Evaziune fiscala

Hotărâre 279/2018 din 25.06.2018


Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe inculpații C________ L____ și P____ R____-A_____, trimiși în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C.p.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11.06.201 8, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, precum și pentru a da posibilitatea părților de a depune  concluzii scrise, în temeiul dispozițiilor art. 390 și 391 alin. 1 C.p.p., a fixat termen pentru pronunțarea soluției data de azi, 25.06.2018.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care învederează instanț ei că, prin serviciul Registratură, au fost depuse concluzii scrise , respectiv : la data de 21.06.2018 de inculpatul C________ L____, iar la data de 22.06.2018 de inculpatul P____ R____-A_____

 

T_________,

 

Deliberând asupra cauzei de față, constată următo arele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T_________ T____ emis în dosarul cu nr. 199/P/2011 și înregistrat pe rolul Tribunalului T____ la data de 18.05.2017 au fost trimiși în judecată inculpații C________ L____ și P____ R____-A_____, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C.p.

Î n fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului C________ L____ că în calitate de administrator de drept al  S.C. „Gama Comercial” S.R.L. începând cu data de 02.07.2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a nu a constitui, de a nu a declara și de a nu a vira obligațiile către bugetul consolidat al statului constând în impozit pe profit în sumă de 3.201 lei și TVA în sumă de 28 6.058,54 lei TVA (61.612,54 lei + 224.446 lei).

Referitor la inculpatul P____ R____-A_____ , s-a reținut că în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator – de fapt la S.C. „Gama Comercial” S.R.L., nu a constituit, nu a declarat și nu a virat obligațiile către bugetul consolidat al statului, constând în impozit pe profit în sumă de 3.201 lei și TVA în sumă de 286.058,54 lei

În probațiune , s-a atașat la dosarul cauzei dosarul de urmărire penală nr. 199/P/2011 al Parchetului de pe lângă T_________ T____.

Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, respectiv: plângere penală depusă de Direcția Generală a Finanțelor P______ T____; procesul - verbal încheiat la data de 29.06.2010; proces - verbal 701.234/TM /30.03.2010; procese-verbale de predare - primire documente; declarații de impozite și taxe datorate bugetului general consolidat conform situației depunerii declarațiilor lunare;fișa sintetică totală editată la 10.02.2010; contract de cesiune părți sociale S.C. Gama Comercial S.R.L. nr.1 din 02.07.2009;documente contabile identificate de Garda Financiara T____; date și documente din evidența Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă T_________ T____;declarațiile inculpatul P_____ M_____-Z_____; Declarațiile inc. C________ L____; declarațiile martorilor Blejusca M____ Silvanus, Bala_____ M_____-C_______;raport de constatare criminalistică; raport de constatare tehnico-științific; raport de constatare financiar fiscal; declarații martori, raport de expertiză contabilă, instanța reține următoarea situație de fapt:

Inculpatul  C________ L____, în calitate de  administrator  de drept  al S.C. „Gama Comercial” S.R.L. și P____ R____-A_____ – administrator de fapt nu au constituit, nu au declarat și nu au virat obligațiile către bugetul consolidat al statului constând în impozit pe profit în sumă de 3.201 lei și TVA în suma de 61.612,54 lei, urmare a  neînregistrării în evidența contabilă a S.C. Gama Comercial S.R.L. a veniturilor în sumă de 324.270,62 lei conform celor 17 facturi fiscale pentru livrări către clientul S.C. Tehno T rade International S.R.L. De asemenea, în evidența contabilă a S.C. Gama Comercial S.R.L., stocul de marfa în contul 371 - mărfuri în depozit este înregistrat la preț de cumpărare care este și baza impozabilă pentru calculul de TVA aferent stocului constatat minus în gestiune, respectiv 1.181.296 lei, la care se obține TVA colectată în valoare de 224.446 lei care este și TVA de plata, sumă care constituie prejudiciu de plata TVA.

Astfel, S.C. Gama Comercial S.R.L. nu are înregistrate în jurnalele de TVA de vânzare pe perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx09 următoarele facturi fiscale: factura nr. 1126/14.09.2009, nr. 1153/26.10.2009, nr. 1155/28.10.2009, nr. 1161 /16.11.2009, nr. 1162/18.11.2009, n r. 1163/20.11.2009, nr. 1164/23.11.2009, nr. 1165/24.11.2009, nr. 1167/25.11.2009, nr. 1168/26.11.2009, nr. 1169/27.11.2009, nr. 1170/27.11.2009, nr. 1171/27.11.2009, nr. 1172/27.11.2009, nr. 1174/27.11.2009, nr. 1175/27.11.2009, nr. 1176/27.11.2009, factu ri care sunt emise pentru cumpărător ____________________________ SRL.

De menționat că la încheierea contractelor cu S.C. Tehno Trade International S.R.L., societatea S.C. Gama Comercial S.R.L. a fost reprezentată de inculpatul C________ L____, administrator de drept, iar în perioada derulării contractului în cauză, S.C. Gama Comercial S.R.L. era reprezentată de inculpatul C________ L____ și inculpatul P____ R____ A_____, aceștia încasând și sumele în numerar conform chitanțelor aferente pană în luna de cembrie 2009 inclusiv.

Nu au fost evidențiate în contabilitatea S.C. Gama Comercial S.R.L. cele 17 facturi în cauză, nu au fost  declarate  prin decont de TVA cod 300 suma de TVA colectată aferentă celor 17 facturi, influența fiind un TVA de plata la bugetul de stat în sumă de 61.612,54 lei, care constituie prejudiciu de TVA.

De asemenea nu s-a declarat prin declarație cod 101 - declarație privind impozitul pe profit pentru anul 2009 suma de 3.201 lei, impozit pe profit aferent celor 17 facturi neînregistrate, influența fiind un impozit pe profit de plată în sumă de 3.201 lei care constituie prejudiciu de impozit pe profit.

Totodată s-a stabilit că în evidența contabilă a S.C. Gama Comercial S.R.L., stocul de marfa în contul 371 - mărfuri în depozit este înregistrat la preț de cumpărare care este și baza impozabilă pentru calculul de TVA aferent stocului constatat minus în gestiune, respectiv 1.181.296 lei, la care se obține TVA colectată în valoare de 224.446 lei care este și TVA de plata, sumă care constitu ie prejudiciu de plata TVA.

Prejudiciul total, constând în impozit pe profit și TVA, rezultat este în sumă de:

- 3.201 lei impozit pe profit, din care 772 lei aferent trim. III/2009 și 2.429 lei aferent trim. IV /2009, calculat ca urmare a  neînregistrării în evidența contabilă a S.C. Gama Comercial S.R.L. a celor 17 facturi fiscale în cauză;

- 286.058,54 lei TVA (61.612,54 lei + 224.446 lei), calculat ca urmare a neînregistrării în evidența contabilă a S.C. Gama Comercial S.R.L. a celor 17 facturi în cauză și ca urmare a neînregistrării în evidența contabilă a TVA aferent stocului de marfă lipsa în gestiune.

Din nota explicativă dată în data de 24.02.2010 de inculpatul C________ L____ în fața comisarilor Gărzii Financiare-Comisariatul Regional T____, cu ocazia controlului fiscal efectuat la _____________________, reiese că acesta a administrat societatea până în data de 30.11.2009 când a predat societatea și actele lui P_____ M_____ Z_____, că pe perioada conducerii firmei a fost ajutat de coinculpatul P____ A_____ pe care l-a împuternicit să îl ajute la administrarea firmei. De asemenea, acesta a precizat că la sediul societății nu au existat stocuri de marfă, că noului administrator nu i-a predat vreun stoc de marfă, că societatea nu a avut alte depozite, nici marfă lăsată în custodie, nu a avut nici un angajat și doar a intermediat operațiunile de lucru( fila 194 vol V Up).

