Evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 C.p., evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 C.p.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 ali

Sentinţă penală 402 din 30.06.2017


Dosar nr. 4385/63/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINŢA PENALĂ NR. 402

Şedinţa publică de la 30.06.2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE :ECM-judecător

Grefier : FB

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj

a fost reprezentat prin procuror VN

Pe rol, soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul HI, cercetat în stare de arest la domiciliu, prin rechizitoriul nr. 391/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, pentru săvârşirea infracţiunilor de: evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 C.p., evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c  din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 C.p.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 C.p., folosire cu rea-credinţă a creditului SC C SRL, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea 31/1990, cu aplicarea art. 35 C.p; spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 C.p., inculpata CN, cercetată în stare de arest la domiciliu pentru săvârşirea infracţiunilor de: evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c  din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 C.p., folosire cu rea-credinţă a creditului SC B SRL, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea 31/1990, cu aplicarea art. 35 C.p., spălare a banilor, prev. de 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 35 C.p.; uz de fals prev. de art. 323 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p., inculpata SC B SRL, pentru săvârşirea infracţiunii de  evaziune fiscală, prev. de art. 9, alin. 1, lit. C din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 Cp şi spălare a banilor, prev de art. 29 din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 Cp, inculpata DV, cercetată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 Cp cu aplicarea art. 35 Cp şi partea civilă Statul Român prin ANAF, reprezentat de DGRFP Dolj.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 29.06.2017, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1CPP a dispus ca deliberarea şi pronunţarea să se facă la o dată ulterioară, respectiv 30.06.2017.

I N S T A N Ţ A:

Asupra cauzei penale de faţă, reţine  următoarele.

La data de 11.05.2016, s-a primit şi înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. 4385/63/2016, rechizitoriul cu nr. 391/P/2014, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, privind pe inculpaţii HI, CN, DV şi inculpata SC B SRL.

Constată că prin rechizitoriul nr. 391/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus trimiterea in judecată a inculpaţilor HI, cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de: 

- evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 C.p.,

- evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c  din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 C.p.;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 C.p.,

- folosire cu rea-credinţă a creditului SC C SRL, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea 31/1990, cu aplicarea art. 35 C.p.;

- spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 C.p.

CN, cercetată în stare de arest la domiciliu pentru săvârşirea infracţiunilor de: 

- evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c  din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 C.p.,

- folosire cu rea-credinţă a creditului SC B SRL, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea 31/1990, cu aplicarea art. 35 C.p.

- spălare a banilor, prev. de 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 35 C.p.;

- uz de fals prev. de art. 323 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.

SC B SRL, cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de:

- evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c  din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.;

- spălare a banilor, prev. de 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 35 C.p.;

DV, cercetată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C.p., cu aplicarea art. 35 C.p.,

Din probele administrate în cauză a rezultat următoarea situaţie de fapt:

Începând cu anul 2013, inculpatul HI, cunoscut în comunitate sub porecla de „Biră” s-a ocupat cu achiziţionarea deşeurilor metalice reciclabile, la domiciliul său din Craiova, ...... Acesta, împreună cu concubina sa, CN, achiziţionau materiale reciclabile de la diverse persoane, fără întocmirea documentelor legale, apoi le valorificau la marii colectori de astfel de mărfuri din Dolj şi din ţară.

În acest scop, inculpatul a constituit succesiv şi controlat activităţile SC C SRL, şi SC B SRL, ambele cu obiect de activitate achiziţionarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile. Pentru a sustrage activităţile derulate în numele acestor societăţi oricărei forme de control financiar sau fiscal, inculpatul a constituit ambele societăţi pe numele altor persoane, fără pregătire sau experienţă în acest domeniu de activitate, fără mijloace materiale care să le permită desfăşurarea unor astfel de activităţi şi care nu au avut nicio contribuţie concretă la desfăşurarea activităţilor comerciale ulterioare, în afara semnării documentelor de înfiinţare a persoanei juridice şi de deschidere a conturilor bancare.

Niciuna dintre societăţile sus-menţionate nu a avut personal angajat sau contabil care să se ocupe de conducerea evidenţei contabile şi nici mijloace materiale proprii. Documentele contabile şi declaraţiile fiscale erau întocmite de persoane diverse cu pregătire de specialitate, unele dintre acestea rămase neidentificate, care erau plătite „la negru” pentru serviciile prestate.

Întrucât prevederile în materie fiscală ce reglementează activitatea de achiziţie şi valorificare a deşeurilor reciclabile de la persoane fizice  (art.78-79 din Legea 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare şi HG 44/2004 modificată) impuneau obligaţia agentului economic la reţinerea şi plata unui impozit pe venit (16%) din valorificarea deşeurilor, dar şi pentru diminuarea profitului realizat din activităţile comerciale derulate în numele celor două societăţi comerciale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, în documentele contabile şi în declaraţiile fiscale depuse s-au evidenţiat în mod fictiv ca sursă a achiziţiilor de deşeuri reciclabile diverse persoane juridice din ţară, deşi în realitate achiziţiile erau efectuate „ la negru” de la persoane fizice, fără întocmirea documentelor legale.

Pentru a avea „acoperirea” elementelor declarate organelor fiscale, inculpaţii s-au aprovizionat cu carnete facturier şi chitanţiere „în alb”, ce cuprindeau menţiuni ştampilate sau tipărite privind datele de identificare ale unor furnizori fictivi, societăţi comerciale inactive, sau care aveau un alt obiect de activitate, nu erau autorizate să colecteze şi să valorifice deşeuri metalice şi nu au confirmat existenţa unor relaţii comerciale cu SC C SRL sau SC B SRL. Aceste documente justificative erau completate ulterior „după nevoi”, cu elemente fictive privind achiziţiile efectuate de cele două societăţi şi plata în numerar a mărfurilor.

În realitate, din actele de urmărire penală s-a stabilit că achiziţiile de deşeuri reciclabile au fost efectuate de la persoane fizice care îl contactau pe inculpatul H şi îi livrau mărfurile la punctele de lucru ale societăţilor, iar plata mărfurilor achiziţionate se efectua în numerar, indiferent de valoarea tranzacţiei.

Ulterior, marfa era revândută către societăţi comerciale colectoare cu activitate importantă în acest domeniu, fiind plătită de clienţi prin viramente bancare, în conturile celor două societăţi, deschise la Raiffeisen Bank.

Sumele cu care erau creditate aceste conturi erau retrase în numerar la scurt timp după procesarea operaţiunilor, de la ghişeul băncii sau, în cazul SC B SRL, o parte a acestora erau transferate într-un alt cont al societăţii, deschis la aceeaşi unitate bancară, care avea ataşat un card bancar, apoi erau retrase în tranşe mai mici, de la terminale tip ATM, după cum se va detalia în continuare.

Pentru a justifica unităţii bancare retragerile de numerar de la ghişeu, inculpaţii prezentau fie declaraţii pe propria răspundere privind destinaţia sumelor retrase, fie borderouri de achiziţie care atestau că destinaţia sumelor retrase este plata unor furnizori persoane fizice, inserând în aceste documente date fictive privind identitatea acestor persoane inexistente date care nu au nicio corelaţie între ele, care să permită stabilirea identităţii furnizorului (a se vedea procesul-verbal de verificare, fila 262, vol. VI).

Aceste aspecte indică, pe de o parte, faptul că achiziţiile de deşeuri au fost efectuate în realitate de la persoane fizice, iar pe de altă parte, faptul că, la momentul efectuării retragerilor de numerar, facturile fiscale fictive de achiziţie de la persoane juridice şi chitanţele de plată a mărfurilor nu fuseseră încă întocmite, acestea fiind plăsmuite ulterior, pentru a „regla” rezultatele financiare ale persoanelor juridice în aşa fel încât taxele datorate bugetului de stat să fie minime sau inexistente.

Aceeaşi concluzie se desprinde şi din rezultatele financiare ale celor două societăţi care au declarat profituri derizorii în raport de cifrele de afaceri declarate, altfel inexplicabile în condiţiile în care cheltuielile de exploatare erau practic inexistente, cele două societăţi neavând personal angajat, sau mijloace fixe proprii şi nu au făcut dovada plăţii de utilităţi sau redevenţe pentru spaţiile folosite în scopul îndeplinirii obiectului de activitate.

O parte a sumelor retrase erau folosite în activitatea comercială desfăşurată în numele celor două societăţi, pentru plata mărfurilor achiziţionate „ la negru”, restul fiind însuşit de inculpaţi şi folosit în scopuri personale, aceştia confundând practic creditele persoanelor juridice folosite în activitatea infracţională cu propriul patrimoniu.

Astfel, pentru a putea reintroduce în circuitul comercial o parte din sumele de bani retrase din conturile celor două societăţi, inculpaţii, consiliaţi de persoanele cu pregătire economică, ce le-au facilitat întocmirea documentelor contabile, au înregistrat în balanţele de verificare, în contul contabil 455 „Asociaţi conturi curente” menţiuni privind creditarea persoanelor juridice de către asociatul persoană fizică, urmate de restituiri către asociat ale acestor presupuse credite, după cum se va detalia în cele ce urmează. Cum asociaţii formali menţionaţi în documentele de înfiinţare a acestor societăţi comerciale nu au avut, în mod concret, nicio contribuţie în activitatea comercială desfăşurată ulterior înmatriculării la ORC şi nici posibilităţi materiale să crediteze persoana juridică cu sumele importante operate în conturile contabile sus-menţionate, metoda descrisă anterior a fost folosită de inculpaţi doar pentru a crea aparenţa, pe de o parte, a unei provenienţe licite a sumelor reîntoarse în patrimoniile persoanelor juridice şi pe de altă parte pentru a avea o justificare formală pentru însuşirea şi folosirea în scopuri personale a unor tranşe din sumele retrase din conturile bancare şi care includ şi prejudiciile create bugetului de stat prin faptele săvârşite.

Faptul că deşeurile reciclabile valorificate de cele două societăţi comerciale au provenit de la persoane fizice şi nu juridice a rezultat şi din activităţile de supraveghere operativă desfăşurate în cauză. Din conţinutul conversaţiilor interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză (filele 36-46, vol. III), rezultă că marfa era colectată de la persoane fizice, în această activitate fiind implicaţi inculpatul HI şi membri ai familiei acestuia (MI, tatăl inculpatului) şi că aceştia îşi disimulau activitatea desfăşurată, evitând să discute prin intermediul convorbirilor telefonice detaliile afacerilor derulate.

Din materialul de urmărire penală administrat în cauză, cu privire la activitatea infracţională derulată în numele fiecăreia dintre cele două societăţi comerciale a fost decelată următoarea situaţie de fapt:

I. Cu privire la activitatea infracţională derulată în numele SC. C SRL Craiova

SC. C  SRL, CUI 32067966, a fost constituită la 26.07.2013 pe numele lui IAE, în vârstă de 21 ani la acea dată. Deşi acesta a semnat documentele de constituire ale societăţii ca asociat unic şi a fost desemnat şi administrator al acesteia, iniţiativa constituirii societăţii i-a aparţinut inculpatului HI, sediul social fiind de altfel stabilit la domiciliul inculpatului din Craiova, .... Inculpatul l-a îndrumat pe IAE cu privire la documentele ce se impuneau a fi întocmite pentru constituirea şi înmatricularea societăţii la ORC, după cum rezultă din declaraţia martorului.

Câteva zile mai târziu după înfiinţarea societăţii, la 31.07.2013, IAE s-a deplasat la BNP RA din Craiova şi l-a împuternicit pe inculpatul HI să administreze cu puteri depline SC C SRL (a se vedea fila 16, vol. IV).

La 02.08.2013, inculpatul H a depus şi specimen de semnătură la Raiffesen Bank, unitatea bancară unde SC C SRL, prin asociatul IAE, îşi deschisese în prealabil cont. Inculpatul a dobândit astfel dreptul de a efectua operaţiuni pe contul societăţii, fără a mai avea nevoie ulterior de ajutorul asociatului unic, care a păstrat astfel doar un rol decorativ, formal, în activitatea societăţii.

Obiectul principal de activitate al acestei societăţi, pe toată durata existenţei sale, a fost comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor, scop în care inculpatul HI a solicitat și obținut de la Agenția pentru Protecția Mediului Dolj, Decizia pentru transferul autorizației de mediu nr. 8764/20.09.2013 în vederea transferării Autorizației de mediu nr. 249/16.08.2012 emisă pentru SC AI SRL pentru punctul de colectare deșeuri metalice feroase și neferoase la punctul de lucru situat în Craiova, ..., județul Dolj.

De activitatea comercială a societăţii s-au ocupat în fapt inculpatul HI, în calitate de administrator împuternicit.

În această calitate, în perioada august 2013-februarie 2014, inculpatul HI a achiziţionat la negru cantităţi importante de deşeuri metalice, pe care le-a valorificat în numele SC C SRL la SC AC SRL şi SC PC SRL, suma totală a veniturilor realizate de societate din această activitate fiind de 1.150.894,5 lei, încasată integral prin viramente bancare efectuate în contul societăţii de la Raiffeisen Bank.

Pentru a regla rezultatele financiare ale societăţii şi a ascunde provenienţa reală a mărfii, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, inculpatul HI a evidenţiat în documentele contabile ale SC C SRL şi a declarat la organele fiscale că a achiziţionat mărfurile exclusiv de la persoane juridice – firme fantomă sau cu un alt obiect de activitate şi care nu au declarat raporturi comerciale cu societatea verificată sau au negat că ar fi livrat vreodată acest gen de mărfuri.

Astfel, actele de urmărire penală administrate în cauză au confirmat aspectele sesizate de organele fiscale, în sensul că, în perioada august 2013-februarie 2014, SC C SRL a înregistrat achiziţii de la 12 furnizori fictivi.

Din analiza documentelor fictive folosite în activitatea comercială a SC C SRL pentru a justifica achiziţiile de mărfuri se desprind următoarele elemente comune, care demonstrează atât caracterul nereal al documentelor justificative înregistrate în evidenţa contabilă cât şi faptul că inculpatul HI a dispus înregistrarea acestora în deplină cunoştinţă de cauză, tocmai în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale şi că nu poate fi, în niciun caz, vorba despre o eroare de fapt asupra identităţii furnizorilor sau delegaţilor acestora.

Aceste elemente sunt de natură să demonstreze, o dată în plus caracterul fictiv al documentelor justificative ale achiziţiilor de mărfuri înregistrate în evidenţa contabilă a SC C SRL, facturi fiscale întocmite în numele unor furnizori diferiţi şi care poartă date diferite de emitere fiind completate în aceleaşi împrejurări şi de aceeaşi persoană.

- pe facturile emise în numele celor 12 furnizori fictivi, la rubrica delegatului sunt menţionate date fictive sau care nu au nicio corespondenţă între ele, cu excepţia celor ale administratorului SC S SRL, BE; de asemenea, pe facturi au fost efectuate menţiuni fictive şi cu privire la mijloacele de transport presupus a fi fost folosite la transportul mărfurilor, numerele de înmatriculare înscrise pe acestea aparţinând în general unor autoturisme improprii transportului unor cantităţi mari de materiale feroase şi care fie au fost radiate din evidenţe cu mult înaintea perioadei în care au fost efectuate achiziţiile sau aparţinând unor persoane care nu au nicio legătură cu societăţile comerciale ce figurează ca furnizori.

- cei mai mulţi dintre cei 12 furnizori fictivi ale căror date de identitate figurează în documentele justificative folosite în activitatea infracţională derulată prin intermediul SC C SRL (SC A&S TRADING SRL, SC ALI SRL, SC  BE  SRL, SC  CTA  SRL, SC  IDC  SRL,  SC  MI  SRL,  SC PE  SRL) sunt societăţi comerciale ale căror date de identitate au fost folosite în mod repetat în scopul justificării fictive a provenienţei mărfurilor de către reprezentanţii altor societăţi comerciale cu activitate similară.

În concluzie, din analiza evidenţei contabile ridicate de la SC C SRL, astfel cum s-a detaliat anterior, se remarcă faptul că toate achiziţiile de materiale şi deşeuri metalice înregistrate şi declarate în perioada iunie 2012 - aprilie 2013 ca provenind de la persoane juridice sunt fictive, fiind efectuate cu unicul scop de a sustrage activitatea comercială derulată de la impozitare.

