Partaj bunuri comune. Lichidarea regimului matrimonial.

Decizie 902 din 19.12.2017


Prin sentința civilă nr.  2623 din data de 09.11.2016  pronunţată de Judecătoria Onești în dosarul civil nr.  3064/270/2015, având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial, s-a hotărât:

„Admite acţiunea formulată de reclamanta R.C., în contradictoriu cu  pârâtul T.M.C.

Conform art.983 Cod procedură civilă constată că masa bunurilor comune dobândite de către foştii soţi R. (fostă T.) C.V. și T.M.C. în timpul căsătoriei se compune din:

-un apartament cu trei camere situate în Onești, în suprafață de 58,01mp +5,46mp, precum și cota indiviză de 2,05% din suprafața de folosință comună a imobilului;

- bunuri mobile:

- 1 combină frigorifică W.;

- 1 aragaz cu patru ochiuri Z.;

- 1 mașină de spălat automată W.;

- 1 mobilă dormitor compusă din pat matrimonial, șifonier în două canate cu corpuri suspendate, colțar;

- 1 mobilă de sufragerie compusă din canapea, bibliotecă și șifonier;

- 1 mobilă de bucătărie compusă din trei corpuri suspendate, colțar, masă și 6 scaune;

- 1 hotă;

- 2 cuptoare cu microunde

- 1 televizor color S. plasmă;

- 2 televizoare color S. și N.;

- 1 masă extensibilă;

- 3 corpuri pentru încălțăminte;

- 1 canapea;

- 1 șifonier în două uși;

- 1 bibliotecă;

- 1 covor persan oval;

- 1 covor persan oval diam.3 m;

- 3 carpete persane;

- 4 perdele;

- 2 dulapuri, balcon.

Cotele de partajat sunt de 1/2 pentru fiecare.

Dispune ieşirea din indiviziune a părţilor, după cum urmează:

Atribuie pârâtului T.M.C. lotul nr. 1 format din:

-un apartament cu trei camere situate în Onești, în suprafață de 58,01mp +5,46mp, precum și cota indiviză de 2,05% din suprafața de folosință comună a imobilului în valoare de 129.681lei;

- următoarele bunuri mobile în valoare totală de 5.773lei

- 1 combină frigorifică W. în valoare de 700lei;

- 1 aragaz cu patru ochiuri Z. în valoare de 240lei;

- 1 mașină de spălat automată W. în valoare de 650lei;

- 1 mobilă dormitor compusă din pat matrimonial, șifonier în două canate cu corpuri suspendate, colțar în valoare de 900lei;

- 1 mobilă de sufragerie compusă din canapea, bibliotecă și șifonier în valoare de 570lei;

- 1 mobilă de bucătărie compusă din trei corpuri suspendate, colțar, masă și 6 scaune în valoare de 800lei;

- 1 hotă în valoare de 120 lei;

- 2 cuptoare cu microunde în valoare de 260 lei;

- 1 televizor color S. plasmă în valoare de 225 lei;

- 2 televizoare color S. și N. în valoare de 360 lei;

- 1 masă extensibilă în valoare de 125lei;

- 3 corpuri pentru încălțăminte în valoare de 75lei;

- 1 canapea în valoare de 140lei;

- 1 șifonier în două uși în valoare de 78lei;

- 1 bibliotecă în valoare d 96leie;

- 1 covor persan oval în valoare de 48lei;

- 1 covor persan oval diam.3 m în valoare de 96lei;

- 3 carpete persane în valoare de 60lei;

- 4 perdele în valoare de 90lei ;

- 2 dulapuri, balcon în valoare de 140lei.

Pârâtul are dreptul la bunuri în valoare totală de 67.727lei, primește bunuri mobile și imobile în valoare totală de 135.454lei și pentru egalizarea loturilor plătește sultă lotului nr.2 în valoare de 67.727lei.

Reclamanta R.C. primește în lotul nr.2 sultă în valoare de 67.727lei

Obligă reclamanta să plătească către stat suma de 6.711lei reprezentând taxa judiciară de timbru pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plată.

Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 3.605,5lei cu titlu de cheltuieli de judecată taxă judiciară de timbru și 750lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorarii experți.

Compensează cheltuielile de judecată reprezentând onorarii avocați.

Dispune plata către expert M.D.C. a onorariului definitiv în cuantum de 800 de lei achitat de reclamanta R.C. la C.B. Oneşti cu chitanţa nr.7431683/1 din 27.10.2015.”