Fiind audiat în calitate de inculpat, la data de 16.06.2016, C________ L____ și-a menținut declarațiile anterioare și a făcut unele completări. Legat de cele 17 facturi reținute în rechizitoriu ca fiind neînregistrate în contabilitate, inculpatul a arătat că acestea au fost predate noului administrator P_____ M_____ Z_____ pentru ca acesta să le înregistreze în balanța din luna decembrie 2009. Referitor la stocul de mărfuri lipsă din gestiune, inculpatul a arătat că cei 140 de m3 de cărămidă au fost de fapt 140 de bucăți, fiind o eroare, că tranzacții cu cereale nu a efectuat niciodată și nici reductoare cicloidale nu au existat în societate atâta timp cât a fost el administrator, iar stocurile de cartofi provin din tranzacții ale următorului administrator P_____. De asemenea a arătat că, prin cesiunea părților sociale către P_____ M_____ Z_____ acesta este cel care  a preluat atât activele cât și pasivele societății( filele 38-40 vol. I dos UP).

În cursul judecății, inculpatul C________ L____ , în data de 14.09.2017, a arătat că a fost administrator de drept al _____________________, iar inculpatul P____ a fost administratorul de fapt al societății, părțile sociale fiind împărțite între ei. În noiembrie 2009 a vândut societatea lui P_____ M_____ Z_____, dar inculpatul a continuat relația comercială cu ___________________ până la finalizarea contractului. Cu ocazia cesionării societății i-a predat martorului P_____ și 14 din cele 17 facturi reținute în actul de sesizare privind relația comercială a _____________________ cu ___________________, noul administrator P_____ urmând să le înregistreze în contabilitate în luna decembrie 2009. Cele 14 facturi au fost semnate de el sau inculpatul P____ și au fost achitate toate de către beneficiar, în numerar. Restul de 3 facturi a declarat că au dispărut, le-a predat contabilei B____ S_______ și nu știe ce s-a întâmplat cu ele. Inculpatul a mai precizat că nu contestă valoarea prejudiciului, ci faptul că îi este imputat lui și nu martorului P_____. Referitor la stocul de mărfuri a menționat că factura de cărămizi conține o eroare materială, fiind vorba de 140 de bucăți, nu de m3, iar de cereale societat ea nu s-a ocupat( fila 26 dos inst).

Urmare a schimbării președintelui completului de judecată, s-a procedat la reaudierea inculpatului C________ L____ în data de 02.03.2018 ( fila 113 dos inst). Acesta și-a menținut declarația anterioară și a făcut noi completări. Inculpatul a recunoscut că a încheiat contractul cu ___________________ în baza căruia au fost emise cele 17 facturi ce fac obiectul cauzei, că de operațiunile come rciale aferente s-a ocupat inculpatul P____, sumele au fost încasate în numerar, inclusiv de către el, la finalul perioadei în care a fost administrator. Actele aferente acestor operațiuni le-a predat noului administrator P_____ pentru ca acesta să le predea contabilei. Inculpatul a revenit asupra poziției sale față de prejudiciul reținut în actul de sesizare, în sensul că nu este corect calculat, ci este mai mare decât cel real.

Fiindu-i prezentate înscrisurile de la filele 8 și 9 vol III dos UP și reprezentând act adițional de reziliere contract cu martora B____ S_______ și proces verbal predare –primire acte contabile, inculpatul și-a recunoscut semnătura, însă a precizat că actele contabile ar fi fost predate anterior datei consemnate în înscris, 15.12.2009.

Inculpatul a mai menționat faptul că, în anul 2007, la inițiativa inculpatului P____ a preluat împreună cu acesta _____________________ întrucât inculpatul P____ lucra efectiv la această societate, cunoștea partenerii comerciali, iar el nu se pricepea. În mod expres, inculpatul C________ a precizat că administratorul societății în fapt era inculpatul P____, el fiind de drept, fiind de acord cu acest lucru pentru că inculpatul P____ era în procedură de divorț și nu dorea să afecteze masa partajabilă.

Cu privire la modul de lucru al celor doi inculpați, C________ L____  a arătat că la început el semna tot ce era necesar  din partea administratorului, iar apoi, pentru a ușura activitatea, a întocmit o procură pentru inculpatul P____. La început colaborarea celor doi a fost bună, dar apoi a fost dat la o parte, astfel că l-a lăsat pe inculpatul P____ să lucreze singur din partea _____________________.

Inculpatul a declarat că inculpatul P____ se ocupa de relațiile cu contabilitatea, predarea documentelor, de plăți, mai rar se ocupa el, iar încasările se făceau în marea majoritate în numerar. De asemenea, a mai menționat că după data de 30.11.2009 nu a mai încasat nicio sumă de bani.

Fiind audiat în calitate de suspect, apoi de inculpat, P____ R____ A_____ a declarat că , în baza împuternicirii primite de la inculpatul C________ L____ , nu a avut calitate de administrator întrucât nu avea drept de semnătură în bancă, a balanței sau bilanțului contabil, nici de a declara și vira impozitele către bugetul statului, nici de a evidenția stocul de marfă, ci doar calitatea de agent comercial în relaț iile comerciale ale _____________________(filele 19-20, 161-162 vol I dos UP).

În cursul judecății, inculpatului P____ R____ A_____ nu a recunoscut acuzațiile aduse prin actul de sesizare și a precizat că nu a fost administratorul de fapt al _____________________ și că, deși în faza de urmărire penală a recunoscut semnarea celor 17 facturi ce fac obiectul cauzei, nu își mai menține poziția întrucât copiile prezentate nu erau lizibile, iar ulterior, fiindu-i prezentate originalul și-a dat seama că nu sunt scrise și semnate de el și nici nu cunoaște nimic despre ele. De asemenea, acesta a recunoscut că lăsa facturile de intrare –ieșire marfă la firma de contabilitate, dar nu a discutat cu cei de acolo. Inculpatul a mai precizat că a fost prezent în momentul în care Garda Financiară a efectuat controlul la sediul firmei înainte cu 2 săptămâni de cesionarea ei( fila 27 dos inst).

Urmare a schimbării președintelui completului de judecată, s -a procedat la reaudierea inculpatului P____ R____ A_____ în data de 02.03.2018( filele 111-112 dos inst). Acesta și-a menținut declarația anterioară și a făcut noi completări. Astfel, acesta a recunoscut că înainte de preluarea _____________________ de către inculpatul C________ a desfășurat o activitate comercială în cadrul acestei societăți, fiind împuternicit de martorul B________ de la care a preluat societatea inculpatul C________ și că el este cel care a făcut cunoștință inculpatului C________ cu martorul B________(administratorul ___________________). Conform declarației, sediul _____________________ era chiar la locuința inculpatului C________ și acesta i-a făcut cunoștință cu contabila B____ S_______. Inculpatul a recunoscut și faptul că l-a cunoscut pe martorul P_____ anterior cesiunii și că a fost prezent și el la predarea documentelor _____________________ către acesta din urmă, la finalul lunii noiembrie 2009 când a aflat și că firma nu avea datorii.

De asemenea, a arătat că nu a avut inițiativa preluării societății de inculpatul C________, că nu era nevoie să nu aibă societate pe numele său din pricina partajului cu fosta soție, acesta fiind finalizat. Acesta a precizat că a acceptat să desfășoare activitate la _____________________ din prietenie pentru inculpatul C________, pentru avantajul deplasărilor în străinătate, dar a recunoscut că nu a avut vreun alt loc de muncă în tot acest timp, dar banii obținuți de _____________________ îi reveneau doar inculpatului C________ care îi dădea, ocazional, cadouri sau sume modice de 200-300 de lei la câteva săptămâni.

Inculpatul a revenit din nou asupra declarațiilor date în legătură cu cele 17 facturi emise pentru beneficiarul _____________________ de către ___________________ și a precizat că nu mai știe dacă el le-a emis sau a încasat banii aferenți, dar sigur doar el sau in culpatul C________ puteau face acest lucru.

S-a procedat și la audierea martorului B________ C_______ , administrator al ________________ SRL, iar acesta a declarat ,în data de 04.02.2016, că societatea sa a avut relații comerciale cu _____________________ reprezentată de C________ L____ și P____ R____ A_____, că în perioada relațiilor comerciale desfășurate de cele două societăți a avut întâlniri atât cu ambii inculpați în același timp cât și separat, iar operațiunile efectuate au fost înregistrate în contabilitatea societății sale( fila 62 vol I dos UP).