Fiind audiat, inculpatul HI a recunoscut că a administrat în fapt SC C SRL, dar a dat declaraţii evazive cu privire la împrejurările în care a intrat în posesia facturilor fictive, susţinând ipoteza realităţii relaţiilor comerciale cu furnizorii menţionaţi în cuprinsul acestora. Iniţial, acesta a negat faptul că ar fi completat facturi de achiziţie în numele vreunui furnizor, arătând că acestea erau întocmite de reprezentanţii societăţilor care îi aduceau marfa. După prezentarea raportului de constatare grafică, inculpatul a admis că uneori mai completa astfel de documente „când nu putea şoferii, de faţă cu aceştia”

Inculpatul nu a prezentat însă nicio explicaţie plauzibilă pentru inserarea în cuprinsul facturilor fictive, inclusiv în cele completate de el, a unor date false privind delegaţii şi mijloacele de transport folosite, nici cum îl găseau aceşti presupuşi furnizori, în condiţiile în care societatea sa nu avea afişate la loc vizibil sau publicate oferte de cumpărare deşeuri şi nu a oferit niciun fel de informaţii verificabile cu privire la identitatea furnizorilor reali, deşi este evident că, dacă relaţiile comerciale cu furnizorii declaraţi ar fi fost reale, având în vedere frecvenţa acestora, avea posibilitatea dar şi nevoia de a cunoaşte aceste date, pentru a stabili şi păstra contactul cu partenerii săi de afaceri.

În perioada săvârşirii faptelor, SC C SRL a avut cont bancar deschis la Raiffeisen Bank, iar persoana împuternicite să efectueze operaţiuni au fost inculpatul HI. Din extrasul de cont obţinut de la unitatea bancară şi din documentele justificative ataşate (filele 7-101, vol. IV) rezultă că inculpatul a retras în numerar toate sumele virate de clienţii societăţii, operaţiunile de retragere fiind efectuate în aceeaşi zi în care contul a fost creditat.

 Din documentele justificative puse la dispoziţie de unitatea bancară cu privire la retragerile de numerar  rezultă fie că inculpatul HI a declarat pe propria răspundere la unitatea bancară faptul că aceste sume sunt necesare achiziţionării de materiale feroase şi neferoase, obligându-se să pună la dispoziţia băncii documentele justificative ale tranzacţiei în termen de 5 zile de la ridicarea sumei (ceea ce, bineînţeles, nu s-a mai întâmplat), fie au ataşat borderouri de achiziţie de materiale feroase de la persoane fizice, care nu cuprind însă menţiuni privind identitatea furnizorului.

Aceste aspecte indică, pe de o parte, faptul că achiziţiile de deşeuri şi materiale feroase şi neferoase au fost efectuate în realitate de la persoane fizice, a căror identitate a fost protejată de inculpat prin întocmirea de borderouri de achiziţie fictive, iar pe de altă parte, faptul că, la momentul efectuării retragerilor de numerar, facturile fiscale fictive de achiziţie de la persoane juridice şi chitanţele de plată a mărfurilor nu fuseseră încă întocmite, acestea fiind plăsmuite ulterior, pentru a „regla” rezultatele financiare ale persoanelor juridice în aşa fel încât taxele datorate bugetului de stat să fie minime sau inexistente.

Din raportul de constatare întocmit în cauză de specialistul antifraudă detaşat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj se reţin următoarele, cu privire la activitatea infracţională desfăşurată de HI în numele şi pe seama SC C SRL:

În perioada august 2013 – februarie 2014, SC C SRL  a înregistrat în evidenţa contabilă un număr de 245 facturi fiscale pentru achiziţia de deşeu aluminiu, deşeu fier, deşeu inox şi deşeu de plumb, pe care sunt menţionaţi cei 12 furnizori sus-menţionaţi. Valoarea totală a achiziţiilor înregistrate de către SC C SRL de la aceşti furnizori este în sumă de 1.138.939,88 lei.

 Aceste facturi fiscale au fost înregistrate în contabilitatea SC C SRL (jurnalele de achiziţii şi balanţele de verificare întocmite lunar). Pentru plata acestor facturi au fost întocmite chitanţe care au fost înregistrate în contabilitate (registrele de casă întocmite lunar).

 Pentru aceste achiziţii societatea nu a prezentat avize de însoţire a mărfii , documente de transport, note de cântar, formulare de încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase sau orice alte documente justificative menite să susţină faptul că aceste achiziţii înregistrate în contabilitate sunt reale. Mai mult toate aceste achiziţii sunt înregistrate numai cu facturi sub 5000 RON ce sunt achitate numai în numerar pe bază de chitanţă, fără a fi posibilă verificarea suplimentară prin intermediul conturilor bancare.

De asemenea în perioada menţionată, SC C SRL a înregistrat în contabilitate un număr de 32 facturi fiscale de livrare de mărfuri, în valoare de 1.150.894,5 lei, pe care sunt menţionaţi 2 clienţi: SC AC SRL şi SC PC SRL.

 Aceste facturi au fost înregistrate în contabilitatea SC C SRL (jurnalele de vânzări  şi balanţele de verificare întocmite lunar). Plata acestor facturi s-a realizat numai prin bancă cu ordine de plată care au fost înregistrate în contabilitate (registrele de bancă întocmite lunar şi extrase de cont de la Raiffeisen Bank).

În ceea ce priveşte prejudiciul creat bugetului de stat prin evidenţierea de facturi fictive de la persoanele juridice sus-menţionate, raportul de constatare a estimat valoarea acestuia la suma totală de 182.229,69 lei, compusă din:

- Impozitul pe venitul din alte surse realizat de  persoanele fizice vânzătoare sustras la plată în valoare de 121.891,26 lei.

Conform art. 79 din Legea 571/2003 impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.

Calculul prejudiciului a fost determinat prin aplicarea cotei de 16% asupra costului estimat de achiziţie.

Cu toate că în conformitate cu art. 79 din Legea 571/2003, obligaţia reţinerii impozitului  era la data plăţii venitului către persoanele fizice, iar obligaţia virării impozitului era pana la data de 25 a lunii următoare celei in care a fost reţinut, societatea nu şi-a respectat aceasta obligaţie întrucât nu a înregistrat în contabilitate achiziţii de la persoane fizice .

- Diferenţa de impozit pe profit recalculată ţinând cont de preţul de achiziţie de la persoane fizice al deşeurilor în valoare de 60.338,42 lei.

Întrucât eludându-se legea fiscală nu au fost întocmite documente justificative reale pe baza cărora să fie înregistrate în contabilitate achiziţiile de la producători agricoli individuali, se stabileşte baza de impunere şi obligaţia fiscală datorată prin estimare, conform prevederilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Ca atare, costul real al mărfurilor livrate de SC C  SRL a fost recalculat folosind preţul mediu de achiziţie pe care 3 mari colectori din judeţul Dolj  l-au achitat pentru achiziţia aceloraşi tipuri de deşeuri de la persoane fizice din jud. Dolj în perioada 01.08.2013 – 28.02.2014

A rezultat astfel că, în perioada 01.09.2013 – 28.02.2014, SC C SRL a înregistrat in evidenţa financiar contabilă cheltuieli aferente veniturilor realizate mai mari cu 377.115,15 lei decât cele efectuate în realitate prin achiziţia acestora de la persoane fizice.

Prin înregistrarea unor cheltuieli cu mărfurile mai mari decât cele reale SC C SRL a influenţat rezultatul financiar în sensul că a diminuat profitul impozabil cu suma de 377.115,15 lei căruia îi corespund un impozit pe profit de 60.338,42 lei, sumă cu care a prejudiciat bugetul de stat.

Pentru perioada analizată SC C SRL a depus la organul fiscal declaraţii privind impozitul pe profit pentru anul 2013 şi nu a depus declaraţii pentru anul 2014. Pentru anul 2013 SC C  SRL a declarat un profit în sumă de 3.166 lei conform declaraţiei 101, iar conform balanţei la sfârşitul lunii februarie 2014 profitul societăţii pentru primele 2 luni ale anului 2014 este de 1011,79 lei, obţinut prin adunarea  soldului contului 121- Profit şi pierdere  cu rulajul contului 691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit.

În evidenţa contabilă a societăţii SC C SRL nu sunt înregistrate bunuri mobile sau imobile. Singurul cont de imobilizări din balanţele de verificare ale societăţii este contul 201 – Cheltuieli de constituire, societatea neavând înregistrate imobilizări corporale folosite pentru activitatea sa.

Din contul bancar al societăţii, deschis la Raiffeisen Bank Craiova, a fost retrasă suma totala de 1.144.810,00 lei de către inculpatul HI. Justificarea retragerilor de peste 10.000 lei a fost făcută cu borderouri de achiziţie de la persoane fizice.

La dosarul cauzei există un număr de 26 de borderouri achiziţie depuse ca justificare a retragerilor în numerar de la agenţia Raiffeisen Bank Craiova, documente primite în copie cu adresa nr. 1833 din data de 14.08.2014 de la Direcţia Juridic a Raiffeisen Bank. În contabilitatea SC C SRL nu a fost înregistrat nici unul din aceste borderouri.

În perioada august 2013 – februarie 2014, SC C SRL  nu a înregistrat în evidenţa contabilă aprovizionări/achiziţii de la persoane fizice. Toate aprovizionările societăţii au fost înregistrate numai în baza facturilor fiscale menţionate mai sus.

Astfel, s-a stabilit prin raportul de constatare că pentru suma de 382.989,64 lei, reprezentând diferenţa dintre sumă retrasă din contul bancar - 1.144.810,00 lei - şi costul total estimat ca fiind plătit pentru achiziţiile de deşeuri de la persoane fizice - 761.820,36 lei, nu există documente justificative privind utilizarea acesteia în beneficiul societăţii.

Aceste menţiuni efectuate în evidenţele contabile atestă faptul că, în perioada septembrie 2013 – februarie 2014 asociatul a împrumutat societatea cu suma de 459.000 lei în tranşele din tabelul de mai sus, sumă care figurează ca restituită în totalitate către creditor în diferite tranşe până la finele lunii februarie 2014. Toate aceste împrumuturi şi restituiri au fost efectuate numai prin intermediul contului 531.1 – Casa în lei, iar în evidenţa contabilă nu a fost identificat niciun contract de împrumut între asociat şi societate prin care  să fie acordate împrumuturi sau dispoziţii de plată prin care să fie restituite aceste sume către asociat.

Prin înregistrarea în evidenţa contabilă de plăţi în numerar aferente facturilor fictive identificate de organele fiscale şi de urmărire penală, coroborată cu înregistrările contabile care atestă împrumutarea societăţii de către asociat, urmată de restituirea acestor împrumuturi, dar fără a exista documente justificative pentru aceste operaţiuni, s-a creat un circuit fictiv privind rulajul contului 5311 - Casa în lei, cu scopul de a justifica plăţile fictive pe bază de chitanţă din contul de casă al societăţii şi pentru care era necesară existenţa scriptică a unor sume de bani în casieria societăţii. Aceste sume au fost introduse scriptic în documentele contabile, prin creditări succesive ale societăţii de către asociat, urmate de restituirea ulterioară scriptică a acestora.

Deşi în cursul urmăririi penale, prin declaraţiile date în faţa organelor de poliţie, inculpatul HI a încercat să acrediteze ipoteza că nu a avut cunoştinţă despre caracterul fictiv al documentelor justificative înregistrate în evidenţa contabilă şi nici despre înregistrările contabile fictive, efectuate atât cu privire la operaţiunile de achiziţii, cât şi la presupusele creditări şi restituiri de sume către asociatul persoană fizică, având în vedere dispoziţiile art. 10 din Legea 82/1991, responsabilitatea pentru corectitudinea acestor înregistrări îi revine în întregime, în calitatea sa de administrator al societăţii, cu atât mai mult cu cât asociatul unic IAE, în numele căruia au fost efectuate operaţiunile contabile în contul „Asociaţi conturi curente” nu a avut nicio implicare în activitatea societăţii şi în conducerea evidenţei contabile.

Cu toate că inculpatul a susţinut că nu are cunoştinţă despre aceste înregistrări contabile, care au fost efectuate de un profesionist, acesta nu a oferit nicio informaţie cu privire la identitatea acestuia, iar din verificările efectuate a rezultat că SC C  SRL nu a avut vreo persoană angajată pe funcţia de contabil şi nici contracte de prestări servicii pentru o astfel de activitate. Chiar şi în ipoteza în care aceste înregistrări ar fi fost într-adevăr efectuate de o persoană având cunoştinţe de specialitate în domeniu, această împrejurare nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatului, pentru documentele întocmite în numele societăţii pe care o  administrează.

Se va reţine astfel că, prin operaţiunile contabile efectuate în documentele SC C SRL, inculpatul HI a disimulat astfel în perioada septembrie 2013 – februarie 2014 adevărata provenienţă a sumei de 459.000 lei, însuşite şi folosite în interes personal.

II. Cu privire la activitatea infracţională desfăşurată în numele SC B SRL

În luna februarie 2014, în vederea continuării activităţii infracţionale, inculpatul HI a luat iniţiativa deschiderii unei alte societăţi comerciale, scop în care i-a solicitat concubinei sale, CN, să o determine pe o rudă a acesteia, RT, să accepte înfiinţarea noii persoane juridice pe numele său.

Potrivit declaraţiei martorei RT, aceasta a acceptat propunerea de a semna documentele de înfiinţare, pentru a o ajuta pe inculpata CN, având în vedere raporturile de rudenie dintre cele două, însă după constituirea societăţii nu a mai avut niciun raport cu aceasta şi nu are cunoştinţă despre activitatea ulterioară desfăşurată.

Astfel, SC B SRL (a cărei denumire se raportează la apelativul inculpatului HI, cunoscut în comunitate ca « Birea ») a fost constituită de RT ca asociat unic, sediul acesteia a fost stabilit la domiciliul inculpatului HI din Craiova, strada Râului nr. 280, iar obiectul de activitate stabilit prin actul constitutiv a fost tot comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor.

În acest scop, SC B SRL a solicitat şi obţinut de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, Decizia pentru transferul autorizaţiei de mediu nr. 2477/12.03.2014 în vederea transferării Autorizaţiei de mediu nr. 249/16.08.2012 emisă pentru SC AI SRL şi transferată apoi către SC C SRL, pentru acelaşi punct de colectare deșeuri metalice feroase situat în Craiova, str. Popoveni, nr. 36, județul Dolj.

Decizia a fost ridicată de inculpatul HI, la 13.03.2014 (a se vedea copia actului, fila 605, vol. II).

Imediat după înfiinţarea societăţii, la 11.02.2014, asociatul şi administratorul formal RT s-a prezentat la BNP PG şi a împuternicit-o pe inculpata CN să administreze cu puteri depline societatea, în baza unui mandat de doi ani, autentificat sub nr. 106 (fila 242, vol. II).

După acelaşi tipar infracţional folosit în cazul SC C SRL, activitatea comercială a societăţii a fost controlată de inculpatul HI, care nu avea nicio calitate în cadrul acesteia dar care a împărţit atribuţiile de administrare cu inculpata CN, concubina sa. Astfel, HI s-a ocupat atât de activitatea de colectare cât şi de o parte dintre livrările efectuate în numele SC B SRL, în timp ce inculpata CN a păstrat relaţia cu unii dintre clienţi, livrând mărfurile achiziţionate de societate, dar şi cu unitatea bancară la care societatea avea cont deschis.

Astfel, s-a stabilit pe baza documentelor transmise de Raiffeisen Bank (vol. II), faptul că SC B SRL a avut trei conturi deschise la această unitate bancară, pe care a fost împuternicită să efectueze operaţiuni inculpata CN.

Dintre acestea, pentru contul curent nr. 17740994, inculpata a solicitat emiterea unui card bancar, la 03.06.2015, care a fost folosit ulterior în activitatea infracţională, pentru a facilita retragerile nejustificate de numerar, după cum se va detalia în continuare.

În ceea ce priveşte activitatea de colectare de deşeurilor metalice, din materialul probator administrat a rezultat că, în cursul anului 2015, inculpatul HI a achiziţionat la negru cantităţi importante de deşeuri metalice în numele SC B SRL, care au fost valorificate ulterior către şapte clienţi: SC  A  SRL, SC PC SRL, SC  PA  SRL, SC  RB  SRL, SC  PO 2014  SRL, SC  AN  SRL şi SC  RMS  SRL. De valorificarea bunurilor s-a ocupat în principal CN, după cum rezultă din declaraţiile martorilor – reprezentanţi ai clienţilor (filele 524-537, vol. II)

Valoarea totală a facturilor de livrare, de 1.633.596,92 lei, a fost încasată în cea mai mare parte prin viramente bancare, efectuate în contul nr. 16476314 deschis la Raiffeisen Bank, cu excepţia relaţiei comerciale derulate cu clientul SC  A  SRL, unde plata mărfurilor s-a efectuat cu numerar.