Pentru a pronunţa hotărârea de mai sus  prima instanţă a reţinut următoarele:

„În fapt, reclamanta şi pârâtul au avut calitatea de soţi, până la data de 05.02.2014, când prin sentinţa civilă nr. 365 pronunţată în dosarul nr. 6053/270/2014 (filele 8-9), s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată sub nr. 32 din 23.12.1981 la Primăria Municipiului Oneşti, jud. Bacău.

În drept, faţă de data încheierii contractului – 1995, se constată că în cauză sunt incidente prevederile Codului familie, în vigoare la acel moment, şi care la art.30, alin. 1 prevede că „bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare din soţi, sunt, de la data dobândirii lor bunuri comune ale soţilor”, pentru ca la alin. 2 această regulă să fie întărită „orice convenţie contrară este nulă”.

În timp ce în art. 31 din Codul familiei sunt prevăzute expres şi limitativ bunurile care sunt considerate proprii ale fiecăruia din soţi: „a) bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei; b) bunurile dobândite in timpul căsătoriei prin moştenire, legat sau donaţie, afara numai daca dispunătorul a prevăzut ca ele vor fi comune; c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi; d) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele si proiectele artistice, proiectele de invenţii si inovaţii, precum si alte asemenea bunuri; e) indemnitatea de asigurare sau despăgubire pentru pagube pricinuite persoanei; f) valoarea care reprezintă si înlocuieşte un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare”.

În timpul căsătoriei, la data de 18.09.1995 părțile au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului apartament situat în Oneşti, str. Republicii, bl. 64, sc. B, et. 3, ap. 32, jud. Bacău, în suprafață de 58,01mp +5,46mp, precum și cota indiviză de 2,05% din suprafața de folosință comună a imobilului conform Contractului de vânzare nr.99000 (fila 11), transcris la Judecătoria Onești sub nr.4148 din 05.12.1995. Părţile au locuit împreună în acest imobil, reclamanta fiind cea care a plecat din imobil cu aproximativ 4 ani anterior desfacerii căsătoriei.

În cauză se observă că în conformitate cu menţiunile din sentinţa civilă nr. 365/05.02.2015 pronunţată în dosarul nr. 6053/270/2014 (filele 8-9), părţile s-au căsătorit la data de 23.12.1981, iar divorţul s-a pronunţat la data de 02.02.2015 şi a rămas definitiv la data de 24.03.2015 prin neapelare, astfel că la data încheierii contractului de vânzare cumpărare  - 05.12.1995, părţile aveau calitate legală de soţi.

Pe durata căsătoriei părţile au dobândit în proprietate mai multe bunuri mobile, respectiv: 1 combină frigorifică W.; 1 aragaz cu patru ochiuri Z.; 1 mașină de spălat automată W.; 1 mobilă dormitor compusă din pat matrimonial, șifonier în două canate cu corpuri suspendate, colțar; 1 mobilă de sufragerie compusă din canapea, bibliotecă și șifonier; 1 mobilă de bucătărie compusă din trei corpuri suspendate, colțar, masă și 6 scaune; 1 hotă; 2 cuptoare cu microunde; 1 televizor color S. plasmă; 2 televizoare color S. și N.; 1 masă extensibilă; 3 corpuri pentru încălțăminte; 1 canapea; 1 șifonier în două uși; 1 bibliotecă; 1 covor persan oval; 1 covor persan oval diam.3 m; 3 carpete persane; 4 perdele; 2 dulapuri pe balcon.

În ce priveşte bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei, instanţa reţine că prin întâmpinarea formulată, pârâtul a recunoscut existenţa bunurilor indicate de către reclamantă.

În ceea ce privește stabilirea cotelor de contribuție a celor doi foști soți  la dobândirea bunurilor, se observă că prin întâmpinare pârâtul a arătat că este de acord să îi revină cota de ½ din masa partajabilă, aşa cum a solicitat reclamanta prin acţiune, în consecință instanța urmează a da eficiență prezumției de egalitate a soților la dobândirea bunurilor, în cote de câte 50%, fiecare”.

Aşadar, instanţa urmează a proceda la formarea loturilor, ţinând cont de prevederile art. 987 C.pr.civ, care reglementează criteriile de care se va ţine cont la efectuarea partajului: „la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cerere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea”.

În privinţa  partajării bunului imobil – apartament decomandat cu trei camere situate în Onești, str. Republicii nr. 64, sc. B, ap.32, jud. Bacău instanţa va avea în vedere posesia actuală a acestuia, fiind în prezent locuit de către pârât, dar și acordul părților în acest sens.