Fiind audiat și în cursul judecății, martorul B________ a arătat că  relațiile cu _____________________ se desfășurau prin inculpatul P____ pe care îl cunoștea de 10 ani, că pe parcursul derulării relațiilor comerciale el l-a perceput pe inculpatul P____ ca fiind cel care conducea _____________________. Mai mult, martorul a relatat faptul că, în anul 2007,  inculpatul P____, din cauză că se afla în divorț, nu a mai putut continua activitățile prin societățile pe care le deținea, astfel că i-a propus martorului  ca acestea să se desfășoare prin _____________________ și i l-a prezentat pe inculpatul C________. Despre facturi, acesta a menționat că erau semnate, atât de C________ cât și de P____ și că au fost situații când a primit contracte semnate de P____, dar martorul le-a refuzat și a insistat să fie semnate de C________( fila 44 dos inst).

Urmare a schimbării președintelui completului de judecată, s-a procedat la reaudierea martorului B________ C_______, în data de 30.03.2018( filele 129-130 dos inst).Acesta și-a menținut declarațiile anterioare și a făcut unele completări. Astfel, a arătat că pe inculpatul P____ îl știe de 15-20 de ani, în urma derulării mai multor operații comerciale, iar pe inculpatul C________ de la momentul preluării de către acesta a _____________________, fiindu-i prezentat chiar de inculpatul P____, iar, anterior,  _____________________ a aparținut socrului său F____ M____.

Întrucât socrul său  era destul de în vârstă, a hotărât predarea _____________________ chiar inculpatului P____ cu care era în discuții avansate, însă, a aflat de la acesta că e în divorț cu soția și în partaj și că nu e în avantajul lui  să apară ca fiind administrator al _____________________, astfel că i l-a prezentat pe prietenul său , inculpatul C________ , care ar fi urmat să preia societatea pe numele său, iar după finalizarea problemelor inculpatului P____ acesta din urmă să preia el societatea. La discuție au participat ambii inculpați, practic inculpatul P____ vorbea, iar martorul a înțeles că inculpatul C________ consimțea la cele discutate.

Atât martorul cât și inculpatul P____ aveau câte o firmă și cele două firme derulau raporturi comerciale, iar în momentul preluării _____________________ de către inculpatul C________, practic s-a sistat activitatea pe societatea inculpatului P____ și s-a mutat pe _____________________, iar societatea martorului __________________________ a continuat afacerile prin _____________________.

Martorul și-a menținut poziția în sensul că a perceput că _____________________ era a inculpatului P____, întrucât această societate prelua practic afacerile vechii sale societăți și, mai mult, orice discuției referitoare la raporturile comerciale se purta cu inculpatul P____ și nu cu inculpatul C________ și nu cunoaște cine încasa efectiv banii _____________________.

Martorul a mai declarat că pentru semnarea oricărui document, factură, contract, care era important și presupunea o angajare din partea _____________________ el avea pretenția ca acestea să fie semnate de inculpatul C________, întrucât acesta era asociatul și administratorul societății. De asemenea, martorul a mai relatat că ultimele două, trei luni cu _____________________ s-au desfășurat în colaborare cu inculpatul C________, în sensul că el emitea facturile și tot lui îi preda banii numerar pe bază de chitanță. Anterior acestei perioade, aceste activități de emitere factură, preluare bani numerar în baza chitanței se făceau preponderent de către inculpatul P____. Mai mult, în acele mai puține situații în care C________ ridica bani de la societatea sa, aceasta avea loc după un telefon prealabil al inculpatului P____ care îl anunța că urma să vină inculpatul C________ după bani.

Martorul a mai declarat că prin anul 2007, la circa o lună de la finalizarea preluării _____________________ de către C________,  a sosit o somație cu privire la o sumă de bani pe care _____________________ ar datora-o unei alte societăți, urmare a unei achiziții de marfă, și pentru care _____________________ chiar ar fi emis un bilet la ordin pentru acea sumă. În urma informării cu privire la această operațiune a constatat că de fapt era vorba de o operațiune ce a avut loc în fapt  în perioada în care socrul său mai era încă administrator și chiar de la firma care a livrat marfa a aflat că inculpatul P____ era cel care s-a prezentat ca și administrator al _____________________ preluând marfa și predând un bilet la ordin din partea _____________________  pe care el l-a semnat. Inculpatul P____ a recunoscut cele întâmplate și l-a asigurat că se va rezolva, lucru care s-a și întâmplat.

Martorul a auzit de o persoană numită P_____, însă nu a întâlnit-o niciodată și nici nu a avut relații comerciale cu aceasta.

A fost audiată și contabila ____________________, numita C_______ ( fostă G_____)  A______ A_______ care a declarat, în faza de urmărire penală, că încă din momentul în care a fost angajată la _____________ SRL i-a fost repartizată _____________________. Aceasta a precizat că actele contabile îi erau aduse de  cele mai multe ori de P____ A_____ despre care știa că se ocupă și el de _____________________, iar C________ L____ era administrator.

Aceasta a relatat că la sfârșitul anului 2009 a fost anunțată de inculpatul C________ că va veni să ridice actele contabile pentru că a predat firma unei alte persoane. În data de 15.12.2009, inculpatul C________ s-a prezentat singur la sediul firmei de contabilitate și a ridicat toate actele contabile ale societății, fiind semnate cu acea ocazie atât proces verbal de predare-primire acte contabile cât și un act adițional prin care se încheia contractul de servicii contabilitate, ambele fiind semnate de martoră din partea firmei EX CO SPAS SRL( cu acordul prealabil al martorei B____ S_______) și de inculpatul C________ din partea _____________________. Mai mult, martora și-a amintit și faptul că inculpatul C________ a mai cerut un alt exemplar al actului adițional pe care să îl ducă noului administrator pentru a fi semnat pe care acesta l-a adus ulterior, semnat, fără a ș ti cine l-a semnat( filele 5-6 vol II dos UP).

Contabila C_______ ( fostă G_____)  A______ A_______ a fost audiată și în faza de judecată, ocazie cu care și-a menținut declarația anterioară și a făcut unele completări. Acesta a arătat că inițial a ținut legătura cu inculpatul C________, apoi acesta i l-a prezentat pe inculpatul P____ și i-a spus că din acel moment va discuta cu el, lucru pe care l-a făcut până la predarea documentelor contabile din 15.12.2009 inculpatului C________. Martora avea cunoștință că administratorul de drept era C________ L____, dar ea discuta mai mut cu P____ A_____. Martora a mai relatat faptul că nu cunoaște motivele pentru care cele 17 facturi ce fac obiectul cauzei nu au fost înregistrate în contabilitate, ea operând doar materialele care îi erau puse la dispoziție de inculpați( fila 46 dos inst).

Urmare a schimbării președintelui completului de judecată, s-a procedat la reaudierea martorei C_______ (fostă G_____)A______ A_______, în data de 30.03.2018( fila 126 dos inst). Aceasta și-a menținut declarațiile anterioare, a precizat că inculpatul C________ i l-a prezentat pe inculpatul P____ cu care va discuta pe viitor, îi va aduce actele contabile și va fi reprezentantul său. Aceasta a reconfirmat atât prezentarea la firma de contabilitate a inculpatului C________, cât și semnarea și predarea înscrisurilor la data consemnată în documentele, respectiv, 15.12.2009. Fiindu-i prezentate cele două înscrisuri reprezentând proces verbal predare primire documente contabile cât și actul adițional aflate la filele 8 și 9 vol III dosar UP, aceasta și-a recunoscut semnăturile.

S-a procedat și la audierea reprezentantei firmei de contabilitate a _____________________( _____________ SRL), respectiv numita B____ S_______ . Marora a arătat că societatea sa a ținut contabilitatea _____________________ din aprilie 2008 până la rezilierea contractului, iar în această perioadă au prelucrat documentele contabile aduse de cei doi inculpați, iar pe numitul P_____ nu îl cunoaște( filele 29-30 vol III dos UP) .