 Pentru a regla rezultatele financiare ale societăţii şi a ascunde provenienţa reală a mărfii, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, inculpaţii au evidenţiat în documentele contabile ale SC B SRL şi au declarat la organele fiscale că a achiziţionat mărfurile exclusiv de la persoane juridice – firme fantomă sau cu un alt obiect de activitate şi care nu au declarat raporturi comerciale cu societatea verificată sau au negat că ar fi livrat vreodată acest gen de mărfuri.

Astfel, actele de urmărire penală administrate în cauză a rezultat că, în cursul anului 2015, SC B SRL a înregistrat în evidenţa contabilă 355 facturi fiscale  pe care sunt menţionaţi 21 furnizori fictivi.

În concluzie, şi în cazul achiziţiilor fictive înregistrate de SC B SRL, similar activităţii desfăşurate pe SC C SRL, se remarcă păstrarea aceluiaşi tipar infracţional, cu următoarele elemente comune, care demonstrează atât caracterul nereal al documentelor justificative înregistrate în evidenţa contabilă cât şi faptul că inculpaţii HI şi CN au dispus înregistrarea acestora în deplină cunoştinţă de cauză, tocmai în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale şi că nu poate fi, în niciun caz, vorba despre o eroare de fapt asupra identităţii furnizorilor sau delegaţilor acestora:

- în afara facturilor înregistrate în evidenţa contabilă şi a chitanţelor de plată aferente, inculpatul nu a prezentat alte documente care să susţină realitatea acestei relaţii comerciale (contracte, avize de însoţire a mărfurilor, bonuri de cântărire), spre deosebire de activitatea de livrare către clienţii SC B SRL, care este documentată prin astfel de înscrisuri justificative (a se vedea vol. VIII); deşi, spre deosebire de SC C SRL, pentru achiziţiile SC B SRL au fost ataşate facturilor şi note de intrare-recepţie, acestea au fost generate prin programul informatic de contabilitate, în baza documentelor de achiziţie şi nu cuprind elemente de identificare a persoanei care a preluat marfa din partea SC B SRL, fiind evident astfel caracterul pur formal al acestora;

- inculpaţii nu au oferit nicio explicaţie sau informaţie verificabilă cu privire la identitatea persoanelor care s-ar fi putut prezenta cu bunurile respective în numele furnizorilor, la modul cum s-a realizat sau păstrat contactul cu aceasta, deşi facturile înregistrate creează aparenţa unei relaţionări repetate, concretizate în achiziţionarea de către SC C SRL a unor cantităţi importante de deşeuri de la aceste societăţi comerciale;

- toate facturile înregistrate de SC C SRL de la cei 21 furnizori fictivi au valori fracţionate sub 5000 lei, deşi unele dintre acestea poartă aceeaşi dată de emitere, pentru a permite achitarea mărfii cu numerar, eludându-se astfel dispoziţiile OG 16/1996, în vigoare la data săvârşirii faptelor şi care interzicea efectuarea de plăţi între persoanele juridice peste această limită.

- unele dintre facturi au înscrisă aceeaşi sumă şi aceeaşi cantitate de deşeuri pretins a fi fost achiziţionată, deşi, în domeniul colectării deşeurilor metalice este puţin probabil ca aceeaşi cantitate de marfă să poată fi aprovizionată succesiv, fără nicio diferenţă rezultată din cântărirea acesteia;

- deşi facturile şi chitanţele aferente poartă date de emitere diferite, acestea au numere de ordine consecutive şi este evident din analiza documentelor respective că topuri din acestea au fost scrise cu acelaşi instrument şi de către aceeaşi persoană, ceea ce demonstrează că au fost completate cu aceeaşi ocazie, post factum, iar nu la data la care se pretinde că a fost achiziţionată marfa;

- pe facturile emise în numele celor 21 furnizori fictivi, la rubrica delegatului sunt menţionate date fictive sau care nu au nicio corespondenţă între ele, (a se vedea procesul-verbal de verificare în bazele de date întocmit de organele de cercetare penală, fila 420, vol. I); de asemenea, pe facturi au fost efectuate menţiuni fictive şi cu privire la mijloacele de transport presupus a fi fost folosite la transportul mărfurilor, numerele de înmatriculare înscrise pe acestea aparţinând în general unor autoturisme improprii transportului unor cantităţi mari de materiale feroase şi care fie au fost radiate din evidenţe cu mult înaintea perioadei în care au fost efectuate achiziţiile sau aparţinând unor persoane care nu au nicio legătură cu societăţile comerciale ce figurează ca furnizori (a se vedea procesul-verbal de verificare, fila 432, vol. II);

- cei mai mulţi dintre cei 21 furnizori fictivi ale căror date de identitate figurează în documentele justificative folosite în activitatea infracţională derulată prin intermediul SC B SRL (SC ARSRL Bucureşti, SC  CTA  SRL, SC  DS  SRL, SC  MI  SRL, SC  PE  SRL, SC  DS  SRL, SC EGS SRL, SC ES SRL, SC ND SRL, SC PF SRL ) sunt societăţi comerciale ale căror date de identitate au fost folosite în mod repetat în scopul justificării fictive a provenienţei mărfurilor de către reprezentanţii altor societăţi comerciale cu activitate similară.

Astfel, rezultă din analiza evidenţei contabile ridicate de la SC B SRL, faptul că toate achiziţiile de materiale şi deşeuri metalice înregistrate şi declarate în cursul anului 2015 ca provenind de la persoane juridice sunt fictive, fiind efectuate cu unicul scop de a sustrage activitatea comercială derulată de la impozitare.

Provenienţa reală a mărfurilor este indicată de informaţiile valorificate prin interceptarea convorbirilor telefonice (vol. III), din care rezultă că, în perioada supravegherii tehnice, inculpatul H a fost contactat de diverse persoane fizice care îi ofereau spre vânzare deşeuri metalice. Pe baza acestor convorbiri au fost identificaţi martorii ŞAI, NCM şi SP, care au vândut astfel de bunuri către HI în perioada de activitate a SC B SRL (a se vedea declaraţiile, filele 453-438, 442-443, vol. II)

Fiind audiat cu privire la aceste fapte, inculpatul HI a recunoscut în final că a administrat în fapt şi SC B SRL, susţinând că activitatea concubinei sale,CN, s-a rezumat doar la ridicarea din conturile societăţii a sumelor de bani provenite din livrări. CN a susţinut iniţial că ea a administrat SC B SRL, pentru ca, după arestarea preventivă a acesteia, să preia susţinerile concubinului său, în sensul că doar a ridicat din cont sumele de bani virate de clienţi.

Probatoriul administrat, astfel cum a fost detaliat anterior, a relevat faptul că ambii inculpaţi s-au ocupat de administrarea societăţii şi de înregistrările contabile, astfel cum rezultă şi din declaraţia contabilei DV.

Inculpaţii au dat declaraţii evazive cu privire la împrejurările în care au intrat în posesia facturilor fictive, susţinând ipoteza realităţii relaţiilor comerciale cu furnizorii menţionaţi în cuprinsul acestora şi nu au prezentat însă nicio explicaţie plauzibilă pentru inserarea în cuprinsul facturilor fictive, inclusiv în cele completate de el, a unor date false privind delegaţii şi mijloacele de transport folosite, nici cum îl găseau aceşti presupuşi furnizori, deşi este evident că, dacă relaţiile comerciale cu furnizorii declaraţi ar fi fost reale, având în vedere frecvenţa acestora, aveau posibilitatea dar şi nevoia de a cunoaşte aceste date, pentru a stabili şi păstra contactul cu partenerii de afaceri.

Inculpaţii nu explică în niciun fel nici faptul că seturi de facturi provenind de la acelaşi pretins furnizor sau chiar de la furnizori diferiţi, sunt completate de aceeaşi persoană şi chiar cu acelaşi instrument de scris, deşi sunt emise la date diferite.

Din probatoriul administrat a rezultat că persoana care a condus evidenţa contabilă a SC B SRL a fost DV. Aceasta, pentru sume de bani plătite lunar de inculpaţi, înregistra documentele justificative în actele contabile, fără a avea în acest scop un contract de prestări servicii încheiat cu societatea.

Din raportul de constatare întocmit în cauză de specialistul antifraudă detaşat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj se reţin următoarele, cu privire la activitatea infracţională desfăşurată în numele şi pe seama SC B SRL:

În perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015, SC B SRL a înregistrat în evidenţa contabilă un număr de 355 facturi fiscale pentru achiziţia a 254.740  kg deşeu aluminiu în valoare de 1.511.164,18 lei, 1.174 kg deşeu alama în valoare de 14.921,80 lei, 415 kg deşeu inox în valoare de 2.282,50 lei şi 4.192 kg deşeu cupru în valoare de 81.697,25 lei şi 61 kg deşeu radiator aluminiu  pe care sunt menţionaţi cei 21 furnizori precizaţi anterior.

Diferenţa numărului de furnizori fictivi dintre constatările organelor fiscale (care au raportat 20 de astfel de raporturi comerciale) şi cel reţinut în raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă (21 de furnizori) este explicată prin faptul că verificările fiscale au avut în vedere perioada martie 2014-septembrie 2014, în timp ce actele materiale constând în evidenţierea de documente justificative fictive de la SC AR SRL s-au săvârşit în perioada octombrie-noiembrie 2015.

Valoarea totală a achiziţiilor înregistrate de către SC B SRL  este în sumă de 1.610.785,53 lei.

Aceste facturi fiscale au fost înregistrate în contabilitatea SC B SRL (jurnalele de achiziţii şi balanţele de verificare întocmite lunar). Pentru plata acestor facturi au fost întocmite chitanţe care au fost înregistrate în contabilitatea(registrele de casă întocmite lunar) SC B SRL.

Pentru aceste achiziţii societatea nu a prezentat avize de însoţire a mărfii, documente de transport, note de cântar, formulare de încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase sau orice alte documente justificative menite să susţină faptul că aceste achiziţii înregistrate în contabilitate sunt reale. Mai mult toate aceste achiziţii sunt înregistrate numai cu facturi sub 5000 RON ce sunt achitate numai în numerar pe bază de chitanţă, fără a fi posibilă verificarea suplimentară prin intermediul conturilor bancare.

La dosarul cauzei există 15 borderouri achiziţie depuse ca justificare a retragerilor în numerar de la agenţia Raiffeisen Bank Craiova , documente primite în copie cu adresa nr. 3 din data de 08.01.2016 de la Direcţia Juridic a Raiffeisen Bank. Menţionăm ca în contabilitatea SC B SRL nu a fost înregistrat nici unul din aceste borderouri.

De asemenea în perioada menţionată, SC B SRL  a înregistrat în contabilitate 86 facturi fiscale în valoare de 1.633.596,92 lei pe care sunt menţionaţi un număr de 7 clienţi: SC  A  SRL , SC PCSRL, SC  PA  SRL, SC  RB  SRL, SC  PO 2014  SRL, SC  AN  SRL şi SC  RMS  SRL.

 Aceste facturi au fost înregistrate în contabilitatea SC B SRL (jurnalele de vânzări  şi balanţele de verificare întocmite lunar). Pentru plata acestor facturi s-a realizat prin bancă cu ordin de plată care au fost înregistrate în contabilitatea SC B SRL. Excepţie de la încasări prin bancă este relaţia comercială cu SC  A  SRL  unde încasările s-au făcut numai cu chitanţă.

În ceea ce priveşte prejudiciul creat bugetului de stat prin evidenţierea de facturi fictive de la persoanele juridice sus-menţionate, raportul de constatare a estimat valoarea acestuia la suma totală de 257.725,69 lei, compusă din:

- Impozitul pe venitul din alte surse realizat de  persoanele fizice vânzătoare sustras la plată în valoare de 168.432,39 lei.

Conform art. 79 din Legea 571/2003 impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.

Calculul prejudiciului a fost determinat prin aplicarea cotei de 16% asupra costului estimat de achiziţie.

Cu toate că în conformitate cu art 79. din Legea 571/2003 obligaţia reţinerii impozitului  era la data platii venitului catre persoanele fizice, iar obligaţia virării impozitului era pana la data de 25 a lunii următoare celei in care a fost reţinut, societatea nu şi-a respectat aceasta obligaţie intrucat nu a înregistrat în contabilitate achiziţii de la persoane fizice .

- Diferenţa de impozit pe profit recalculată ţinând cont de preţul de achiziţie de la persoane fizice al deşeurilor în valoare de 89.293,30 lei.

Întrucât eludându-se legea fiscală nu au fost întocmite documente justificative reale pe baza cărora să fie înregistrate în contabilitate achiziţiile de la producători agricoli individuali, se stabileşte baza de impunere şi obligaţia fiscală datorată prin estimare, conform prevederilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Ca atare, costul real al mărfurilor livrate de SC B SRL a fost recalculat folosind preţul mediu de achiziţie pe care 3 mari colectori din judeţul Dolj  l-au achitat pentru achiziţia aceloraşi tipuri de deşeuri de la persoane fizice din jud. Dolj în perioada 01.08.2013 – 28.02.2014

A rezultat astfel că, în cursul anului 2015, SC B SRL a înregistrat in evidenţa financiar contabilă cheltuieli aferente veniturilor realizate mai mari cu 558.083,11 lei decât cele efectuate în realitate prin achiziţia acestora de la persoane fizice.

Prin înregistrarea unor cheltuieli cu mărfurile mai mari decât cele reale SC B SRL a influenţat rezultatul financiar în sensul că a diminuat profitul impozabil cu suma de 558.083,11 lei căruia îi corespund un impozit pe profit de 89.293,30 lei, sumă cu care a prejudiciat bugetul de stat.

Comparativ cu sumele calculate prin raportul de constatare ca fiind datorate bugetului de stat, pentru anul 2014 SC B SRL a declarat un profit în sumă de 3.362 lei conform declaraţiei 101 iar pentru anul 2015 a declarat un profit în sumă de 1287 lei conform declaraţiei 101, sume ce apar ca infime raportat la cifra de afaceri a societăţii în perioada analizată, în raport de cheltuielile impuse de activitatea desfăşurată.

Astfel, în evidenţa contabilă a societăţii SC B SRL nu sunt înregistrate bunuri mobile sau imobile. Singurul cont de imobilizări din balanţele de verificare ale societăţii este contul 201 – Cheltuieli de constituire, societatea neavând înregistrate imobilizări corporale folosite pentru activitatea sa . Verificarea s-a făcut în baza balanţelor de verificare existente la dosarul cauzei.

Din sumele virate de clienţii societăţii în contul bancar deschis la Raiffeisen Bank, inculpata CN a retras suma totala de 1.523.275,00 lei. Aceste operaţiuni au fost efectuate fie prin retrageri de numerar direct din contul alimentat de clienţi, pe baza unor declaraţii pe propria răspundere potrivit cărora sumele sunt destinate achiziţiilor de mărfuri sau a unor borderouri de achiziţie de la persoane fizice, fie prin efectuarea de transferuri în contul societăţii care avea ataşat un card bancar, de unde retragerile s-au efectuat prin intermediul ATM-urilor, în tranşe repetate.  Justificarea a 15 retrageri de numerar de peste 10.000 lei a fost făcută cu borderouri de achiziţie de la persoane fizice.

Sumele plătite pentru valoarea achiziţiilor înregistrate în contabilitatea societăţii a fost efectuate numai pe bază de chitanţă pentru  toţi cei 21 furnizori. Referitor la modul cum au fost obţinute sumele de bani ce figurează ca plătite pentru mărfurile achiziţionate menţionăm că în balanţele de verificare existente la dosarul cauzei pentru perioada februarie 2014 – decembrie 2015 pe contul 455 –„ Asociaţi conturi curente” sunt rulaje, constând în creditări totale de 553.218 lei, urmate de debitări repetate în valoare totală de 551.905 lei.