În acelaşi sens se va reţine că din Raportul de expertiză în construcţii (filele 84-113), reiese că este vorba despre o locuinţă în suprafaţă de 58,01 mp locuinţă şi 5,46 suprafaţă balcon, compusă din trei camere semidecomandat, evaluarea acestuia fiind efectuată în lipsa părţilor şi fără a avea acces în interiorul acestuia, valoarea de circulaţie fiind stabilită la suma de 129.681 lei, conform aceluiași Raportului de expertiză în construcţii (filele 84-113), care urmează a fi atribuit în lotul pârâtului, urmând a fi obligat la sultă în cuantum de ½ din valoarea bunului, către reclamantă.

Referitor la partajarea bunurilor mobile dobândite de către părţi în timpul căsătoriei, instanţa va ţine cont de posesia actuală asupra bunurilor, dar şi de voinţa părţilor, astfel că acestea vor fi atribuite integral în lotul pârâtului.

În consecinţă, urmează ca următoarele bunuri mobile în valoare totală de 5.773 lei: 1 combină frigorifică W.; 1 aragaz cu patru ochiuri Z.; 1 mașină de spălat automată W.; 1 mobilă dormitor compusă din pat matrimonial, șifonier în două canate cu corpuri suspendate, colțar; 1 mobilă de sufragerie compusă din canapea, bibliotecă și șifonier; 1 mobilă de bucătărie compusă din trei corpuri suspendate, colțar, masă și 6 scaune; 1 hotă; 2 cuptoare cu microunde ; 1 televizor color S. plasmă; 2 televizoare color S. și N.; 1 masă extensibilă; 3 corpuri pentru încălțăminte; 1 canapea; 1 șifonier în două uși; 1 bibliotecă; 1 covor persan oval; 1 covor persan oval diam.3 m; 3 carpete persane; 4 perdele;2 dulapuri, balcon să fie atribuite în lotul pârâtului.

Se observă așadar, că pârâtul are dreptul la bunuri în valoare totală de 67.727lei, va primi bunuri mobile și imobile în valoare totală de 135.454lei și pentru egalizarea loturilor va plăti sultă lotului nr.2 în valoare de 67.727lei. în timp ce reclamanta R.C. va primi în lotul nr.2 sultă în valoare de 67.727 lei

În privinţa cheltuielilor de judecată, conform art. 453 C.pr.civ „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, iar conform art. 453, alin. 2 C.pr.civ: „dacă este cazul, judecătorul va putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”, în cauză, ţinând cont atât de obiectul cauzei deduse judecăţii – ieşire din indiviziune ce la profită ambelor părţi fără ca vreuna dintre acestea să se afle în situaţia pierderii procesului, instanţa urmează a obligă pârâtul să achite reclamantei ½ din valoarea cheltuielilor efectuate în cursul procesului în vederea soluţionării acestuia.

Totodată, conform art.50² din OUG 51/2008 : „În situaţia în care, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţă a căror valoare, respectiv cuantum, depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public”.

Având în vedere că prin încheierea din 12.06.2015 (filele 20-21), a fost admisă cererea de acordare ajutor public judiciar formulată de reclamantă în sensul scutirii reclamatei de la plata diferenţei de taxă judiciară de timbru datorată, în cuantum de 6.711, și că prin prezent reclamanta urmează a primi cu titlu de sultă suma de 67.727lei, se constată că sunt îndeplinite condițiile art.50² din OUG 51/2008 și urmează a fi obligată să plătească către stat suma de 6.711lei reprezentând taxa judiciară de timbru pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plată.

În consecință, urmează a obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 3.605,5lei cu titlu de cheltuieli de judecată taxă judiciară de timbru (1/2 din taxa judicară de timbru stabilită) și 750lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorarii experți.

În privința cheltuielile de judecată reprezentând onorarii avocați, având în vedere că ambele părți au fost reprezentate în fața instanței, urmează a compensa aceste cheltuieli.

Se va dispune plata către expert M.D.C. a onorariului definitiv în cuantum de 800 de lei achitat de reclamanta R.C. la C.B. Oneşti cu chitanţa nr.7431683/1 din 27.10.2015.”