În cursul judecății , martora B____ S_______ a relatat știa că inculpatul C________ este administratorul _____________________, însă mai mult a discutat cu inculpatul P____ despre care C________ L____ i-a spus că este reprezentantul său. Plata serviciilor de contabilitate se făcea în baza unor facturi, chitanțe emise, iar banii le erau aduși de inculpatul P____. De asemenea, a precizat că actele contabile erau aduse preponderent de inculpatul P____, dar existau situații când veneau împreună cei doi inculpați( fila 45 dos inst).

Urmare a schimbării președintelui completului de judecată, s-a procedat la reaudierea martorei B____ S_______, în data de 30.03.2018( fila 127-128 dos inst).Aceasta a mai menționat că îl cunoștea pe inculpatul C________ care s-a prezentat împreună cu inculpatul P____, fiind prieteni, și i s - a spus că va ține legătura cu P____, acesta va aduce actele societății și va fi reprezentantul _____________________. Inculpatul P____ aducea documentele, acestea erau înregistrate în contabilitate, iar în baza lor erau depuse declarațiile fiscale. Și inculpatul C________ mai venea la firma de contabilitate, dar doar însoțit de inculpatul P____. Nu știe cine conducea efectiv societatea, dar dacă avea nevoie de ceva îl contacta direct pe inculpatul P____ întrucât așa înțelesese de la prima întâlnire cu cei doi inculpați. Acesta a m a i confirmat faptul că semnarea actului adițional de reziliere contract contabilitate și predare documente contabile s-a făcut de martora G_____ cu acordul său.

Martora a mai arătat și faptul că a fost de față când inculpații P____ și C________ au mai venit la sediul firmei de contabilitate, după rezilierea contractului și predarea documentelor, pentru a li se mai înmâna un exemplar al actului adițional în care să fie menționat numitul P_____ care ar fi noul administrator, persoană care nu se afla la întâlnire, apoi au readus acel înscris semnat.

Despre stocul de mărfuri existent la _____________________, martora și-a amintit că a fost un astfel de stoc înregistrat în baza mai multor facturi aduse de inculpatul P____, reprezentând achiziții de mărfuri, că toate operațiunile efectuate în contabilitatea _____________________ s-au făcut în baza unor documente justificative aduse și că nu există alte documente rămase la societatea sa. A mai menționat expres și faptul că până la data de 30.11.2009 operațiunile contabile au fost efectuate de societatea sa, respectiv au operat până la rezilierea contractului de contabilitate.

S-a procedat și la audierea contabilei S_________ C______ , în cursul urmăririi penale declarând că a fost contactată de inculpatul P____ A_____ care i-a solicitat în decembrie 2009 să întocmească balanța lunii decembrie 2009 pentru _____________________.Aceasta l-ar fi însoțit la o întâlnire la fosta contabilă A______, aceștia s-au certat legat de neînregistrarea unor documente contabile pe care martora le-a și vizualizat, contabila a invocat că nu a fost remunerată, iar apoi a părăsit imobilul și l-a așteptat la mașină pe inculpatul P____ care a apărut având asupra sa un dosar cu cate despre care i-a spus că sunt actele contabile _____________________, iar apoi i-a întocmit balanța lunii decembrie 2009, înregistrând și actele necontabilizate. Inculpatul P____ mai era însoțit de o altă persoană al cărei nume nu îl cunoaște( filele 1-4 vol III dos UP).

În cursul judecății, acesta și-a menținut declarația anterioară și a arătat în plus că a ținut contabilitatea _____________________ pentru o scurtă perioadă, pe inculpatul C________ nu îl cunoaște, iar pe inculpatul P____ l-a văzut o dată sau de două ori când a venit la sediu cu numitul P_____. De asemenea, a arătat că acesta din urmă era cel care îi aducea documentele pe care le opera în contabilitatea primară, că deși apărea un stoc de marfă la început acesta a fost stins în baza unor facturi de marfă, dar nu a avut fișă de magazie( fila 51 dos inst).

Urmare a schimbării președintelui completului de judecată, s-a procedat la reaudierea martorei S_________ C______, în data de 27.04.2018( fila 191-192 dos inst).Aceasta și-a menținut declarațiile anterioare și a mai adăugat faptul că inculpatul P____ a rugat-o să întocmească cele două balanțe întrucât îi ținea contabilitatea pentru o altă firmă.Inculpatul P____ i-a prezentat _____________________ ca fiind societatea sa în asociere cu o altă persoană, amintindu-l pe C________ L____ și a rugat-o să țină contabilitatea. Aceasta a întrebat și cine are dreptul de semnătură, iar inculpatul P____ i-a spus că se rezolvă. Totodată, contabila l-a avertizat că ea nu răspunde de legalitatea  contabilității primare, iar ea l-a ajutat doar cu cele două balanțe pe lunile noiembrie și decembrie 2008 care s-a realizat cu acea primă și unică întâlnire, în baza contabilității primare date de inculpatul P____. Martora a mai precizat că în afara acelei întâlniri și cele două balanțe nu a mai avut discuții cu inculpatul P____ despre _____________________. Mai mult, aceasta a precizat că actele contabile i le-a dat inculpatului P____ după acea întâlnire.

Martora a menționat și faptul că inculpatul P____ a fost însoțit la întâlnire de noul administrator al _____________________, însă fiind întrebată în mod expres dacă numitul P_____ prezent și el în fața instanței este acea persoană, martora a arătat că nu este sigură că este el întrucât arăta altfel și parcă nici numele P_____ nu ar fi numele acelei persoane care l-a însoțit.

Aceasta a revenit asupra declarației că ar fi făcut contabilitatea primară a societății o perioadă, precizând că a întocmit doar cele două balanțe și nu cunoaște cine a întocmit contabilitatea primară, nu a depus declarații fiscale întrucât nu avea timp și faptul că nu are cunoștință despre operațiuni legate de diminuarea stocurilor pentru că nu ține contabilitate primară și nu era treaba ei. Modul de efectuare a operațiunilor de stocuri se stabilește între administrator și gestionar sau contabil, funcție de statul de funcții al societății.

S-a dispus și audierea noului administrator al _____________________, numitul P_____ M_____ Z_____ care, în cursul urmăririi penale a declarat că  a fost administrator și asociat al _____________________, dar nu a desfășurat nici un fel de activitate, a preluat societatea în baza unui contract de cesiune din 02.07.2009 pe care l-a semnat, a semnat și un proces verbal de predare primire acte ale societății, dar pe care nu le mai are întrucât le-a aruncat, fiind supărat că nu a reușit obținerea creditului pentru care a preluat societatea. Acesta a arătat că nu este responsabil de operațiunile comerciale ce fac obiectul cauzei întrucât el nu a desfășurat nicio activitate în numele societății și nu poate răspunde pentru actele făcute anterior preluării societății și care apărea cu 200 de euro datorie. De asemenea, a relatat că nu iși amintește de persoana numită B_______ M____ Silvanus și care apare și el ca asociat în actul de cesiune( filele 46-48, 54-55 vol I dos UP).

În cursul judecății , a fost reaudiat martorul P_____ M_____ Z_____( filele 189-190 dos inst) care, fiindu-i prezentată martora S_________ C______ prezentă și ea la audieri, a declarat că nu a văzut-o niciodată până atunci. Acesta a relatat că îi cunoaște pe ambii inculpați, frecventând aceeași terasă. Astfel, martorul a perceput că inculpatul P____ era administratorul _____________________, iar inculpatul P____ i-a propus să preia acea firmă care aparținea ambilor inculpați. De asemenea, martorul a arătat că a fost de acord să preia societatea pentru că dorea să obțină un credit pentru care avea nevoie de o societate înființată de mai mult timp, cu rulaj mare și să preia afacerea cu fructe a _____________________, iar inculpatul P____ l-a asigurat că nu are datorii.