Astfel, se atestă contabil faptul că,  în perioada februarie 2014 – decembrie 2015 asociatul a împrumutat societatea cu suma de 553.218,00 lei în tranşe repetate, sumă din care au fost restituiţi 551.905,00 lei în diferite tranşe până la finele lunii decembrie 2015. Menţionăm că toate aceste împrumuturi au fost efectuate numai prin intermediul contului 531.1 – Casa în lei. Pentru justificarea operaţiunilor contabile sus-menţionate, din suma de 553.218,00 împrumutată de asociat au fost identificate există documente justificative dispoziţii de încasare) pentru suma de 180.910 lei, datate în perioada mai 2014-februarie 2015.

De asemenea, din suma de 551.905 lei restituită către asociat există documente justificative (dispoziţii de plată) pentru suma de 154.385 lei datate în perioada mai 2014-februarie 2015. Toate aceste documente au fost întocmite pe numele asociatului RT.

În dosarul cauzei nu există niciun contract de împrumut între asociat şi societate prin care să fie acordate împrumuturi.

Ca atare, prin înregistrarea în evidenţa contabilă de plăţi în numerar aferente facturilor fictive identificate de organele fiscale şi de urmărire penală, coroborată cu înregistrările contabile care atestă împrumutarea societăţii de către asociat, urmată de restituirea acestor împrumuturi, dar fără a exista documente justificative pentru aceste operaţiuni, s-a creat un circuit fictiv privind rulajul contului 5311 - Casa în lei. Astfel pentru a justifica plăţile fictive pe bază de chitanţă din contul de casă al societăţii era necesară existenţa scriptică a unor sume de bani în casierie societăţii. Aceste sume au fost introduse scriptic în documentele contabile, prin creditări succesive ale societăţii de către asociat, urmate de restituirea ulterioară scriptică a acestora.

De asemenea, s-a stabilit prin raportul de constatare că, pentru suma de 470.572,58 lei, reprezentând diferenţa dintre sumă retrasă din contul bancar având IBAN RO 87 RZBR 0000 0600 1647 6314 deschis de societate la agenţia Raiffeisen Bank Craiova - 1.523.275,00 lei - şi costul total estimat ca fiind plătit pentru achiziţiile de deşeuri de la persoane fizice – 1.052.702,42 lei, nu există documente justificative privind utilizarea acesteia în beneficiul societăţii.

În ceea ce priveşte cele 15 borderouri de achiziţie de la persoane fizice depuse de inculpata CN la unitatea bancară (vol. VI), dar care nu au fost însă înregistrate în evidenţa contabilă a SC B SRL, s-a constat că pe unele dintre acestea figurează date fictive ale unor furnizori de astfel de bunuri (a se vedea procesul-verbal de verificare în bazele de date, fila 27, vol. VI). Dintre aceste borderouri fictive, inculpatul HI a întocmit în fals documentele cu nr. 31/02.05.2015, 17/27.03.2015, 37/05.05.2015, 15/01.04.2015, 30/05.05.2015 și 25/28.06.2015 după cum rezultă din raportul de expertiză grafică întocmit în cauză (filele 47-70, vol. II). Falsificarea acestor înscrisuri a constat în atestarea împrejurării nereale potrivit căreia sumele retrase sunt destinate plăţii unor furnizori fictivi şi plăsmuirea unor semnături în numele acestor furnizori fictivi.

Deşi în cursul urmăririi penale, prin declaraţiile date în faţa organelor de poliţie, inculpaţii au încercat să acrediteze ipoteza că nu au avut cunoştinţă despre caracterul fictiv al documentelor justificative înregistrate în evidenţa contabilă şi nici despre înregistrările contabile fictive, efectuate atât cu privire la operaţiunile de achiziţii, cât şi la presupusele creditări şi restituiri de sume către asociatul persoană fizică, având în vedere dispoziţiile art. 10 din Legea 82/1991, responsabilitatea pentru corectitudinea acestor înregistrări le revine în întregime, având în vedere că, din materialul probator administrat a rezultat fără dubiu că au administrat în fapt şi în drept SC B SRL şi cu atât mai mult cu cât asociatul unic RT, în numele căreia au fost efectuate operaţiunile contabile în contul „Asociaţi conturi curente” nu a avut nicio implicare în activitatea societăţii şi în conducerea evidenţei contabile.

Cu toate că inculpaţii au susţinut că nu au cunoştinţă despre aceste înregistrări contabile, care au fost efectuate de un profesionist, având în vedere că sumele de bani din contul societăţii au fost retrase de inculpata CN şi reintroduse parţial în circuitul economic, prin creditări fictive, pe baza unor documente justificative falsificate de contabila DV, iar restul a fost însuşit de aceasta şi folosit în interes personal, se va reţine în sarcina inculpatei CN, atât infracţiunea de spălare a banilor, săvârşită prin disimularea provenienţei sumei de 551.905 lei, conform celor detaliate mai sus, dar şi a infracţiunii de uz de fals, constând în folosirea documentelor falsificate de DV în scopul justificării în contabilitate a operaţiunilor efectuate.

Chiar dacă înregistrările contabile sus-menţionate au fost efectuate de inculpata DV, în calitate de contabil de factor al societăţii, această împrejurare nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatei CN pentru documentele întocmite în numele societăţii pe care a fost împuternicită să o administreze.

Din actele de urmărire penală a rezultat că DV a preluat conducerea evidenţei contabile a SC B SRL în luna iulie 2014. Astfel,  în scopul reglării conturilor contabile ca urmare a faptului că plăţile erau efectuate cu chitanţe către furnizorii fictivi, iar veniturile erau încasate prin bancă, inculpata DV a întocmit mai multe dispoziţii de încasare şi plată în numele asociatului RT, reprezentând „aport asociat” şi respectiv „restituire împrumut”.

Potrivit declaraţiei inculpatei, deşi nu a cunoscut-o pe asociata formală a societăţii, RT, a întocmit în numele acesteia dispoziţiile de încasare şi plată nr. 36/26.07.2014, 40/30.07.2014, 39/29.07.2014, 38/28.07.2014, 37/27.07.2014, 35/25.07.2014, 34/17.07.2014, 30/05.07.2014, 33/14.07.2014, 32/12.07.2014, 31/07.07.2014, 29/03.07.2014, 44/05.01.2015, 45/28.02.2015, 46/10.02.2015, 47/22.02.2015, 48/25.02.2015, 49/26.02.2015 şi 50/27.02.2015 (în original la filele 506-517, 358-359 şi 310-314, vol. IX). Deşi inculpata susţine că la rubrica « conducătorul unităţii » pe aceste documente a executat « doar un semn, cu scopul ca în această rubrică să semneze reprezentantul societăţii », se observă cu uşurinţă că la rubrica respectivă a fost plăsmuită o semnătură în numele persoanei care ar fi depus şi respectiv ridicat sumele de bani din casierie, prin urmare se reţine că DV a întocmit în fals documentele justificative sus-menţionate, în scopul creării aparenţei legalităţii menţiunilor efectuate în actele contabile.

La data de 11.05.2016 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, rechizitoriul nr. 391/P/2016, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, sub nr. 4385/63/2016, dosar ce face obiectul prezentei cauze penale.

În continuare, în temeiul art.344 al.2 CPP, s-au comunicat inculpaţilor HI, CN, SC B SRL, DV şi părţii civile Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin DGRFP Craiova, copii certificate ale  rechizitoriul nr. 391/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi s-a fixat un termen de 22 de zile pentru a se formula cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizarii instantei, precum si cu privire la legalitatea administrarii probelor.

La data de 31.05.2016, doar  inculpata CN a formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizarii instantei, precum si cu privire la legalitatea administrarii probelor.

În motivarea acestora, inculpata a precizat că actul de sesizare al instantei, respectiv rechizitoriul nr. 391/P/2014 emis de Parchetul de pe lânga Tribunalul Dolj, este neregulamentar întocmit, în sensul în care nu îndeplineste criteriul privind claritatea acuzaţiei - descrierea faptelor cu suficiente elemente astfel incat sa rezulte concordanta cu normele legale de incriminare si sa se faca inteles obiectul judecaţii, fiind încălcate dispoziţiile art. 371 C.p.p. rap. la art 328 C.p.p.

 De asemenea, menţionează că verificarea legalitatii actului de sesiare impune o apreciere si o stabilire concreta a aptitudinii rechizitoriului de a investi in mod valabil instanţa de judecata precum si a măsurii in care acest act asigura posibilitatea efectuării unei aparari concrete si efective a inculpatului prin raportarea la faptele de care este acuzat.

In conformitate cu dispoziţiile art. 371 C.p.p. judecata se mărgineşte la faptele şi persoanele aratate in actul de sesizare, iar pentru stabilirea intelesului de fapte si persoane aratate in actul de sesizare a instantei trebuie ca articolul 371 C.p.p. sa fie coroboorat cu art. 328 C.p.p., care se refera la cuprinsul rechizitoriului.

Astfel, tinand cont de separaţia funcţiunilor juridice este atributul procurorului sa procedeze la reliefarea elementelor constitutive pentru fiecare infractiune în parte reţinuta si respectiv la descrierea elementelor materiale pentru fiecare infracţiune, cu precizarea expresa a aspectelor ce tin de latura subiectiva şi latura obiectiva, raportat la încadrarea juridica a acestora astfel cum sunt menţionate în dispozitiv.

A considerat inculpata, că faptele nu sunt prezentate de o maniera aptă a permite identificarea clara a contribuţiei fiecărui inculpat, modul de prezentare a stării de fapt nepermiţând identificarea manierei si a momentului săvârşirii faptelor de către fiecare inculpat.

Descrierea faptei in rechizitoriu trebuie sa se refere la toate împrejurările de loc, timp, mijloace, scop in care a fost săvârşita fapta, daca acestea au consecinţe asupra încadrării faptei reţinute, condiţie neîndeplinita in speţa.

Desi se retine participarea inculpatei C la activitatea de retragere de numerar din conturile bancare pe baza de borderouri de achiziţii, nu se evidenţiază care sunt acele probe din care sa rezulte ca inculpata a cunoscut ca aceste documente nu reflecta realitatea sau ca destinaţia sumelor retrase este alta decât plata furnizorilor de marfa, aceasta cu atât mai mult cu cat din descrierea faptelor in actul de sesizare retine participarea subsemantei in activitatea de intocmire a documentelor justificative a operaţiunilor derulate de SC B.

A considerat inculpata ca aceste neregularitati invocate sunt cenzurabile prin prisma dispoziilor prev. de art. 345 alin. 2 C.p.p., iar in condiţiile in care acestea nu pot fi remediate de către procuror in faza camerei preliminare conform art. 345 alin.3, a solicitat restituirea cauzei la Parchetul de pe lânga Tribunalul Dolj, în temeiul art. 346 alin.3 lit. a C.p.p., pentru refacerea actului de sesizare al instantei, neregularitatea atragand imposibilitatea stabilirii obiectului  şi limitele judecaţii.

Cu privire la legalitatea administrării probelor, a apreciat că proba care determina existenta prejudiciului în cauza si cuantumul acestuia a fost nelegal administrată.

Se precizează că raportul de constatare tehnico-stiintifică întocmit de specialistul antifrauda, detaşat la Parchetul de pe langa Tribunal,cu privire la activitatea desfăşurata in numele SC B SRL, a fost efectuat cu nerespectarea art. 172 alin 12 din NCPP (dispoziţii in vigoare la momentul contestării raportului, trimiterii in judecata prin actul de sesizare, înregistrării cauzei în procedura de camera preliminara si pâna la data 18.06.2016, când au intervenit modificări legislative asupra acestui articol).

Conform NCPP regula este ca atunci când organele judiciare au nevoie de opinia expert pentru constatarea, clarificarea, sau evaluarea unor fapt sau împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză, se dispune conform art. 172 alin 1 CPP, efectuarea unei expertize.

Voinţa legiuitorului în acest sens, rezulta, dincolo de dubiu si din prev art. 172 alin. 12 CPP potrivit cărora după finalizarea raportului de constatare, atunci când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se dispune în mod obligatoriu efectuarea unei expertize, ceea ce nu s-a întâmplat in prezentul dosar. S-a procedat astfel in condiţiile in care la dosarul de urmărire penală există obiecţiunile ridicate de către unii dintre inculpaţii contestatori cu privire la concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de speciali şi chiar obiective ale unei eventuale expertize care să fie dispusă în cauă de către procuror, lucru care însă nu s-a realizat.

A menţionat inculpata că organele de urmărire penală au încălcat flagrant dispoziţiile imperative ale legii respectiv prev art 172 alin 12 CPP, şi ca atare raportul de constatare care stă la baza acuzaţiilor formulate împotriva inculpaţilor, efectuat în condiţii de nelegalitate neurmat de efectuarea unei expertize, aşa cum legea in vigoare prevedea în mod expres, trebuie înlăturat din materialul probator administrat în faza de urmărire penală.

Chiar daca noile modificări legislative aduse disp. art. 172 alin. 12 nu mai prevăd în prezent obligativitatea dispunerii unei expertize tehnice, fiind lăsata la apreciere necesitatea dispunerii, legalitatea administrării raportului de constatare neurmat de dispunerea efectuării expertizei trebuie apreciat in raport cu asigurarea respectării standardelor impuse de principiul egalităţii armelor si de principiul contradictorialităţii, din perspectiva obligaţiei organelor judiciare de a asigura un proces echitabil, impus de art. 6 paragraf 1 din CEDO.

Privarea inculpaţilor de posibilitatea de a contesta rapoartele de constatare a determinat ruperea echilibrului dintre acuzare şi apărare în administrarea probelor, deci încălcarea principiului egalităţii de arme şi pe cale de consecinţa se apreciază ca sancţiunea care intervine este excluderea probei astfel administrata în condiţiile art. 102 alin 3 C.p.p.

Prin încheierea din data de 23.06.2016,  judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 346 alin. (2) CPP, a respins cererile şi excepţiile invocate de către inculpata CN şi a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 391/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, privind pe inculpaţi, constatând respectate dispoziţiile art. 328 CPP, privind legalitatea administrării probelor şi anume art. 97-103 Cpp, respectarea dispoziţiilor art. 114-123 din acelaşi cod, precum şi actelor de urmărire penală, nefiind incidente dispoz. art. 280-282 Cpp.

La data de 15.12.2016 partea civilă STATUL ROMÂN PRIN ANAF REPREZENTAT DE DGRFP DOLJ a depus la dosar cerere de constituire ca parte civilă.

La acelaşi termen de judecată potrivit disp. art. 381 Cpp, rap. la art. 374 şi 375 Cpp, s-a procedat la audierea, inculpatei CN, care a solicitat ca judecarea cauzei să se realizeze potrivit procedurii simplificate, declaraţia acesteia fiind consemnată si ataşată la dosarul cauzei.

De asemenea, la termenul din data de 15.12.2016, potrivit disp. art. 381 Cpp, rap. la art. 107-110-122 CPP, s-a procedat la audierea, inculpatului HI, declaraţia acestuia fiind consemnată si ataşată la dosarul cauzei.

La termenul de judecată din data de 12.01.2017, potrivit disp. art. 381 Cpp, rap. la art. 107-110-122 CPP, s-a procedat la audierea, inculpatei DV, declaraţia acestueia fiind consemnată si ataşată la dosarul cauzei.

La acelaşi termen de judecată instanţa a încuviinţat proba cu expertiza contabilă solicitată de avocat Mircea Gacea pentru inculpatul HI, având ca obiective:

- recalcularea pretului estimat si al prejudiciului in functie de preturile practicate de cei doi mari achizitori de pe piata deseurilor respectiv SC  A  SRL si SC  RS  SRL si neglijarea preturilor comunicate de SC  O  SRL;

-  recalcularea pozitiei 6 din tabelul A pag. 25 a raportului de constatare unde apare o eroare de calcul matematic de circa 30.000 lei, fiind astfel, întocmit la data de 03.05.2017, un raport de expertiză de către expertul BAM.

Totodată, a încuviinţat emiterea unei adrese către Serviciul de Probaţiune Dolj în vederea întocmirii referatelor de evaluare pentru inculpaţii HI, CN şi DV.

Examinând actele şi lucrările dosarului, probele administrate în cursul urmăririi penale, precum şi cele efectuate nemijlocit în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Începând cu anul 2013, inculpatul HI, cunoscut în comunitate sub porecla de „Biră” s-a ocupat cu achiziţionarea deşeurilor metalice reciclabile, la domiciliul său din Craiova, .... Acesta, împreună cu concubina sa, CN, achiziţionau materiale reciclabile de la diverse persoane, fără întocmirea documentelor legale, apoi le valorificau la marii colectori de astfel de mărfuri din Dolj şi din ţară.