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul  T.M.C. solicitând admiterea apelului, anularea sentinţei civile şi a încheierii de şedinţă din data de 28.09.2016, efectuarea unei expertize construcţii în vederea stabilirii valorii reale de circulaţie  a imobilului în cauză sau a unui supliment de expertiză care să stabilească valoarea apartamentului raportat la preţul de vânzare-cumpărare a unor imobile similare şi nu  doar prin analizarea unor oferte de vânzare a unor imobile diferite. Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului se  arătată următoarele:

- expertul a stabilit pretul apartamentului exclusiv prin analiza spre comparaţie (metoda de circulaţie a bunului) doar cu valori cerute de vânzători nu şi valori reale de tranzacţionare. Această modalitate de stabilire a preţului de circulaţie este incorecta. Expertul ia în calcul doar oferte de vânzare în condiţiile în care, însăşi expertul arată că la stabilirea preţului real de piaţă trebuie avută în vedere preponderent poziţia cumpărătorului şi nu oferta vânzătorului, fiind o „piaţa a cumpărătorului”. În mod greşit expertul stabileşte preţul de piata al imobilului în cauză doar pe baza unor oferte de vânzare ale unor bunuri semnificativ diferite de bunul în litigiu.

- expertiza efectuată în faţa instanţei de fond este nelegală , inclusiv intimata  invocând nulitatea expertizei, formulând obiecţiuni care, în mod nelegal, au fost respinse prin încheierea de şedinţă din data de 28.09.2016.

- sentinţa civilă apelată este nelegală şi ca urmare a faptului că nu a fost făcută aplicarea prevederilor art. 989 Cod procedură civilă, procedură obligatorie. Apelantul nu are posibilitatea de a achita sulta , dar s-ar putea ca reclamanta să aibă posibilitatea de a o achita.

În drept,  au fost invocate disp. art. 466 şi urm. Cod procedură civilă.

În susţinerea apelului s-au depus următoarele probe: înscrisuri, expertiză construcţii în vederea stabilirii valorii reale a imobilului în litigiu.

 Intimata nu a depus întâmpinare la dosar.

În apel s-a administrat proba cu inscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 Potrivit dispoziţiilor art. 338 Cod de procedură civilă - Efectuarea unei noi expertize:

„(1)Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.

(2) O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancţiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecţiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecţiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.”

Apelantul –pârât nu a formulat obiecţiuni cu privire la raportul de expertiză la prima instanţă,  fiind astfel  de acord cu concluziile expertului în ceea ce priveşte valoarea apartamentului şi este decăzut din dreptul de a le  invoca pentru prima dată în apel, iar în ceea ce priveşte nulitatea raportului de expertiză pentru nelegala citare a reclamantei , Tribunalul reţine că  aceasta  a fost invocată la prima instanţă de către  reclamantă şi ea este cea care ar putea avea interesul a critica  soluţia dată de  instanţă cu privire la acest aspect.

Potrivit dispoziţiilor art. 989 Cod procedură civilă-Atribuirea provizorie:

„(1) În cazul în care împărţeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanţa, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulţi coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanţa va ţine seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili şi termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părţi cuvenite celorlalţi coproprietari.

(2) Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul consemnează, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui acestuia bunul.

(3) În cazul în care coproprietarul nu consemnează în termen sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa va putea atribui bunul altui coproprietar, în condiţiile prezentului articol.”

Atribuirea bunului unui copărtaş se poate realiza în două moduri: atribuire provizorie urmată de atribuire definitivă şi atribuire definitivă directă. Dispoziţiile art. 989 Cod de procedură civilă  reglementează atribuirea provizorie a bunului aflat în coproprietate şi va fi dispusă numai la cererea unuia dintre coproprietari. Contrar susţinerilor apelantului-pârât, nu  este obligatorie procedura prevăzută de  dispoziţiile art. 989 Cod procedură civilă şi în cauza de faţă nu este  îndeplinită condiţia prevăzute de aceste dispoziţii, respectiv aceea de a fi solicitată atribuirea provizorie în lot de către una din părţi.

 În cauza de faţă s-a solicitat atribuirea definitivă directă .Mai  mult ,apelantul-pârât a solicitat ca atribuirea apartamentului să fie făcută în lotul său.

 Faţă de cele reţinute mai sus Tribunalul , având în vedere şi dispoziţiile art. 480 alin.1 Cod de procedură civilă va respinge apelul ca nefundat.

 Potrivit dispoziţiilor art. 452 Cod de procedură civilă - Dovada cheltuielilor de judecată- partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Iar potrivit dispoziţiilor art. 453 alin.1 Cod de procedură civilă - Acordarea cheltuielilor de judecată - partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Raportat dispoziţiile legale arătate mai sus, urmează să obligă apelantul să plătească intimatei suma de 2500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând  onorariu de avocat conform chitanţei nr. 161/19.10.2017 , chitanţă  ce a fost depusă înainte de a închide dezbaterile în fond asupra apelului.

Domenii speta