Martorul a precizat că, cu ocazia formalităților de preluare a societății, nu a primit actele contabile ci doar un înscris în care erau menționate sumele datorate, achitate, pe o jumătate de pagină, actele constitutive ale societății, iar când a declarat anterior că a aruncat actele societății la acestea s-a referit și nu la cele contabile care nu i-au fost nici odată predate. Martorul a incercat să obțină creditul, dar nu a reușit și nu a desfășurat nicio activitate în numele societății.

Numitul P_____ M_____ Z_____ a mai precizat că s-a mai întâlnit cu inculpatul C________ după preluare , dar nu au avut discuții legate de societate, iar la un an de la preluare l-a contactat inculpatul P____ care i-a solicitat să semneze niște acte pe care inculpatul le-a dus unei contabile pentru a se întocmi bilanțul.

Martorul a declarat că din cauza restanțelor _____________________ a fost nevoit să iți vândă și apartamentul și să se mute la _________________ acest lucru  lui P____ A_____, iar acesta a promis că se va rezolva, dar nu a rezolvat. Acesta a precizat în mod expres că nu i-a fost prezentată firma de contabilitate a societății după preluare, din contră, i s-a promis că i se vor mai da acte și nu i s-au dat și nu a făcut nicio afacere cu cartofi pentru că nu a obținut banii necesari din credit.

A fost audiat și martorul B_______ M____ Silvanus care a arătat că nu îi cunoaște pe inculpații P____ R____ A_____, C________ L____ și nici pe martorul P_____ M_____ Z_____ și, deși apare ca fiind asociat al _____________________ nu știe nimic despre această societate, nu a desfășurat activități în numele acestei s o cietăți. A menționat că , la un moment dat , a înmânat o copie a actului de identitate numitului Băbană P_______( cunoscut pentru înființări de societăți comerciale cu documente fictive) care urma sa îl ajute să primească un împrumut și e posibil ca de aici să fi ajuns numele său la _____________________( filele 63-64 vol I dos UP). De asemenea, martorul a arătat că semnătura aplicată în dreptul numelui său pe procesul verbal din data de 20.08.2009 prin care inculpatul C________ preda documentele contabile ale _____________________ lui și administratorului P_____ nu îi aparține și nici cea d e pe contractul de cesiune din data de 02.07.2009( fila 81  vol II dos UP).

Pentru a verifica susținerile martorului, în cauză a fost efectuată o constatare criminalistică având ca obiect semnătura aplicată pe procesul verbal din data de 20.08.2009( fila 61 –verso, vol II dos UP). Raportul de constatare nr. xxxxxx din 26.08.2015 a concluzionat că nu se poate stabili dacă semnătura a fost executată de martorul B_______ M____ Silvanus( filele 110-115 vol III dos UP).

În scopul verificării susținerilor inculpatului P____ R____ A_____ legat de cele 17 facturi și chitanțele aferente emise de _____________________ pentru ___________________ și care fac obiectul cauzei, s-a efectuat o constatare criminalistică și în privința scrisului și semnăturilor ce apar pe acestea din partea furnizorului. Raportul de constatare criminalistică nr. xxxxxxx din data de 14.06.2016 a concluzionat că scrisurile din rubricile facturilor fiscale nr. 1171/27.11.2009, nr. 1172/27.11.2009, nr. 1174/27.11.2009, nr. 1175/27.11.2009 au fost executate de inculpatul P____, iar pentru facturile nr. 1126/14.09.2009, nr. 1153/26.10.2009, nr. 1155/28.10.2009, nr. 1161 /16.11.2009, nr. 1162/18.11.2009, nr. 1163/20.11.2009, nr. 1164/23.11.2009, nr. 1165/24.11.2009, nr. 1167/25.11.2009, nr. 1168/26.11 .2009, nr. 1169/27.11.2009, nr. 1170/27.11.2009 si 1176/27.11.2009 și chitanțele aferente s-a stabilit că nu au fost executate de inculpat, iar în privința semnăturilor nu s-a putut stabili dacă au fost executate de inculpatul P____( filele 76-85 vol I dos UP).

În data de 06.09.2007, în baza contractului de cesiune părți sociale, inculpatul C________ L____ a preluat calitatea de asociat unic și administrator al _____________________ de la numitul F____ M____( socrul martorului B________ C_______), iar prin încheierea nr. xxxxx/04.10.2007, s-au operat și modificările la Registrul Comerțului( filele 159-170 vol III dos UP).

În data de 02.07.2009 se încheie contractul de cesiune nr. 1 prin care martorii P_____ M_____ Z_____ și B_______ M____ Silvanus prelua calitatea de asociați ai _____________________ , iar martorul P_____ și calitatea de administrator al acestei societăți, iar prin încheierea nr. xxxxx/ 25.11.2009 ( urmare a cererii de înscrieri mențiuni din data de 23.11.2009) au fost operate modificările la Registrul Comerțului( filele 146-158 vol III dos UP).

În data de 20.08.2009 se încheie procesul verbal între inculpatul C________ și martorii P_____ M_____ Z_____ și Bejușcă M____ Silvanus prin care se atesta că noii asociați au primit toate actele contabile ale societății, ștampila, facturi și chitanțe(fila 61 vol 2 dos UP).

În data de 30.11.2009 se încheie un nou proces verbal între inculpatul C________ și martorul P_____ prin care se predau din nou actele contabile ale _____________________, menționându-se expres acte primare și anexe 2002-noiembrie 2009, dosare complete lunare, balanțe 2002-2009, fișe fiscale 2002-2009, declarațiile 100, 300, 101, 205, 390, 394 la zi, două facturiere , registre: jurnal, inventar, evidență fiscală, unic de control, dar și ștampila. S-a menționat că inculpatul continua derularea relațiilor comerciale până la data de 30.11.2009, iar de la 01.12.2009 activitatea societății revenea noului administrator P_____( fila 62 vol II dos UP).

În data de 15.12.2009 se încheie actul adițional nr. 21/15.12.2009 între _____________________ reprezentată în drept de P_____ M_____ Z_____ ( în fapt s-a prezentat și a semnat inculpatul C________) și _____________ SRL reprezentată de B____ S_______ prin care se rezilia contractul nr. 855/17.04.2008 privind serviciile de contabilitate prestate către ______________________( fila 8 vol III dos UP).

În aceeași dată de 15.12.2009 se încheie, între aceleași părți ( semnând și preluând actele tot inculpatul C________) , procesul verbal de predare-primire acte contabile ale _____________________, respectiv, declarații100, 300, 390, 394, xxxxxx, începând cu 2007 până în octombrie 2009, dar și actele contabile din ianuarie 2008 până în noiembrie 2009, registrele: jurnal, inventar, unic de control, de evidență fiscală( fila 9 vol III dos UP).

În data de 02.09.2014, contabila B____ S_______ a depus la dosarul cauzei înscrisuri listate din calculator( semnate pentru conformitate), respectiv din programul de contabilitate pentru _____________________, pe perioada în care societatea sa a ținut contabilitatea( filele 32-106).

În vederea completării materialului probator, s-a dispus efectuarea unei constatări de către inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă T_________ T____ , cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală cercetată.

Astfel, potrivit concluziilor raportului de constatare financiar fiscal întocmit la data de 21.12.2015( filele 12-32 vol. IV dos UP),  au rezultat următoarele:

1. Situația celor 17 facturi: factura nr. 1126/14.09.2009, nr. 115 3/26.10.2009, nr. 1155/28.10.2009, nr. 1161 /16.11.2009, nr. 1162/18.11.2009, nr. 1163/20.11.2009, nr. 1164/23.11.2009, nr. 1165/24.11.2009, nr. 1167/25.11.2009, nr. 1168/26.11.2009, nr. 1169/27.11.2009, nr. 1170/27.11.2009, nr. 1171/27.11.2009, nr. 1172/2 7.11.2009, nr. 1174/27.11.2009, nr. 1175/27.11.2009, nr. 1176/27.11.2009, facturi care sunt emise pentru cumpărător ____________________________ SRL.