În acest scop, inculpatul a constituit succesiv şi controlat activităţile SC C SRL, şi SC B SRL, ambele cu obiect de activitate achiziţionarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile. Pentru a sustrage activităţile derulate în numele acestor societăţi oricărei forme de control financiar sau fiscal, inculpatul a constituit ambele societăţi pe numele altor persoane, fără pregătire sau experienţă în acest domeniu de activitate, fără mijloace materiale care să le permită desfăşurarea unor astfel de activităţi şi care nu au avut nicio contribuţie concretă la desfăşurarea activităţilor comerciale ulterioare, în afara semnării documentelor de înfiinţare a persoanei juridice şi de deschidere a conturilor bancare.

Niciuna dintre societăţile sus-menţionate nu a avut personal angajat sau contabil care să se ocupe de conducerea evidenţei contabile şi nici mijloace materiale proprii. Documentele contabile şi declaraţiile fiscale erau întocmite de persoane diverse cu pregătire de specialitate, unele dintre acestea rămase neidentificate, care erau plătite „la negru” pentru serviciile prestate.

Întrucât prevederile în materie fiscală ce reglementează activitatea de achiziţie şi valorificare a deşeurilor reciclabile de la persoane fizice  (art.78-79 din Legea 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare şi HG 44/2004 modificată) impuneau obligaţia agentului economic la reţinerea şi plata unui impozit pe venit (16%) din valorificarea deşeurilor, dar şi pentru diminuarea profitului realizat din activităţile comerciale derulate în numele celor două societăţi comerciale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, în documentele contabile şi în declaraţiile fiscale depuse s-au evidenţiat în mod fictiv ca sursă a achiziţiilor de deşeuri reciclabile diverse persoane juridice din ţară, deşi în realitate achiziţiile erau efectuate „ la negru” de la persoane fizice, fără întocmirea documentelor legale.

Pentru a avea „acoperirea” elementelor declarate organelor fiscale, inculpaţii s-au aprovizionat cu carnete facturier şi chitanţiere „în alb”, ce cuprindeau menţiuni ştampilate sau tipărite privind datele de identificare ale unor furnizori fictivi, societăţi comerciale inactive, sau care aveau un alt obiect de activitate, nu erau autorizate să colecteze şi să valorifice deşeuri metalice şi nu au confirmat existenţa unor relaţii comerciale cu SC C SRL sau SC B SRL. Aceste documente justificative erau completate ulterior „după nevoi”, cu elemente fictive privind achiziţiile efectuate de cele două societăţi şi plata în numerar a mărfurilor.

În realitate, din actele de urmărire penală s-a stabilit că achiziţiile de deşeuri reciclabile au fost efectuate de la persoane fizice care îl contactau pe inculpatul H şi îi livrau mărfurile la punctele de lucru ale societăţilor, iar plata mărfurilor achiziţionate se efectua în numerar, indiferent de valoarea tranzacţiei.

Ulterior, marfa era revândută către societăţi comerciale colectoare cu activitate importantă în acest domeniu, fiind plătită de clienţi prin viramente bancare, în conturile celor două societăţi, deschise la Raiffeisen Bank.

Sumele cu care erau creditate aceste conturi erau retrase în numerar la scurt timp după procesarea operaţiunilor, de la ghişeul băncii sau, în cazul SC B SRL, o parte a acestora erau transferate într-un alt cont al societăţii, deschis la aceeaşi unitate bancară, care avea ataşat un card bancar, apoi erau retrase în tranşe mai mici, de la terminale tip ATM, după cum se va detalia în continuare.

Pentru a justifica unităţii bancare retragerile de numerar de la ghişeu, inculpaţii prezentau fie declaraţii pe propria răspundere privind destinaţia sumelor retrase, fie borderouri de achiziţie care atestau că destinaţia sumelor retrase este plata unor furnizori persoane fizice, inserând în aceste documente date fictive privind identitatea acestor persoane inexistente date care nu au nicio corelaţie între ele, care să permită stabilirea identităţii furnizorului (a se vedea procesul-verbal de verificare, fila 262, vol. VI).

Aceste aspecte indică, pe de o parte, faptul că achiziţiile de deşeuri au fost efectuate în realitate de la persoane fizice, iar pe de altă parte, faptul că, la momentul efectuării retragerilor de numerar, facturile fiscale fictive de achiziţie de la persoane juridice şi chitanţele de plată a mărfurilor nu fuseseră încă întocmite, acestea fiind plăsmuite ulterior, pentru a „regla” rezultatele financiare ale persoanelor juridice în aşa fel încât taxele datorate bugetului de stat să fie minime sau inexistente.

Aceeaşi concluzie se desprinde şi din rezultatele financiare ale celor două societăţi care au declarat profituri derizorii în raport de cifrele de afaceri declarate, altfel inexplicabile în condiţiile în care cheltuielile de exploatare erau practic inexistente, cele două societăţi neavând personal angajat, sau mijloace fixe proprii şi nu au făcut dovada plăţii de utilităţi sau redevenţe pentru spaţiile folosite în scopul îndeplinirii obiectului de activitate.

O parte a sumelor retrase erau folosite în activitatea comercială desfăşurată în numele celor două societăţi, pentru plata mărfurilor achiziţionate „ la negru”, restul fiind însuşit de inculpaţi şi folosit în scopuri personale, aceştia confundând practic creditele persoanelor juridice folosite în activitatea infracţională cu propriul patrimoniu.

Astfel, pentru a putea reintroduce în circuitul comercial o parte din sumele de bani retrase din conturile celor două societăţi, inculpaţii, consiliaţi de persoanele cu pregătire economică, ce le-au facilitat întocmirea documentelor contabile, au înregistrat în balanţele de verificare, în contul contabil 455 „Asociaţi conturi curente” menţiuni privind creditarea persoanelor juridice de către asociatul persoană fizică, urmate de restituiri către asociat ale acestor presupuse credite, după cum se va detalia în cele ce urmează. Cum asociaţii formali menţionaţi în documentele de înfiinţare a acestor societăţi comerciale nu au avut, în mod concret, nicio contribuţie în activitatea comercială desfăşurată ulterior înmatriculării la ORC şi nici posibilităţi materiale să crediteze persoana juridică cu sumele importante operate în conturile contabile sus-menţionate, metoda descrisă anterior a fost folosită de inculpaţi doar pentru a crea aparenţa, pe de o parte, a unei provenienţe licite a sumelor reîntoarse în patrimoniile persoanelor juridice şi pe de altă parte pentru a avea o justificare formală pentru însuşirea şi folosirea în scopuri personale a unor tranşe din sumele retrase din conturile bancare şi care includ şi prejudiciile create bugetului de stat prin faptele săvârşite.

Fiind audiat cu privire la aceste fapte, inculpatul HI a recunoscut în final că a administrat în fapt şi SC B SRL, susţinând că activitatea concubinei sale,CN, s-a rezumat doar la ridicarea din conturile societăţii a sumelor de bani provenite din livrări. CN a susţinut iniţial că ea a administrat SC B SRL, pentru ca, după arestarea preventivă a acesteia, să preia susţinerile concubinului său, în sensul că doar a ridicat din cont sumele de bani virate de clienţi.

Probatoriul administrat, astfel cum a fost detaliat anterior, a relevat faptul că ambii inculpaţi s-au ocupat de administrarea societăţii şi de înregistrările contabile, astfel cum rezultă şi din declaraţia contabilei DV.

Inculpaţii au dat declaraţii evazive cu privire la împrejurările în care au intrat în posesia facturilor fictive, susţinând ipoteza realităţii relaţiilor comerciale cu furnizorii menţionaţi în cuprinsul acestora şi nu au prezentat însă nicio explicaţie plauzibilă pentru inserarea în cuprinsul facturilor fictive, inclusiv în cele completate de el, a unor date false privind delegaţii şi mijloacele de transport folosite, nici cum îl găseau aceşti presupuşi furnizori, deşi este evident că, dacă relaţiile comerciale cu furnizorii declaraţi ar fi fost reale, având în vedere frecvenţa acestora, aveau posibilitatea dar şi nevoia de a cunoaşte aceste date, pentru a stabili şi păstra contactul cu partenerii de afaceri.

Inculpaţii nu explică în niciun fel nici faptul că seturi de facturi provenind de la acelaşi pretins furnizor sau chiar de la furnizori diferiţi, sunt completate de aceeaşi persoană şi chiar cu acelaşi instrument de scris, deşi sunt emise la date diferite.

Din probatoriul administrat a rezultat că persoana care a condus evidenţa contabilă a SC B SRL a fost DV. Aceasta, pentru sume de bani plătite lunar de inculpaţi, înregistra documentele justificative în actele contabile, fără a avea în acest scop un contract de prestări servicii încheiat cu societatea.

Din raportul de constatare întocmit în cauză de specialistul antifraudă detaşat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj se reţin următoarele, cu privire la activitatea infracţională desfăşurată în numele şi pe seama SC B SRL:

În perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015, SC B SRL a înregistrat în evidenţa contabilă un număr de 355 facturi fiscale pentru achiziţia a 254.740  kg deşeu aluminiu în valoare de 1.511.164,18 lei, 1.174 kg deşeu alama în valoare de 14.921,80 lei, 415 kg deşeu inox în valoare de 2.282,50 lei şi 4.192 kg deşeu cupru în valoare de 81.697,25 lei şi 61 kg deşeu radiator aluminiu  pe care sunt menţionaţi cei 21 furnizori precizaţi anterior.

Diferenţa numărului de furnizori fictivi dintre constatările organelor fiscale (care au raportat 20 de astfel de raporturi comerciale) şi cel reţinut în raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă (21 de furnizori) este explicată prin faptul că verificările fiscale au avut în vedere perioada martie 2014-septembrie 2014, în timp ce actele materiale constând în evidenţierea de documente justificative fictive de la SC AR SRL s-au săvârşit în perioada octombrie-noiembrie 2015.

Valoarea totală a achiziţiilor înregistrate de către SC B SRL  este în sumă de 1.610.785,53 lei.

Aceste facturi fiscale au fost înregistrate în contabilitatea SC B SRL (jurnalele de achiziţii şi balanţele de verificare întocmite lunar). Pentru plata acestor facturi au fost întocmite chitanţe care au fost înregistrate în contabilitatea(registrele de casă întocmite lunar) SC B SRL.

Pentru aceste achiziţii societatea nu a prezentat avize de însoţire a mărfii, documente de transport, note de cântar, formulare de încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase sau orice alte documente justificative menite să susţină faptul că aceste achiziţii înregistrate în contabilitate sunt reale. Mai mult toate aceste achiziţii sunt înregistrate numai cu facturi sub 5000 RON ce sunt achitate numai în numerar pe bază de chitanţă, fără a fi posibilă verificarea suplimentară prin intermediul conturilor bancare.

La dosarul cauzei există 15 borderouri achiziţie depuse ca justificare a retragerilor în numerar de la agenţia Raiffeisen Bank Craiova , documente primite în copie cu adresa nr. 3 din data de 08.01.2016 de la Direcţia Juridic a Raiffeisen Bank. Menţionăm ca în contabilitatea SC B SRL nu a fost înregistrat nici unul din aceste borderouri.

De asemenea în perioada menţionată, SC B SRL  a înregistrat în contabilitate 86 facturi fiscale în valoare de 1.633.596,92 lei pe care sunt menţionaţi un număr de 7 clienţi: SC  A  SRL , SC PCSRL, SC  PA  SRL, SC  RB  SRL, SC  PO 2014  SRL, SC  AN  SRL şi SC  RMS  SRL.

 Aceste facturi au fost înregistrate în contabilitatea SC B SRL (jurnalele de vânzări  şi balanţele de verificare întocmite lunar). Pentru plata acestor facturi s-a realizat prin bancă cu ordin de plată care au fost înregistrate în contabilitatea SC B SRL. Excepţie de la încasări prin bancă este relaţia comercială cu SC  A  SRL  unde încasările s-au făcut numai cu chitanţă.

În ceea ce priveşte prejudiciul creat bugetului de stat prin evidenţierea de facturi fictive de la persoanele juridice sus-menţionate, raportul de constatare a estimat valoarea acestuia la suma totală de 257.725,69 lei, compusă din:

- Impozitul pe venitul din alte surse realizat de  persoanele fizice vânzătoare sustras la plată în valoare de 168.432,39 lei.

Conform art. 79 din Legea 571/2003 impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.

Calculul prejudiciului a fost determinat prin aplicarea cotei de 16% asupra costului estimat de achiziţie.

Cu toate că în conformitate cu art 79. din Legea 571/2003 obligaţia reţinerii impozitului  era la data platii venitului catre persoanele fizice, iar obligaţia virării impozitului era pana la data de 25 a lunii următoare celei in care a fost reţinut, societatea nu şi-a respectat aceasta obligaţie intrucat nu a înregistrat în contabilitate achiziţii de la persoane fizice .

- Diferenţa de impozit pe profit recalculată ţinând cont de preţul de achiziţie de la persoane fizice al deşeurilor în valoare de 89.293,30 lei.

Întrucât eludându-se legea fiscală nu au fost întocmite documente justificative reale pe baza cărora să fie înregistrate în contabilitate achiziţiile de la producători agricoli individuali, se stabileşte baza de impunere şi obligaţia fiscală datorată prin estimare, conform prevederilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Ca atare, costul real al mărfurilor livrate de SC B SRL a fost recalculat folosind preţul mediu de achiziţie pe care 3 mari colectori din judeţul Dolj  l-au achitat pentru achiziţia aceloraşi tipuri de deşeuri de la persoane fizice din jud. Dolj în perioada 01.08.2013 – 28.02.2014

A rezultat astfel că, în cursul anului 2015, SC B SRL a înregistrat in evidenţa financiar contabilă cheltuieli aferente veniturilor realizate mai mari cu 558.083,11 lei decât cele efectuate în realitate prin achiziţia acestora de la persoane fizice.

Prin înregistrarea unor cheltuieli cu mărfurile mai mari decât cele reale SC B SRL a influenţat rezultatul financiar în sensul că a diminuat profitul impozabil cu suma de 558.083,11 lei căruia îi corespund un impozit pe profit de 89.293,30 lei, sumă cu care a prejudiciat bugetul de stat.

Comparativ cu sumele calculate prin raportul de constatare ca fiind datorate bugetului de stat, pentru anul 2014 SC B SRL a declarat un profit în sumă de 3.362 lei conform declaraţiei 101 iar pentru anul 2015 a declarat un profit în sumă de 1287 lei conform declaraţiei 101, sume ce apar ca infime raportat la cifra de afaceri a societăţii în perioada analizată, în raport de cheltuielile impuse de activitatea desfăşurată.

Astfel, în evidenţa contabilă a societăţii SC B SRL nu sunt înregistrate bunuri mobile sau imobile. Singurul cont de imobilizări din balanţele de verificare ale societăţii este contul 201 – Cheltuieli de constituire, societatea neavând înregistrate imobilizări corporale folosite pentru activitatea sa. Verificarea s-a făcut în baza balanţelor de verificare existente la dosarul cauzei.

Din sumele virate de clienţii societăţii în contul bancar deschis la Raiffeisen Bank, inculpata CN a retras suma totala de 1.523.275,00 lei. Aceste operaţiuni au fost efectuate fie prin retrageri de numerar direct din contul alimentat de clienţi, pe baza unor declaraţii pe propria răspundere potrivit cărora sumele sunt destinate achiziţiilor de mărfuri sau a unor borderouri de achiziţie de la persoane fizice, fie prin efectuarea de transferuri în contul societăţii care avea ataşat un card bancar, de unde retragerile s-au efectuat prin intermediul ATM-urilor, în tranşe repetate.  Justificarea a 15 retrageri de numerar de peste 10.000 lei a fost făcută cu borderouri de achiziţie de la persoane fizice.

Sumele plătite pentru valoarea achiziţiilor înregistrate în contabilitatea societăţii a fost efectuate numai pe bază de chitanţă pentru  toţi cei 21 furnizori. Referitor la modul cum au fost obţinute sumele de bani ce figurează ca plătite pentru mărfurile achiziţionate menţionăm că în balanţele de verificare existente la dosarul cauzei pentru perioada februarie 2014 – decembrie 2015 pe contul 455 –„ Asociaţi conturi curente” sunt rulaje, constând în creditări totale de 553.218 lei, urmate de debitări repetate în valoare totală de 551.905 lei.

