată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr. 1066/205/2014, intimat fiind pârâta (...) , cu domiciliul în (…) .Respinge apelul incident. Definitivă.  Pronunţată în şedinţa publică de la 03 Noiembrie 2016.

Domenii speta

Spete similare