-inspectorii au constatat că nu au fost evidențiate în contabilitatea _____________________ venituri din exploatare în sumă de 324.270,62 de lei la data de 27.11.2009, TVA colectat în sumă de 61.612,54 lei care este și tva de plată aferent celor 17 facturi cu antet furnizor _____________________ și cumpărător ___________________, cu dată de întocmire 14.09.xxxxxxxxxxxxx09. Nu s-a declarat prin decont de TVA cod 300 suma de tva colectată aferentă celor 17 facturi neînregistrate în contabilitatea _____________________, influența fiind un TVA  de plată la bugetul de stat în sumă de 61.612,54 lei care constituie prejudiciu de tva. De asemenea, nu s-a declarat prin declarația cod 101 privind impozitul pe profit pentru anul 2009 suma de 3201 lei impozit pe profit aferent celor 17 facturi neînregistrate în contabilitatea _____________________ , influența fiind un impozit pe profit în sumă de 3201 lei care constituie prejudiciu de impozit pe profit.

Inspectorii antifraudă au evidențiat faptul că persoana răspunzătoare este aceea care a fost administrator al societății până în data de 27.11.2009 întrucât această persoană avea obligația de a preda cele 17 facturi pentru a fi înregistrate în contabilitatea societății( în jurnal tva de vânzare, registrul de casă etc), în actele primare, documentele contabile și care dacă ar fi fost înregistrate în evidența contabilă la perioada respectivă nu s-ar fi produs consecințele fiscale stabilite în sarcina sa( declarațiile fiscale se întocmesc în baza evidenței primare, pe baza actelor primare care trebuiau corect întocmite pe lunile septembrie-noiembrie 2009, perioada în care au fost e mise cele 17 facturi ce fac obiectul cauzei).

Inspectorii au mai remarcat faptul că persoana care a fost administratorul societății până în data de 27.11.2009 a încheiat contractul cu beneficiarul ___________________ și în baza căruia au fost emise cele 17 facturi neînregistrate în contabilitatea _____________________ și a încasat sumele de bani în numerar. De asemenea, vechiul administrator este cel care a continuat în fapt relațiile cu _____________ SRL-firma care conducea contabilitatea ______________________, existând 3 chitanțe de încasare în numerar și în luna decembrie 2009.

2.Situația soldului de marfă în valoare de 1.181.296 lei existent la data de 30.11.2009.

- conform balanței de verificare la data de 30.11.2009, stocul scriptic de marfă __________________ SRL este de 1.181.296 lei , constatat și de organele de control fiscal al comisarilor Gărzii Financiare și în fața cărora administratorul C________ L____ a declarat că nu au existat stocuri de marfă, că noului administrator nu i-a predat vreun stoc de marfă, că societatea nu a avut alte depozite, nici marfă lăsată în custodie, nu a avut nici un angajat și doar a intermediat operațiunile de lucru( fila 194 vol V Up).

Inspectorii au concluzionat că în evidența _____________________ stocul de marfă din contul 371 este înregistrat la preț de cumpărare care este și baza impozabilă pentru calculul de tva aferent stocului constatat lipsă în gestiune( sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată), respectiv 1.181.296 lei la care se aplică cota de tva de 19 % și se obține tva colectată de 224.446 lei care este și TVA de plată și care constituie prejudiciu de tva care trebuia înregistrat în evidența contabilă și apoi declarant la organul fiscal și achitat bugetului de stat.

Din concluziile raportului se mai reține faptul că persoana răspunzătoate este persoana care administra societatea până în data de 27.11.2009 întrucât acesta avea obligația de a înregistra în evidența contabilă lipsa stocului de marfă până la data predării societății, în sumă de 1.181.296 de lei, în condițiile în care marfa nu se depozita la sediul societății, era o marfă foarte diversă( cartofi, cuplaje, oțel beton, cărămidă, profil metallic, reductoare cicloidale, ciment), astfel că nu există justificarea necunoașterii despre existența acestei mărfi și nu existau angajați ai societății,  doar cei doi inculpați au desfășurat activități pentru _____________________.

Referitor la prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin operațiunile descrise la punctele 1 și 2 este următorul:

- 3.201 lei impozit pe profit, din care 772 lei aferent trim. III/2009 și 2.429 lei aferent trim. IV /2009, calculat ca urmare a  neînregistrării în evidența contabilă a S.C. Gama Comercial S.R.L. a celor 17 facturi fiscale în cauză;

- 286.058,54 lei TVA (61.612,54 lei + 224.446 lei), calculat ca urmare a neînregistrării în evidența contabilă a S.C. Gama Comercial S.R.L. a celor 17 facturi în cauză și ca urmare a neînregistrării în evidența contabilă a TVA aferent stocului de marfă lipsa în gestiune.

În cursul judecății, la solicitarea inculpatului C________ L____, a fost încuviințată de instanță efectuarea unei expertize contabile judiciare .

D-na expert B_____ A________, prin raportul de expertiză efectuat a avut de răspuns la obiectivul nr.1 constând în identificarea și stabilirea bazei impozabile pentru TVA , rezultat din stocul de marfă în contul 371 la care se face referire în rechizitoriu și dacă baza facturală pe care a fost stabilit prejudiciul este corectă și conform cu normele metodologice prevăzut e în codul fiscal.( filele 99-100 dos inst).

Experta a invocat dispozițiile art. 128 alin 4 lit. d din Codul fiscal conform cărora sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plata și bunurile constatate lipsă în gestiune, dar și dispozițiile art. 134 ind.1  alin.2 lit. c Codul fiscal conform cărora baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată o reprezintă prețul de cumpărare al bunurilor respective sau bunurilor similare, astfel că, în speță tva datorat s-a calculat corect , prin aplicarea procentului de tva  la suma de 1.181.296 lei, soldul contului 371 din contabilitatea _____________________, iar TVA de plată în sumă de 224.446 lei a fost corect stabilit .

La obiectivul nr.2 s-a solicitat expertei să stabilească care este modalitatea de c a l cul a prejudiciului în lipsa documentelor contabile justificative care să ateste realitatea relațiilor contabile.

În răspunsul la obiectiv au fost invocate dispozițiile art. 6 alin.1,2 din Legea 82/1991 conform cărora orice operațiune economică efectuată se consemnează în momentul efectuării într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind calitatea  de document justificativ. De asemenea, s-au invocat și prevederile art. 22 din Legea 82/1991 conform cărora pentru verificarea înregistrărilor corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate se întocmește balanța de verificare.

În concluzie, raportat la dispozițiile menționate din legea contabilității, dar și a documentelor financiar contabile existente la dosarul cauzei( balanțe de verificare lunare aferente perioadei ianuarie 2009-noiembrie 2009, a situației stocurilor la data de 30.11.2009), rezultă că înregistrările din contabilitate s-au efectuat în baza unor documente justificative existente la data înregistrării lor în contabilitate, iar soldurile conturilor din balanța de verificare reflectă realitatea operațiunilor contabile chiar și în lipsa documentelor justificative la această dată . Mai mult,în această situație, pentru a se stabili obligațiile de  plată în plus, reprezentând TVA aferentă stocului de mărfuri se au în vedere soldul contului 371( mărfuri) din balanța de verificare aferentă lunii noiembrie 2009, situația stocurilor la data de 30.11.2009.

La solicitarea inculpaților a fost încuviințat și un expert recomandat de părți , numitul B______ F_____ N______. Conform opiniei separate a acestuia la raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, soldul contului 371 din balanța de verificare care a constituit baza de calcul pentru TVA de plată  în sumă de 244.446 lei nu poate fi considerat un cert din cauza lipsei documentelor justificative , a faptului că  nu s-au putut verifica furnizorii mărfurilor, nu s-au putut verifica eventuale erori contabile, nu există procese verbale de inventariere pentru fiecare an fiscal, nu există fișe de magazie, note de recepție, documente de transport,iar unele declarațiile privind relațiile comerciale cu furnizorii sunt necorelate( filele 208-215 dos inst).