Astfel, se atestă contabil faptul că, în perioada februarie 2014 – decembrie 2015 asociatul a împrumutat societatea cu suma de 553.218,00 lei în tranşe repetate, sumă din care au fost restituiţi 551.905,00 lei în diferite tranşe până la finele lunii decembrie 2015. Menţionăm că toate aceste împrumuturi au fost efectuate numai prin intermediul contului 531.1 – Casa în lei. Pentru justificarea operaţiunilor contabile sus-menţionate, din suma de 553.218,00 împrumutată de asociat au fost identificate documente justificative (dispoziţii de încasare) pentru suma de 180.910 lei, datate în perioada mai 2014-februarie 2015.

De asemenea, din suma de 551.905 lei restituită către asociat există documente justificative (dispoziţii de plată) pentru suma de 154.385 lei datate în perioada mai 2014-februarie 2015. Toate aceste documente au fost întocmite pe numele asociatului RT.

În dosarul cauzei nu există niciun contract de împrumut între asociat şi societate prin care să fie acordate împrumuturi.

Ca atare, prin înregistrarea în evidenţa contabilă de plăţi în numerar aferente facturilor fictive identificate de organele fiscale şi de urmărire penală, coroborată cu înregistrările contabile care atestă împrumutarea societăţii de către asociat, urmată de restituirea acestor împrumuturi, dar fără a exista documente justificative pentru aceste operaţiuni, s-a creat un circuit fictiv privind rulajul contului 5311 - Casa în lei. Astfel pentru a justifica plăţile fictive pe bază de chitanţă din contul de casă al societăţii era necesară existenţa scriptică a unor sume de bani în casierie societăţii. Aceste sume au fost introduse scriptic în documentele contabile, prin creditări succesive ale societăţii de către asociat, urmate de restituirea ulterioară scriptică a acestora.

De asemenea, s-a stabilit prin raportul de constatare că, pentru suma de 470.572,58 lei, reprezentând diferenţa dintre sumă retrasă din contul bancar având IBAN RO 87 RZBR 0000 0600 1647 6314 deschis de societate la agenţia Raiffeisen Bank Craiova - 1.523.275,00 lei - şi costul total estimat ca fiind plătit pentru achiziţiile de deşeuri de la persoane fizice – 1.052.702,42 lei, nu există documente justificative privind utilizarea acesteia în beneficiul societăţii.

În ceea ce priveşte cele 15 borderouri de achiziţie de la persoane fizice depuse de inculpata CN la unitatea bancară (vol. VI), dar care nu au fost însă înregistrate în evidenţa contabilă a SC B SRL, s-a constat că pe unele dintre acestea figurează date fictive ale unor furnizori de astfel de bunuri (a se vedea procesul-verbal de verificare în bazele de date, fila 27, vol. VI). Dintre aceste borderouri fictive, inculpatul HI a întocmit în fals documentele cu nr. 31/02.05.2015, 17/27.03.2015, 37/05.05.2015, 15/01.04.2015, 30/05.05.2015 și 25/28.06.2015 după cum rezultă din raportul de expertiză grafică întocmit în cauză (filele 47-70, vol. II). Falsificarea acestor înscrisuri a constat în atestarea împrejurării nereale potrivit căreia sumele retrase sunt destinate plăţii unor furnizori fictivi şi plăsmuirea unor semnături în numele acestor furnizori fictivi.

Deşi în cursul urmăririi penale, prin declaraţiile date în faţa organelor de poliţie, inculpaţii au încercat să acrediteze ipoteza că nu au avut cunoştinţă despre caracterul fictiv al documentelor justificative înregistrate în evidenţa contabilă şi nici despre înregistrările contabile fictive, efectuate atât cu privire la operaţiunile de achiziţii, cât şi la presupusele creditări şi restituiri de sume către asociatul persoană fizică, având în vedere dispoziţiile art. 10 din Legea 82/1991, responsabilitatea pentru corectitudinea acestor înregistrări le revine în întregime, având în vedere că, din materialul probator administrat a rezultat fără dubiu că au administrat în fapt şi în drept SC B SRL şi cu atât mai mult cu cât asociatul unic RT, în numele căreia au fost efectuate operaţiunile contabile în contul „Asociaţi conturi curente” nu a avut nicio implicare în activitatea societăţii şi în conducerea evidenţei contabile.

Cu toate că inculpaţii au susţinut că nu au cunoştinţă despre aceste înregistrări contabile, care au fost efectuate de un profesionist, având în vedere că sumele de bani din contul societăţii au fost retrase de inculpata CN şi reintroduse parţial în circuitul economic, prin creditări fictive, pe baza unor documente justificative falsificate de contabila DV, iar restul a fost însuşit de aceasta şi folosit în interes personal, se va reţine în sarcina inculpatei CN, atât infracţiunea de spălare a banilor, săvârşită prin disimularea provenienţei sumei de 551.905 lei, conform celor detaliate mai sus, dar şi a infracţiunii de uz de fals, constând în folosirea documentelor falsificate de DV în scopul justificării în contabilitate a operaţiunilor efectuate.

Chiar dacă înregistrările contabile sus-menţionate au fost efectuate de inculpata DV, în calitate de contabil de factor al societăţii, această împrejurare nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatei CN pentru documentele întocmite în numele societăţii pe care a fost împuternicită să o administreze.

Din actele de urmărire penală a rezultat că DV a preluat conducerea evidenţei contabile a SC B SRL în luna iulie 2014. Astfel,  în scopul reglării conturilor contabile ca urmare a faptului că plăţile erau efectuate cu chitanţe către furnizorii fictivi, iar veniturile erau încasate prin bancă, inculpata DV a întocmit mai multe dispoziţii de încasare şi plată în numele asociatului RT, reprezentând „aport asociat” şi respectiv „restituire împrumut”.

Potrivit declaraţiei inculpatei, deşi nu a cunoscut-o pe asociata formală a societăţii, RT, a întocmit în numele acesteia dispoziţiile de încasare şi plată nr. 36/26.07.2014, 40/30.07.2014, 39/29.07.2014, 38/28.07.2014, 37/27.07.2014, 35/25.07.2014, 34/17.07.2014, 30/05.07.2014, 33/14.07.2014, 32/12.07.2014, 31/07.07.2014, 29/03.07.2014, 44/05.01.2015, 45/28.02.2015, 46/10.02.2015, 47/22.02.2015, 48/25.02.2015, 49/26.02.2015 şi 50/27.02.2015 (în original la filele 506-517, 358-359 şi 310-314, vol. IX). Deşi inculpata susţine că la rubrica « conducătorul unităţii » pe aceste documente a executat « doar un semn, cu scopul ca în această rubrică să semneze reprezentantul societăţii », se observă cu uşurinţă că la rubrica respectivă a fost plăsmuită o semnătură în numele persoanei care ar fi depus şi respectiv ridicat sumele de bani din casierie, prin urmare se reţine că DV a întocmit în fals documentele justificative sus-menţionate, în scopul creării aparenţei legalităţii menţiunilor efectuate în actele contabile.

Din materialul probator administrat a rezultat că inculpata DV a urmărit prin falsificarea documentelor justificative sus-menţionate doar reglarea conturilor contabile şi nu s-a putut stabili, în afara oricărui dubiu, faptul că aceasta ar fi cunoscut provenienţa ilicită a sumelor de bani înscrise în dispoziţiile de încasare şi plată întocmite în numele asociatului RT. Pentru aceste motive, inculpata urmează a fi trasă la răspundere penală doar pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată descrisă anterior.

Starea de fapt descrisă şi reţinută anterior se probează cu următoarele mijloace de probă: ordonanţe emise în timpul urmăririi penale; documente privind măsurile procesuale dispuse în cauză; actele de verificare efectuate de organele fiscale la SC C SRL şi  plângerile formulate; raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă detaşat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj cu privire la activitatea infracţională desfăşurată în numele SC C SRL şi anexele acestuia; raportul de constatare grafică cu privire la documentele folosite în activitatea SC C SRL; documentele întocmite cu privire la percheziţiile efectuate în cauză pentru documentarea activităţii infracţionale desfăşurate în numele SC C SRL; documente privind măsurile asiguratorii dispuse în cauză; verificări privind realitatea achiziţiilor efectuate de SC C SRL; declaraţiile  inculpaţilor pe intreg parcursul procesului penal; actele de verificare efectuate de organele fiscale la SC B SRL şi  plângerea formulată; raportul de constatare grafică cu privire la documentele folosite în activitatea SC B SRL; raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă detaşat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj cu privire la activitatea infracţională desfăşurată în numele SC B SRL şi anexele acestuia; documentele întocmite cu privire la percheziţiile efectuate în cauză pentru documentarea activităţii infracţionale desfăşurate în numele SC B SRL; verificări privind realitatea achiziţiilor efectuate de SC B SRL; declaraţii de martori;verificări la diferite instituţii cu privire la situaţia şi activitatea SC B SRL;interceptări ale convorbirilor telefonice şi documentele de autorizare a acestor măsuri de supraveghere tehnică (46 file); extrase de conturi ale SC C SRL; justificări ale retragerilor de numerar din contul SC C SRL; facturi fictive de achiziţie înregistrate în evidenţa contabilă a SC C SRL; verificări privind realitatea achiziţiilor efectuate de SC C SRL; acte contabile ale SC C SRL; declaraţii fiscale depuse de SC C SRL; extrase de conturi ale SC B SRL; justificări ale retragerilor de numerar din contul SC B SRL; verificări în baza de date FISCNET pentru SC B SRL;acte contabile ale SC B SRL – 482 file;verificări şi documente ridicate de la clienţii SC B SRL – 572 file; acte contabile ale SC B SRL şi mijloace materiale de probă: copii ale mediilor de stocare a convorbirilor interceptate în temeiul autorizaţiilor emise în cauză – 8 buc.

În drept, în ceea ce priveşte activitatea infracţională desfăşurată în numele SC C SRL:

Faptele inculpatului HI, de a înregistra în perioada septembrie 2013 - februarie 2014, în contabilitatea SC. C SRL 245 facturi fiscale pentru achiziţia de deşeuri metalice, de la 12 furnizori fictivi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale în cuantum de 182.229 lei, reprezentând impozit pe venituri din alte surse şi impozit pe profit întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 C.p.

Faptele inculpatului HI, de a retrage din contul bancar al SC C SRL, deschis la Raiffeisen Bank, în perioada august 2013 – februarie 2014, suma totală de 382.989,64 lei pe care a folosit-o în scopuri contrare intereselor acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea 31/1990, cu aplicarea art. 35 C.p.

Faptele inculpatului HI, de a falsifica prin contrafacerea semnăturii furnizorului şi prin inserarea de menţiuni nereale privind achiziţii de mărfuri, următoarele documente justificative: facturile seria: STTC nr. 0027972/05.12.2013 emisă de SC  ST  SRL, MRCI seria nr. 0012115/05.12.203 emisă de SC  MI  SRL, ALI nr. 826110/20.12.2013, ALI nr. 826111/21.12.2013 emise de SC  ALI  SRL, nr. 20/08.10.2013, nr. 21/09.10.2013, nr. 22/10.10.2013, nr. 19/07.10.2013 emise de SC SSRL, B DOC nr. 6367408/13.09.2013, B DOC nr. 6367409/14.09.2013, B DOC nr. 6367410/15.09.2013, B DOC nr. 6367411/16.09.2013, B DOC nr. 6367412/17.09.2013, B DOC nr. 6367413/18.09.2013, B DOC nr. 6367414/19.09.2013, B DOC nr. 6367415/19.09.2013, B DOC nr. 6367416/20.09.2013 emise de SC  IDC  SRL București , BPAE nr. 0101402/23.09.2013, BPAE nr. 0101404/25.09.2013, BPAE nr. 0101403/24.09.2013, BPAE nr. 0101405/26.09.2013 emise de SC PE  SRL; chitanţele nr. 45/07.10.2013, nr. 46/08.10.2013, nr. 47/09.10.2013 şi nr. 48/10.10.2013 emise de SC SSRL, toate în beneficiul SC C SRL, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.p., cu aplic. art. 35 C.p.

Faptele inculpatului HI, de a disimula adevărata provenienţă a sumelor retrase fără justificare legală din contul SC C SRL, prin reintroducerea acestora în circuitul comercial derulat în numele acestei persoane juridice sub formă de aporturi asociaţi, urmate de restituiri ale sumelor împrumutate, menţiuni efectuate doar în documentele contabile, având ca rezultat spălarea sumei de 459.000 lei în perioada septembrie 2013 – februarie 2014, prin crearea aparenţei că această sumă a intrat legal în posesia asociatului IAE, deşi în realitatea ea a fost însuşită de administratorul împuternicit HI, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 C.p.

II. În ceea ce priveşte activitatea infracţională desfăşurată în numele SC B SRL:

Faptele inculpaţilor HI, în calitate de administrator de fapt şi CN, în calitate de administrator împuternicit al SC B SRL, de a înregistra în perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015, în evidenţa contabilă a societăţii 355 facturi fiscale de la furnizori fictivi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale în cuantum de 257.725 lei, reprezentând impozit pe venituri din alte surse şi impozit pe profit întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 C.p.

Faptele inculpatului HI de a falsifica prin contrafacerea semnăturii furnizorului şi prin inserarea de menţiuni nereale privind achiziţii de mărfuri, următoarele documente justificative: facturile seria BPAE nr. 0102956/24.03.2014 și BPAE nr. 0102955/23.03.2014 emise de SC PE  SRL în favoarea SC Birenf SRL,borderourile de achiziție ale SC B SRL nr. 31/02.05.2015, 17/27.03.2015, 37/05.05.2015, 15/01.04.2015, 30/05.05.2015 și 25/28.06.2015, depuse la Raiffesen Bank, în vederea justificării retragerilor de numerar din contul societăţii, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 C.p.

Având în vedere starea de fapt şi de drept reţininută anterior, instanţa, în baza art.386 CPP, va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriul nr.391/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul HI, din 2 infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată prev. si ped.de art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al.1 CP, cu aplic.art.35 al.1 CP, într-o singură infractiune de evaziune fiscală în formă continuată prev. si ped.de art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP, având în vedere că suntem în prezenta a  2 fapte continuate  distincte de evaziune fiscală, săvârşite în baza unor rezoluţii infracţionale distincte, una  fiind săvârşită în realizarea obiectului de activitate al SC C SRL, iar cealaltă în realizarea obiectului de activitate al SC B SRL, chiar dacă în dauna aceleiaşi părţii civile respectiv Statul Român, prin ANAF.Pe de altă parte, infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al.1 CP, nu mai poate fi considerată ca fiind asimilată obiectului material al infracţiunii de evaziune fiscală în forma prev. de art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cele două infracţiuni coexistând în sfera ilicitului penal, chiar dacă una este săvârşită ( infracţiunea de fals), în scopul producerii de consecinţe juridice, ce întrunesc elementele constitutive ale celeilalte infracţiuni( infracţiunea de evaziune fiscală).

Reţinând vinovăţia inculpatului, instanţa la individualizarea cuantumului pedepselor ce urmează a-i fi aplicate urmează să aibă în vedere şi disp. art. 74 din actualul Cod penal,  potrivit cărora „stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, în speţă, se va reţine atitudinea relativ sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, faptul că acesta nu are antecedente penale, are o familie organizată şi 2 copii minori în întreţinere, dar şi cuantumul mare al prejudiciului cauzat bugetului de stat şi perseverenţa infracţională motiv pentru care:

 În baza art.9 alin 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi art.5 CP va condamna pe inculpatul HI la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În baza art.65 alin.1 C.p, va dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a , lit.b, lit.g CP.

În baza art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP, şi art.5 CP va condamna pe inculpatul HI la pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În baza art.65 alin.1 C.p, va dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a , lit.b, lit.g CP.

În baza art. art.322 al.1 CP, cu aplic.art.35 al.1 CP şi art.5 CP va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.272 al.1 lit.b din Legea 31/1990, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi art.5 CP va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 luni închisoare.

În baza art.29 al.1 lit.b din Legea 656/2002, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi art.5 CP va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.38 al.1 CP, rap la art.39 al.1 lit.b CP inculpatul HI va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse (1/3 x 6 ani şi 9 luni = 2 ani şi 3 luni închisoare), respectiv 2 ani şi 3 luni închisoare, astfel încât inculpatul va executa în total pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În baza art.399 al.1 CPP, rap. la art.72 al.1 CP va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului HI perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 18.04.2016 la zi şi dispune menţinerea măsurii preventive a arestului la domiciliu luată faţă de acesta.

În drept, faptele inculpatei CN, de a retrage în perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015, din contul SC B SRL deschis la Raiffeisen Bank, suma totală de 470.572,58 lei, cu justificări fictive, pe care a folosit-o în interes personal, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea 31/1990, cu aplicarea art. 35 C.p.

Faptele inculpatei CN, de a disimula adevărata provenienţă a sumelor retrase fără justificare legală din contul SC B SRL, prin reintroducerea acestora în circuitul comercial derulat în numele acestei persoane juridice sub formă de aport al asociatului, urmate de restituiri ale sumelor împrumutate, menţiuni efectuate în documentele contabile în baza unor dispoziţii falsificate de încasare şi plată din casierie, având ca rezultat spălarea sumei de 551.905 lei în perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015, prin crearea aparenţei că această sumă a intrat legal în posesia asociatului RT, deşi în realitatea ea a fost însuşită de administratorul împuternicit CN, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 C.p.

Faptele inculpatei de a se folosi de documente justificative falsificate – borderouri de achiziţie falsificate de inculpatul HI şi dispoziţii de încasare şi plată cu titlu de aport al asociatului, falsificate de suspecta DV, în scopul justificării retragerilor de numerar din contul SC B SRL, respectiv înregistrării în evidenţele contabile ale SC B SRL a aporturilor de numerar folosite în activitatea infracţională, în perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 323 C.p., cu aplicarea art. 35 C.p.

Reţinând vinovăţia inculpatei, instanţa la individualizarea cuantumului pedepselor ce urmează a-i fi aplicate urmează să aibă în vedere şi disp. art. 74 din actualul Cod penal,  potrivit cărora „stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, în speţă, se va reţine atitudinea sinceră a inculpatei, ce a uzat de procedura simplificată potrivit dispoziţiilor art.274 CPP, art.275 CPP, faptul că aceasta nu are antecedente penale, are o familie organizată şi 2 copii minori în întreţinere, dar şi cuantumul mare al prejudiciului cauzat bugetului de stat , motiv pentru care:

În baza art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.396 al.10 CPP şi art.5 CP, va condamna pe inculpata CN la pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În baza art.65 alin.1 C.p, va dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP.

În baza art.323 CP, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.396 al.10 CPP şi art.5 CP: va condamna pe aceiaşi inculpată la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art.272 al.1 lit.b din Legea 31/1990, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.396 al.10 CPP şi art.5 CP: va condamna pe aceiaşi inculpată la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art.29 al.1 lit.b din Legea 656/2002, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.396 al.10 CPP şi art.5 CP: va condamna pe aceiaşi inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.38 al.1 CP, rap la art.39 al.1 lit.b CP:

Inculpata CN va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse (1/3 x 3 ani = 1 an închisoare), respectiv 1 an închisoare, astfel încât inculpata va executa în total pedeapsa de 3 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 91 CP va dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 3 ani.

În baza art. 93 alin.1 CP va obliga pe inculpată, ca pe durata termenului de încercare să se supună urmatoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Dolj;

-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa şi orice deplasare ce depaşeşte 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de munca,

- să comunice informaţii şi documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenţa.

În baza art. 93 alin. 2 CP va obliga pe inculpata CN, ca pe durata termenului de încercare, să execute obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. 3 CP inculpata CN va presta pe parcursul termenului de încercare o munca neremunerata în folosul comunitaţii pe o perioada de 60 zile la Primăria Municipiului Craiova, jud.Dolj, care urmeaza a fi stabilita de Serviciul de Probaţiune Dolj.

Va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 CP, privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

În baza art.399 al.1 CPP, rap. la art.72 al.1 CP:  constată că inculpata CN a fost reţinută, arestată preventiv şi arestată la domiciliu de la data de 18.04.2016 la zi şi dispune revocarea măsurii preventive a arestului la domiciliu luată faţă de aceasta.

În drept, faptele inculpatei SC B SRL, săvârşite în realizarea obiectului de activitate şi în numele acesteia de către inculpaţii HI şi CN, de a înregistra în perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015, în evidenţa contabilă a societăţii 355 facturi fiscale de la furnizori fictivi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale în cuantum de 257.725,69 lei, reprezentând impozit pe venituri din alte surse şi impozit pe profit întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 C.p.

Faptele inculpatei SC B SRL, săvârşite în realizarea obiectului de activitate şi în numele acesteia de către inculpata CN, de a disimula adevărata provenienţă a sumelor retrase fără justificare legală din contul SC B SRL, prin reintroducerea acestora în circuitul comercial derulat în numele acestei persoane juridice sub formă de aport al asociatului, urmate de restituiri ale sumelor împrumutate, menţiuni efectuate în documentele contabile în baza unor dispoziţii falsificate de încasare şi plată din casierie, având ca rezultat spălarea sumei de 551.905 lei în perioada ianuarie 2014 – decembrie 2015, prin crearea aparenţei că această sumă a intrat legal în posesia asociatului RT, deşi în realitatea ea a fost însuşită de administratorul împuternicit CN, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 C.p.

Având în vedere că infracţiunile de evaziune fiscală şi spălare a banilor descrise anterior au fost săvârşite de inculpaţii HI şi respectiv CN în realizarea obiectului de activitate al SC B SRL şi în numele acestei societăţi, aflate încă în funcţiune, instanţa apreciază că în cauză sunt întrunite condiţiile atragerii răspunderii penale a persoanei juridice sus-menţionate, conform art. 135 C.p, motiv pentru care:

În baza art.9 alin 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.137 al.4 lit.c CP şi art.5 CP va condamna pe inculpata SC.B SRL Craiova la pedeapsa de 18.000 lei amendă penală, sumă corespunzătoare unui număr de 180 de zile-amendă penală, cu o valoare de 100 lei/zi-amendă şi la pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev. de art.136 al.3 lit.a CP.

În baza art.29 al.1 lit.b din Legea 656/2002, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.137 al.4 lit.c CP şi art.5 CP va condamna pe aceiaşi inculpată la pedeapsa de 18.000 lei amendă penală, sumă corespunzătoare unui număr de 180 de zile-amendă penală cu o valoare de 100 lei/zi-amendă şi la pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev. de art.136 al.3 lit.a CP.

În baza art.38 al.1 CP, rap la art.39 al.1 lit.c CP inculpata SC.B SRL Craiova va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 18.000 lei la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse (1/3 x 18.000 lei= 6000 lei ), respectiv 6000 lei, astfel încât inculpata va executa în total pedeapsa de 24.000 lei şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev. de art.136 al.3 lit.a CP.

În drept, faptele inculpatei DV, săvârşite în calitate de contabil al SC B SRL, de a falsifica prin plăsmuire dispozițiile de încasare și plată nr. 36/26.07.2014, 40/30.07.2014, 39/29.07.2014, 38/28.07.2014, 37/27.07.2014, 35/25.07.2014, 34/17.07.2014, 30/05.07.2014, 33/14.07.2014, 32/12.07.2014, 31/07.07.2014, 29/03.07.2014, 44/05.01.2015, 45/28.02.2015, 46/10.02.2015, 47/22.02.2015, 48/25.02.2015, 49/26.02.2015 şi 50/27.02.2015 prin care atesta în fals că asociatul RT împrumută societatea şi că aceste împrumuturi au fost restituite către asociat, în luna iulie 2014, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C.p., cu aplicarea art. 35 C.p.

Din materialul probator administrat a rezultat că inculpata a urmărit prin falsificarea documentelor justificative sus-menţionate doar reglarea conturilor contabile şi nu s-a putut stabili, în afara oricărui dubiu, faptul că aceasta ar fi cunoscut provenienţa ilicită a sumelor de bani înscrise în dispoziţiile de încasare şi plată întocmite în numele asociatului Rădulescu Timişoar, pentru aceste motive, inculpata urmează a fi trasă la răspundere penală doar pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată descrisă anterior.

Reţinând vinovăţia inculpatei, instanţa la individualizarea cuantumului pedepselor ce urmează a-i fi aplicate urmează să aibă în vedere şi disp. art. 74 din actualul Cod penal,  potrivit cărora „stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, în speţă, se va reţine atitudinea nesinceră a inculpatei, dar şi faptul că aceasta nu are antecedente penale, este pensionară şi are o familie organizată , motiv pentru care:

În baza art.322 CP, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi art.5 CP va condamna pe inculpata DV la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 91 CP va dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 2 ani.

Va obliga pe inculpată, ca pe durata termenului de încercare să se supună urmatoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Dolj;

-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa şi orice deplasare ce depaşeşte 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de munca,

- să comunice informaţii şi documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenţa.

În baza art. 93 alin. 2 CP va obliga pe inculpata DV, ca pe durata termenului de încercare, să execute obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. 3 CP inculpata DV va presta pe parcursul termenului de încercare o munca neremunerata în folosul comunitaţii pe o perioada de 60 zile la Primăria Municipiului Craiova, jud.Dolj, care urmeaza a fi stabilita de Serviciul de Probaţiune Dolj.

Va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 CP, privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. 

Pe de altă parte, instanţa în baza art.25 al.3 CPP va dispune desfiinţarea, (anularea) următoarelor facturi fiscale falsificate de către inculpaţii HI şi DV, în vederea restabilirii situaţiei anterioare săvârşirii faptelor:

-facturile seria: STTC nr. 0027972/05.12.2013 emisă de SC  ST  SRL, MRCI seria nr. 0012115/05.12.203 emisă de SC  MI  SRL, ALI nr. 826110/20.12.2013, ALI nr. 826111/21.12.2013 emise de SC  ALI  SRL, nr. 20/08.10.2013, nr. 21/09.10.2013, nr. 22/10.10.2013, nr. 19/07.10.2013 emise de SC SSRL, B DOC nr. 6367408/13.09.2013, B DOC nr. 6367409/14.09.2013, B DOC nr. 6367410/15.09.2013, B DOC nr. 6367411/16.09.2013, B DOC nr. 6367412/17.09.2013, B DOC nr. 6367413/18.09.2013, B DOC nr. 6367414/19.09.2013, B DOC nr. 6367415/19.09.2013, B DOC nr. 6367416/20.09.2013 emise de SC  IDC  SRL Bucureşti, BPAE nr. 0101402/23.09.2013, BPAE nr. 0101404/25.09.2013, BPAE nr. 0101403/24.09.2013, BPAE nr. 0101405/26.09.2013 emise de SC PE  SRL şi pe chitanţele nr. 45/07.10.2013, nr. 46/08.10.2013, nr. 47/09.10.2013 şi nr. 48/10.10.2013 emise de SC SSRL în beneficiul SC C SRL (filele 127-151, vol. IV);

- facturile seria BPAE nr. 0102956/24.03.2014 şi BPAE nr. 0102955/23.03.2014 emise de SC PE  SRL emise în beneficiul SC B SRL (în original la filele 61-62, vol. II);

- borderourile de achiziţie ale SC B SRL nr. 31/02.05.2015, 17/27.03.2015, 37/05.05.2015, 15/01.04.2015, 30/05.05.2015 şi 25/28.06.2015 (în original la filele 60, 66-70, vol. II)., ce au fost falsificate prin plăsmuire de către inculpatul HI.

- dispoziţiile de încasare şi plată nr. 36/26.07.2014, 40/30.07.2014, 39/29.07.2014, 38/28.07.2014,37/27.07.2014,35/25.07.2014, 34/17.07.2014, 30/05.07.2014, 33/14.07.2014, 32/12.07.2014,31/07.07.2014,29/03.07.2014, 44/05.01.2015, 45/28.02.2015, 46/10.02.2015, 47/22.02.2015, 48/25.02.2015, 49/26.02.2015 şi 50/27.02.2015 (în original la filele 506-517, 358-359 şi 310-314, vol. IX), ce au fost falsificate prin plăsmuire de către inculpata DV.

Sub aspectul laturii civile, se constată că la data de 07.02.2017, partea civilă Statul Român prin ANAF – DGRFPCraiova, a depus la dosar o cerere de  constituire ca parte civilă, iar la data de 23.02.2017 o cerere de instituire a măsurilor asiguratorii.

Probatoriile administrate, îndeosebi rapoartele de expertiză contabilă întocmite în faza de urmărire penală şi în faza de judecată, au relevat aspectul că, prin faptele lor culpaţile, inculpaţii au prejudiciat bugetul consolidat al statului.

În aceste condiţii instanţa , în baza art. 397 alin. 1 CPP, cu aplicarea art.1357 C.Civ., va obliga pe inculpatul HI la plata, către partea civila Statul Roman prin ANAF, prin DGFP Dolj, a sumei de 182.229 lei, despăgubiri civile (144.189 lei impozit pe veniturile din alte surse şi 38.040 lei impozit pe profit recalculat), precum şi la dobânzile legale şi penalităţile de întârziere aferente, calculate potrivit OG.92/2003 privind codul de procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului, până la data achitării integrale a prejudiciului.

Va obliga pe inculpaţii HI, CN şi SC.B SRL Craiova, în solidar, la plata, către partea civila Statul Roman prin ANAF, prin DGFP Dolj, a sumei de 257.725 lei, despăgubiri civile (175.166 lei impozit pe veniturile din alte surse şi 82.559 lei impozit pe profit recalculat), din care suma de 9000 lei a fost deja achitată în cursul judecăţii, precum şi la dobânzile legale şi penalităţile de întârziere aferente, calculate potrivit OG.92/2003 privind codul de procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului, până la data achitării integrale a prejudiciului.

Aceste sume au caracter accesoriu faţă de creanţa principală, şi se cuvin  părţii civile, în temeiul principiului reparării integrale a pagubei, atât a celei efectiv produse cât şi  a beneficiului nerealizat.

  Partea civilă este îndreptăţită la acordarea şi a dobânzilor şi penalităţilor conform Codului de procedură Fiscală, la data punerii în executare a dispoziţiilor laturii civile a sentinţei penale, întrucât conform prevederilor art. 581 C.p.p. dispoziţiile din hotărârea penala privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se  execută potrivit legii civile.

Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare.

În baza art. 33 din Legea 656/2002, rap. la art. 112 al.1 lit.a CP va dispune confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranţă a sumei de 459.000 lei de la inculpatul HI şi a sumei de 551.905 lei de la inculpata CN, sume ce au făcut obiectul infracţiunii de spălare de bani.

În baza art. 112 al.1 lit.e CP va dispune confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranţă a sumei de 382.989,64 lei de la inculpatul HI şi a sumei de 470.572,58 lei de la inculpata CN, sume obţinute din săvârşirea infracţiunilor de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi care nu au fost plătite ca şi despăgubiri civile către SC.C SRL Craiova şi SC.B SRL Craiova.

În baza art. 11 din Legea 241/2005 şi art. 249 CPP va admite cererea părţii civile Statul Roman prin ANAF, prin DGFP Dolj şi dispune menţinerea măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa nr.391/P/2014 din data de 26.09.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, aşa cum a fost modificată prin ordonanţa nr.391/P/2014 din data de 06.05.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj asupra: sumei totale de 21.450 lei, sumei de 50 euro şi sumei de 32 dolari americani şi a unor bijuterii confecţionate din metal de culoare galbenă, după cum urmează:

-o salbă compusă din 15 monede inscripţionate „Franc Ios Imperator”;

- un inel cu piatră de culoare albastră;

- doi cercei cu formă spiralată;

- un inel bărbătesc tip verighetă;

- un inel bărbătesc cu zona centrală de culoare neagră, incrustat cu 12 pietre de culoare albă;

- un inel de formă ovală, încrustat pe părţile laterale şi în centru cu pietre de culoare albă;

- un inel bărbătesc, cu piatră de culoare roşie;

- un inel bărbătesc, gravat cu simbolul unui palmier;

- un inel de damă, cu pietre de culoare albă, din care lipseşte o piatră;

- un inel bărbătesc, gravat cu simbolul unei stele cu trei colţuri;

- un inel de damă, având o spirală de pietre de culoare albă; - un inel de damă de culoare albă, cu piatră de culoare albă;

- o verighetă bărbătească de culoare galbenă, având pe mijloc o dungă de culoare albă;

- o verighetă de damă de culoare galbenă, având pe mijloc o dungă de culoare albă;

- un inel de damă de culoare galbenă, cu pietre de culoare albastră şi albă;

- un inel de culoare galbenă cu piatră roşie; - doi cercei de culoare galbenă, cu formă spiralată;

- broşă sub formă de trandafir, cu două frunze de culoare galbenă;

- o brăţară de culoare galbenă, compusă din 10 zale;

- o brăţară de culoare galbenă, având inscripţia „Kokack E17585”;

- lanţ de culoare galbenă, cu medalion rotund, încrustat cu pietre albe;

- colier de culoare galbenă, compus din cinci piese cu pietre roşii;

- lanţ de culoare galbenă cu medalion sub formă de câine;

- brăţară de culoare galbenă, ornată cu inimi şi peşti;

- brăţară de culoare galbenă având ataşată o bilă metalică de aceeaşi culoare;

- lanţ de culoare galbenă cu piese de culoare albă;

- lanţ de culoare galbenă, rupt în două bucăţi.