Î n primul rând, instanța constată că infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.1 lit b  din Legea 241/2005, spre deosebire de art. 3 sau 8 din aceeași lege și unde legiuitorul vorbește despre fapta contribuabilului, legiuitorul nu mai arată cine ar trebui să fie autorul faptei, astfel că subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană fizică sau juridică care acționează în numele sau în interesul contribuabilului ori în realizarea obiectului de activitate al acestuia.

Astfel, subiect activ al infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.1 lit.b  din Legea 241/2005 poate fi administratorul de drept al societății precum și administratorul de fapt sau orice persoană din cadrul societății( director, contabil, vânzător) , în măsura în care prin acțiunile lor urmăresc  ca societatea să se sustragă de la plata taxelor și impozitelor datorate.Legea nu condiționează această infracțiune nici de existența unei împuterniciri exprese a unei persoane atâta timp cât din probele administrate rezultă că , în fapt, acea persoană exercită conducerea societății( decizia nr. 272/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și în același sens și decizia nr. 204/RC/2017 tot a Înaltei Curți de Casație și Justiție ).

Pe de altă parte, dispozițiile deciziei menționate anterior sau conținutul art. 9 alin.1 lit.b Legea 241/2005 nu înseamnă că existența unui administrator în fapt și angajarea răspunderii acestuia înlătură răspunderea administratorului de drept. Administratorul de drept nu își poate invoca propria culpă în activitatea de supraveghere și conducere  în drept a societății comerciale pentru a fi exonerat de răspundere cu atât mai mult cu când a fost de acord ca în fapt să fie administrator o altă persoană care nu dorea să apară în mod oficial în această calitate și a lăsat pe seama acestuia din urmă  administrarea societății fără a verifica corectitudinea datelor cuprinse în înscrisurile depuse și înregistrate în contabilitate sau a verifica că toate operațiunile sunt înregistrate în contabilitate și documentele justificative predate contabilității, chiar dacă preponderent administratorul de fapt se ocupa de operațiunile comerciale și preda înscrisurile la contabilitate. Este posibilă, astfel, antrenarea concomitentă a răspunderii ambilor administratori, în fapt și în drept, mai ales când aceștia acționează în baza unei înțelegeri, administratorul de drept asumându-și alegerea administratorului faptic și eventuala alegere greșită a acestuia atunci când nu înțelege să verifice acțiunile acestuia, mai ales că el semna actele principale care angajau societatea.

În urma analizării amplului probatoriu administrat în cauză și prezentat în detaliu anterior , instanța constată că rezultă , dincolo de orice îndoială , faptul că, pe perioada operațiunilor comerciale în legătură cu care s-a reținut activitatea infracțională ce face obiectul cauzei,  inculpatul C________ L____ a fost administratorul de drept al _____________________, iar inculpatul P____ R____ A_____ a fost administratorul în fapt al acestei societăți, cei doi au avut o relație de colaborare și erau implicați amândoi în administrarea societății, chiar dacă preponderent inculpatul P____.

Astfel cum s-au detaliat probele mai sus , din declarația inculpatului C________ L____ dată în fața instanței la data de 14.09.2017, rezultă că acesta a recunoscut în mod expres că a fost administrator de drept al _____________________, iar inculpatul P____ a fost administratorul de fapt al societății, părțile sociale fiind împărțite între ei.  Mai mult, în declarația din fața instanței din data de  02.03.2018 a recunoscut că inițiativa preluării societății de către el a aparținut  inculpatului P____ întrucât  P____ lucra efectiv la această societate, cunoștea partenerii comerciali, iar el nu se pricepea, fiind de acord cu acest lucru pentru că inculpatul P____ era în procedură de divorț și nu dorea să afecteze masa partajabilă.

Această declarație se coroborează cu declarațiile martorului B________ C_______ care a confirmat că inițiativa a aparținut inculpatului P____ c are și-a mutat afacerile de pe vechea societate pe _____________________(care era a socrului martorului), din pricina divorțului și partajului, că discuțiile au avut loc în prezența ambilor inculpați, ambii fiind de acord cu preluarea societății de către P____, dar pe numele lui C________. De asemenea, martorul a confirmat și faptul că el l-a perceput pe inculpatul P____ ca fiind cel care conducea _____________________, dar a precizat și faptul că facturile erau semnate atât de C________ cât și de P____ și că au fost situații când a primit contracte semnate de P____, dar martorul le-a refuzat și a insistat să fie semnate de C________ dată fiind calitatea lui oficială de administrator. Martorul a relatat chiar că inculpatul P____ s-ar fi prezentat ca administrator al _____________________ înainte de operarea cesionării de pe numele socrului său pe numele inculpatului C________.

Aceleași aspecte legate de calitatea inculpatului P____ în societate rezultă și din declarația martorului P_____ M_____ Z_____ dată în fața instanței când a relatat că îi cunoaște pe ambii inculpați, frecventând aceeași terasă, că l-a perceput pe inculpatul P____ că era administratorul _____________________, iar inculpatul P____ este și cel care i-a propus să preia acea firmă care aparținea ambilor inculpați.

De asemenea, din declarațiile celor două contabile din cadrul societății _____________ SRL care ținea evidența contabilă a _____________________ , numitele B____ S_______ și C_______( fostă G_____ )A______ rezultă că inculpatul P____ le-a fost prezentat de inculpatul C________ ca fiind reprezentantul său, cu el să țină legătura în caz de nevoie și faptul că preponderent acesta aducea înscrisurile la contabilitate.

Relevantă sub aspectul calității de administrator în fapt al inculpatului P____ este și declarația martorei S_________ C______. Aceasta a dat declarații contradictorii, în sensul că, în cea de-a doua declarație susținea că, deși abordată de inculpatul P____ pentru întocmirea balanței lunii decembrie 2009, după predarea _____________________, aceasta a relatat că ar fi ținut contabilitate primară, ar fi stins niște stocuri pentru această societate și că ar fi primit acte contabile de la martorul P_____. În ultima declarație a revenit la poziția din prima declarație și a făcut noi precizări, astfel aceasta a menționat în mod expres că inculpatul P____ este cel care a rugat-o să întocmească două balanțe pentru _____________________, că i-a prezentat această societate ca aparținându-i lui și lui C________ L____, nu i-a spus martorei cine are drept de semnătură doar i-a spus că se rezolvă, nu i-a întocmit contabilitatea primară nici operațiuni legate de stocuri pentru că nu se ocupă cu aceasta, l-a avertizat chiar că ea nu răspunde de contabilitatea primară în baza căreia întocmește balanțele, că a fost singura întâlnire și altceva nu a mai făcut pentru ____________________ i-a restituit actele contabile cu aceeași ocazie. Mai mult, fiind prezent în fața instanței și martorul P_____, martora nu a putut confirma că era persoana care l-a însoțit pe inculpatul P____ la întâlnirea descrisă și nici  numele nu i s-a părut cunoscut.

Dincolo de unele contradicții pe care declarațiile martorei le conțin, este cert și relevant faptul că inculpatul P____ este cel care deținea acte contabile ale _____________________ și făcea demersuri pentru întocmirea de evidențe contabile pentru această societate, acționând în numele acesteia și din punct de vedere contabil, chiar și după așa zisa predare a societății martorului P_____.

Inculpatul P____ a fost administratorul de fapt al societății întrucât din probatoriul administrat  rezultă ca s-a ocupat efectiv de administrarea societății, a desfășurat activități comerciale în numele și pe seama acesteia, a avut controlul asupra operațiunilor comerciale desfășurate și asupra situației financiare a societății, încă de la momentul preluării societății de către administratorul de drept C________ L____, iar ambii inculpați au colaborat și au acționat cu intenția de a se sustrage taxelor și impozitelor datorate bugetului consolidat al statului, prin nerespectarea obligației de a evidenția în actele contabile operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate, acest scop deducându-se și din modul în care au organizat preluarea formală a societății de către martorul P_____ M_____ Z_____ căruia au încercat să-i transfere răspunderea pentru acțiunile lor.