În mod complementar, instanţa va respinge cererea inculpaţilor HI şi CN de ridicare a sechestrului asupra acestor bijuterii din aur, întrucât aceştia nu au făcut dovada apartenenţei fără dubiu a acestor bunuri către terţe persoane (rude sau persoane cu care convieţuiesc), prin setul de acte depus la dosar la data de 18.05.2017.

De altfel, în cazul veridicităţii acestei stări de fapt, aceste persoane interesate, presupuse proprietare ale bijuteriilor din aur, puteau formula o contestaţie împotriva ordonanţei procurorului de instituire a acestei măsuri asiguratorii, conform dispoziţiilor art.250 al.1 CPP, încă din faza de urmărire penală, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar fi revenit competenţa să judece cauza pe fond şi nu la finalul fazei de judecată pe fond a cauzei.

Va menţine măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr.391/P/2014 din data de 03.02.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, asupra autoturismului marca VW Passat 1,9 TDI, cu serie sasiu WWWZZZ3BZ1P133179 şi nr. de înmatriculare DJ-..-..., aparţinând inculpatei CN, instituirea popririi asiguratorii asupra sumelor de bani datorate de către terţe persoane şi virate în conturile RO... şi RO..., deschise la Raiffeisen Bank – Agenţia Craiova Est, pentru inculpata SC. B SRL, CUI 32760918, precum şi instituirea popririi asiguratorii asupra conturilor deschise la CEC Bank SA, aparţinând inculpatului HI, până la concurenţa valorii despăgubirilor civile.

In temeiul art. 12 din legea 241/2005 va dispune ca inculpaţii să nu fie fondatori, administratori, directori sau reprezentanţi legali al unei societăţi comerciale, iar dacă au fost aleşi, sunt decăzuţi din drepturi.

 În baza art. 13 din Legea nr.241/2005 dispune comunicarea sentinţei la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru înscrierea cuvenitelor menţiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.

 În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., rap. la art. 272 C.p.p., va obliga pe fiecare dintre inculpaţii la plata sumei de 10.000 lei cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art.386 CPP:

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriul nr.391/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul HI, din 2 infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată prev. si ped.de art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al.1 CP, cu aplic.art.35 al.1 CP, într-o singură infractiune de evaziune fiscală în formă continuată prev. si ped.de art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP.

1. În baza art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.396 al.10 CPP şi art.5 CP:

Condamnă pe inculpata CN, domiciliată în Craiova, jud. Dolj, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În baza art.65 alin.1 C.p, dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP.

În baza art.323 CP, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.396 al.10 CPP şi art.5 CP:

Condamnă pe aceiaşi inculpată la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art.272 al.1 lit.b din Legea 31/1990, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.396 al.10 CPP şi art.5 CP:

Condamnă pe aceiaşi inculpată la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art.29 al.1 lit.b din Legea 656/2002, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.396 al.10 CPP şi art.5 CP:

Condamnă pe aceiaşi inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.38 al.1 CP, rap la art.39 al.1 lit.b CP:

Inculpata CN va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse (1/3 x 3 ani = 1 an închisoare), respectiv 1 an închisoare, astfel încât inculpata va executa în total pedeapsa de 3 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 91 CP:

Dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 3 ani.

În baza art. 93 alin.1 CP:

Obligă pe inculpată, ca pe durata termenului de încercare să se supună urmatoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Dolj;

-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa şi orice deplasare ce depaşeşte 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de munca,

- să comunice informaţii şi documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenţa.

În baza art. 93 alin. 2 CP: Obliga pe inculpata CN, ca pe durata termenului de încercare, să execute obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. 3 CP:

Inculpata CN va presta pe parcursul termenului de încercare o munca neremunerata în folosul comunitaţii pe o perioada de 60 zile la Primăria Municipiului Craiova, jud.Dolj, care urmeaza a fi stabilita de Serviciul de Probaţiune Dolj.

Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 CP, privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

În baza art.399 al.1 CPP, rap. la art.72 al.1 CP:

Constată că inculpata CN a fost reţinută, arestată preventiv şi arestată la domiciliu de la data de 18.04.2016 la zi şi dispune revocarea măsurii preventive a arestului la domiciliu luată faţă de aceasta.

2. În baza art.9 alin 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi art.5 CP:

Condamnă pe inculpatul HI, domiciliat în Craiova,  jud. Dolj,la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În baza art.65 alin.1 C.p, dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a , lit.b, lit.g CP.

În baza art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP, şi art.5 CP:

Condamnă pe inculpatul HI la pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În baza art.65 alin.1 C.p, dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a , lit.b, lit.g CP.

În baza art. art.322 al.1 CP, cu aplic.art.35 al.1 CP şi art.5 CP:

Condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.272 al.1 lit.b din Legea 31/1990, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi art.5 CP:

Condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 luni închisoare.

În baza art.29 al.1 lit.b din Legea 656/2002, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi art.5 CP: Condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.38 al.1 CP, rap la art.39 al.1 lit.b CP:

Inculpatul HI va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse (1/3 x 6 ani şi 9 luni = 2 ani şi 3 luni închisoare), respectiv 2 ani şi 3 luni închisoare, astfel încât inculpatul va executa în total pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În baza art.399 al.1 CPP, rap. la art.72 al.1 CP:

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului HI perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 18.04.2016 la zi şi dispune menţinerea măsurii preventive a arestului la domiciliu luată faţă de acesta.

3. În baza art.322 CP, cu aplicarea art.35 al.1 CP şi art.5 CP:

Condamnă pe inculpata DV, domiciliată în Craiova,  jud. Dolj, la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 91 CP:

Dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 2 ani.

Obligă pe inculpată, ca pe durata termenului de încercare să se supună urmatoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Dolj;

-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa şi orice deplasare ce depaşeşte 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de munca,

- să comunice informaţii şi documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenţa.

În baza art. 93 alin. 2 CP:

Obliga pe inculpata DV, ca pe durata termenului de încercare, să execute obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. 3 CP:

Inculpata DV va presta pe parcursul termenului de încercare o munca neremunerata în folosul comunitaţii pe o perioada de 60 zile la Primăria Municipiului Craiova, jud.Dolj, care urmeaza a fi stabilita de Serviciul de Probaţiune Dolj.

Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 CP, privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

4. În baza art.9 alin 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.137 al.4 lit.c CP şi art.5 CP:

Condamnă pe inculpata SC.B SRL Craiova PRIN REPREZENTANT NICK IPURL, cu sediul în Craiova,  la pedeapsa de 18.000 lei amendă penală, sumă corespunzătoare unui număr de 180 de zile-amendă penală, cu o valoare de 100 lei/zi-amendă şi la pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev. de art.136 al.3 lit.a CP.

În baza art.29 al.1 lit.b din Legea 656/2002, cu aplicarea art.35 al.1 CP, art.137 al.4 lit.c CP şi art.5 CP:

Condamnă pe aceiaşi inculpată la pedeapsa de 18.000 lei amendă penală, sumă corespunzătoare unui număr de 180 de zile-amendă penală cu o valoare de 100 lei/zi-amendă şi la pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev. de art.136 al.3 lit.a CP.

În baza art.38 al.1 CP, rap la art.39 al.1 lit.c CP:

Inculpata SC.B SRL Craiova va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 18.000 lei la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse (1/3 x 18.000 lei= 6000 lei ), respectiv 6000 lei, astfel încât inculpata va executa în total pedeapsa de 24.000 lei şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev. de art.136 al.3 lit.a CP.

În baza art.25 al.3 CPP:

Dispune desfiinţarea, (anularea) următoarelor facturi fiscale falsificate de către inculpaţii HI şi DV:

-facturile seria: STTC nr. 0027972/05.12.2013 emisă de SC  ST  SRL, MRCI seria nr. 0012115/05.12.203 emisă de SC  MI  SRL, ALI nr. 826110/20.12.2013, ALI nr. 826111/21.12.2013 emise de SC  ALI  SRL, nr. 20/08.10.2013, nr. 21/09.10.2013, nr. 22/10.10.2013, nr. 19/07.10.2013 emise de SC SSRL, B DOC nr. 6367408/13.09.2013, B DOC nr. 6367409/14.09.2013, B DOC nr. 6367410/15.09.2013, B DOC nr. 6367411/16.09.2013, B DOC nr. 6367412/17.09.2013, B DOC nr. 6367413/18.09.2013, B DOC nr. 6367414/19.09.2013, B DOC nr. 6367415/19.09.2013, B DOC nr. 6367416/20.09.2013 emise de SC  IDC  SRL Bucureşti, BPAE nr. 0101402/23.09.2013, BPAE nr. 0101404/25.09.2013, BPAE nr. 0101403/24.09.2013, BPAE nr. 0101405/26.09.2013 emise de SC PE  SRL şi pe chitanţele nr. 45/07.10.2013, nr. 46/08.10.2013, nr. 47/09.10.2013 şi nr. 48/10.10.2013 emise de SC SSRL în beneficiul SC C SRL (filele 127-151, vol. IV);

- facturile seria BPAE nr. 0102956/24.03.2014 şi BPAE nr. 0102955/23.03.2014 emise de SC PE  SRL emise în beneficiul SC B SRL (în original la filele 61-62, vol. II);

- borderourile de achiziţie ale SC B SRL nr. 31/02.05.2015, 17/27.03.2015, 37/05.05.2015, 15/01.04.2015, 30/05.05.2015 şi 25/28.06.2015 (în original la filele 60, 66-70, vol. II)., ce au fost falsificate prin plăsmuire de către inculpatul HI.

- dispoziţiile de încasare şi plată nr. 36/26.07.2014, 40/30.07.2014, 39/29.07.2014, 38/28.07.2014,37/27.07.2014,35/25.07.2014, 34/17.07.2014, 30/05.07.2014, 33/14.07.2014, 32/12.07.2014,31/07.07.2014,29/03.07.2014, 44/05.01.2015, 45/28.02.2015, 46/10.02.2015, 47/22.02.2015, 48/25.02.2015, 49/26.02.2015 şi 50/27.02.2015 (în original la filele 506-517, 358-359 şi 310-314, vol. IX), ce au fost falsificate prin plăsmuire de către inculpata DV.

În baza art. 397 alin. 1 CPP, cu aplicarea art.1357 C.Civ.

Obliga pe inculpatul HI la plata, către partea civila Statul Roman prin ANAF, prin DGFP Dolj, a sumei de 182.229 lei, despăgubiri civile (144.189 lei impozit pe veniturile din alte surse şi 38.040 lei impozit pe profit recalculat), precum şi la dobânzile legale şi penalităţile de întârziere aferente, calculate potrivit OG.92/2003 privind codul de procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului, până la data achitării integrale a prejudiciului.

Obliga pe inculpaţii HI, CN şi SC.B SRL Craiova, în solidar, la plata, către partea civila Statul Roman prin ANAF, prin DGFP Dolj, a sumei de 257.725 lei, despăgubiri civile (175.166 lei impozit pe veniturile din alte surse şi 82.559 lei impozit pe profit recalculat), din care suma de 9000 lei a fost deja achitată în cursul judecăţii, precum şi la dobânzile legale şi penalităţile de întârziere aferente, calculate potrivit OG.92/2003 privind codul de procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului, până la data achitării integrale a prejudiciului.

În baza art. 33 din Legea 656/2002, rap. la art. 112 al.1 lit.a CP:

Dispune confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranţă a sumei de 459.000 lei de la inculpatul HI şi a sumei de 551.905 lei de la inculpata CN, sume ce au făcut obiectul infracţiunii de spălare de bani.

În baza art. 112 al.1 lit.e CP:

Dispune confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranţă a sumei de 382.989,64 lei de la inculpatul HI şi a sumei de 470.572,58 lei de la inculpata CN, sume obţinute din săvârşirea infracţiunilor de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi care nu au fost plătite ca şi despăgubiri civile către SC.C SRL Craiova şi SC.B SRL Craiova.

În baza art. 11 din Legea 241/2005 şi art. 249 CPP:

Admite cererea părţii civile Statul Roman prin ANAF, prin DGFP Dolj şi dispune menţinerea măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa nr.391/P/2014 din data de 26.09.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, aşa cum a fost modificată prin ordonanţa nr.391/P/2014 din data de 06.05.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj asupra: sumei totale de 21.450 lei, sumei de 50 euro şi sumei de 32 dolari americani şi a unor bijuterii confecţionate din metal de culoare galbenă, după cum urmează:

-o salbă compusă din 15 monede inscripţionate „Franc Ios Imperator”;

- un inel cu piatră de culoare albastră;

- doi cercei cu formă spiralată;

- un inel bărbătesc tip verighetă;

- un inel bărbătesc cu zona centrală de culoare neagră, incrustat cu 12 pietre de culoare albă;

- un inel de formă ovală, încrustat pe părţile laterale şi în centru cu pietre de culoare albă;

- un inel bărbătesc, cu piatră de culoare roşie;

- un inel bărbătesc, gravat cu simbolul unui palmier;

- un inel de damă, cu pietre de culoare albă, din care lipseşte o piatră;

- un inel bărbătesc, gravat cu simbolul unei stele cu trei colţuri;

- un inel de damă, având o spirală de pietre de culoare albă; - un inel de damă de culoare albă, cu piatră de culoare albă;

- o verighetă bărbătească de culoare galbenă, având pe mijloc o dungă de culoare albă;

- o verighetă de damă de culoare galbenă, având pe mijloc o dungă de culoare albă;

- un inel de damă de culoare galbenă, cu pietre de culoare albastră şi albă;

- un inel de culoare galbenă cu piatră roşie; - doi cercei de culoare galbenă, cu formă spiralată;

- broşă sub formă de trandafir, cu două frunze de culoare galbenă;

- o brăţară de culoare galbenă, compusă din 10 zale;

- o brăţară de culoare galbenă, având inscripţia „Kokack E17585”;

- lanţ de culoare galbenă, cu medalion rotund, încrustat cu pietre albe;

- colier de culoare galbenă, compus din cinci piese cu pietre roşii;

- lanţ de culoare galbenă cu medalion sub formă de câine;

- brăţară de culoare galbenă, ornată cu inimi şi peşti;

- brăţară de culoare galbenă având ataşată o bilă metalică de aceeaşi culoare;

- lanţ de culoare galbenă cu piese de culoare albă;

- lanţ de culoare galbenă, rupt în două bucăţi.

De asemenea, menţine măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr.391/P/2014 din data de 03.02.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, asupra autoturismului marca VW Passat 1,9 TDI, cu serie sasiu WWWZZZ3BZ1P133179 şi nr. de înmatriculare DJ-...-..., aparţinând inculpatei CN, instituirea popririi asiguratorii asupra sumelor de bani datorate de către terţe persoane şi virate în conturile RO...... şi RO....., deschise la Raiffeisen Bank – Agenţia Craiova Est, pentru inculpata SC. B SRL, CUI 32760918, precum şi instituirea popririi asiguratorii asupra conturilor deschise la CEC Bank SA, aparţinând inculpatului HI, până la concurenţa valorii despăgubirilor civile.

In temeiul art. 12 din legea 241/2005:

Dispune ca inculpaţii să nu fie fondatori, administratori, directori sau reprezentanţi legali al unei societăţi comerciale, iar dacă au fost aleşi, sunt decăzuţi din drepturi. În baza art. 13 din Legea nr.241/2005 dispune comunicarea sentinţei la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru înscrierea cuvenitelor menţiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii. În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., rap. la art. 272 C.p.p.

Obligă pe fiecare dintre inculpaţii la plata sumei de 10.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică de la 30.06.2017.

Preşedinte,

ECM pt. Grefier,

FB, transferat la CA.Craiova

semnează grefier-şef DT

Red.jud. E.C.M./Tehn. DT.

10.07.2017/8 ex.