Instanța a stabilit, în baza probelor administrate, că cesionarea _____________________ către martorul P_____ a fost una formală și fără a fi predate actele contabile ale societății noului administrator de drept, înscrisurile întocmite având ca scop justificarea lipsei actelor contabile care le profita inculpaților și pasarea răspunderii către noul administrator.

Astfel, martorul P_____ a declarat că scopul preluării societății a fost de a se folosi de aceasta pentru a contracta un credit, dar nu a reușit, astfel că nu a desfășurat nicio activitate comercială în numele societăț ii, fiind asigurat de inculpați că societatea nu are datorii. Nu i-a fost adus la cunoștință faptul că societatea are marfă pe stoc în valoare de 1.181.296 lei care nici nu există în fapt și nici operațiuni de comercializare a acesteia nu sunt înregistrate și nici că există 17 facturi neînregistrate în contabilitate, astfel că veniturile aferente nu sunt înregistrate și declarate, deși foștii administratori au fost beneficiarii lor și societatea e doar aparent fără datorii.

Din depoziția martorului B_______, cel care prelua împreună cu martorul P_____ _____________________, rezultă că acesta nu-i cunoaște pe cei doi inculpați și nici pe martorul P_____, că nu știe nimic despre _____________________, că semnăturile de pe actele încheiate cu ocazia cesiunii și preluării actelor contabile nu-i aparține, explicația putând fi o copie a actului de identitate pe care a dat-o unei persoane pentru a obține un credit. Raportul de constatare întocmit în cauză a confirmat că semnătura martorului aplicată pe procesul verbal din data de 20.08.2009 prin care primea toate actele contabile ale societății nu-i aparține.

Inculpații au încercat prin mai multe înscrisuri să justifice predarea actelor contabile noilor asociați. Astfel, în data de 20.08.2009 se încheie procesul verbal între inculpatul C________ și martorii P_____ M_____ Z_____ și Bejușcă M____ Silvanus( a cărui semnătură s-a stabilit că nu-i aparține) prin care se atesta că noii asociați au primit toate actele contabile ale societății, ștampila, facturi și chitanțe. Apoi, în data de 30.11.2009 se încheie un nou proces verbal între inculpatul C________ și martorul P_____ prin care se predau din nou toate actele contabile ale _____________________, menționându-se expres acte primare și anexe 2002-noiembrie 2009, dosare complete lunare, balanțe 2002-2009, fișe fiscale 2002-2009, declarațiile 100, 300, 101, 205, 390, 394 la zi, două facturiere , registre: jurnal, inventar, evidență fiscală, unic de control, dar și ștampila. Inculpatul P____ a recunoscut că a asistat și el la predarea documentelor din  noiembrie 2009.

Inculpații s-au asigurat că prin cele două înscrisuri dovedesc că actele contabile sunt predate noilor asociați și astfel, răspunderea lor este înlăturată întrucât aceștia au preluat societatea și obligațiile. Aceștia au omis să ia în calcul actul din data 15.12.2009  încheiat între societatea care ținea evidența contabilă și _____________________ care a fost reprezentată în fapt de C________ L____ și nu de noul administrator P_____ și reprezentând proces verbal de predare-primire acte contabile ale _____________________, r espectiv, declarații100, 300, 390, 394, xxxxxx, începând cu 2007 până în octombrie 2009, dar și actele contabile din ianuarie 2008 până în noiembrie 2009, registrele: jurnal, inventar, unic de control, de evidență fiscală.

Pe de o parte, acest proces verbal infirmă primirea actelor contabile de către noii asociați în datele de 20.08.2009 și 30.11.2009( oricum acestea conform înscrisurilor apar predate de 2 ori, la date diferite) întrucât abia la 15.12.2009 actele contabile au fost predate lui C________ L____, iar pe de altă parte, demonstrea za lipsa caracterului efectiv al cesiunii societății întrucât tot inculpatul C________( nici măcar însoțit de noul administrator P_____) a fost cel care a încheiat actele în numele societății și a preluat contabilitatea.

Aspectele de mai sus se probează nu doar cu înscrisurile la care am făcut referire , ci și cu declarațiile martorelor( contabile) B____ S_______ și C_______(fostă G_____) A______ și chiar cu declarația inculpatului C________ care, în fața instanței, și-a recunoscut semnătura de pe înscrisul din 15.12.2009,  la care se adaugă martora S_________ C______ care a fost solicitată de inculpatul P____ pentru întocmirea de evidențe contabile pentru ____________________ avea acte ale societății și după cesiune.

Față de cele prezentate anterior, urmează a fi înlăturare apărările inculpatului C________ în sensul că el a predat actele contabile lui P_____, deci și cele 17 facturi așa cum rezultă din procesul verbal din data de 30.11.2009 și că acesta avea obligația predării lor către contabilitate și înregistrării lor. Pe lângă argumentele menționate anterior, se mai adaugă și faptul că o parte a celor 17 facturi au fost emise în luna septembrie, octombrie și nici acestea nu apar înregistrate în lunile respective, dar și faptul că o parte din chitanțele  aferente sumelor primite pentru facturi au fost emise în luna decembrie 2009, deci după data de 30.11.2009 și inculpatul a recunoscut că le-a încasat( coroborat cu declarația martorului B________).

Deși actul de cesiune a fost încheiat în 02.07.2009, abia în data de 23.11.2009 s-a înregistrat cererea de înscriere mențiuni privind modificarea asociaților și administratorului, astfel că abia din data de 25.11.2009 martorul P_____ apărea administrator de drept la Oficiul Registrului Comerțului, iar conform procesului verbal din data de 30.11.2009, până la această dată, inculpatul C________ L____ este cel care derula raporturile comerciale cu ___________________ și din care au rezultat cele 17 facturi ce fac obiectul cauzei. Cele 17 facturi au fost emise în perioada 14.09-27.11.2009, astfel că, dincolo de caracterul formal al cesiunii, conform înscrisurilor menționate cel care avea răspunderea predării facturilor la contabilitate și înregistrării lor aparține administratorului de drept C________ L____ și administratorului de fapt P____ R____ A_____ întrucât operațiunea economică se consemnează în momentul efectuării ei conform art. 6 Legea 82/1991.

În legătură cu prejudiciul produs prin neînregistrarea în contabilitate a celor 17 facturi, nu a fost contestat, în sensul că inculpatul P____ a susținut că nu avea calitatea de subiect activ al infracțiunii, iar inculpatul C________ a susținut că le-a predat lui P_____ care trebuia să le înregistreze. Este de remarcat și aici contradicțiile din declarațiile inculpatului C________ care ba a susținut că a predat doar 14 facturi lui P_____, iar 3 contabilei care le-ar fi pierdu, fie a susținut că toate cele 17 facturi conform seriei apar predate în data de 30.11.2009 lui P_____.

Conform constatării întocmite de către inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă T_________ T____  nu au fost evidențiate în contabilitatea _____________________ venituri din exploatare în sumă de 324.270,62 de lei la data de 27.11.2009, TVA colectat în sumă de 61.612,54 lei care este și tva de plată aferent celor 17 facturi cu antet furnizor _____________________ și cumpărător ___________________, cu dată de întocmire 14.09.xxxxxxxxxxxxx09. Nu s-a declarat prin decont de TVA cod 300 suma de tva colectată aferentă celor 17 facturi neînregistrate în contabilitatea _____________________, influența fiind un TVA  de plată la bugetul de stat în sumă de 61.612,54 lei care constituie prejudiciu de tva. De asemenea, nu s-a declarat prin declarația cod 101 privind impozitul pe profit pentru anul 2009 suma de 3201 lei impozit pe profit aferent celor 17 facturi neînregistrate în contabilitatea _____________________ , influența fiind un impozit pe profit în sumă de 3201 lei care constituie prejudiciu de impozit pe profit.

Deși inculpatul C________ a susținut prin concluziile scrise că cele 17 facturi ar fi fost înregistrate în contabilitate, doar că nu s-au întocmit declarațiile fiscale aferente, ceea ce conduce la inexistența infracțiunii de evaziune fiscală, din raportul de constatare întocmit în faza de urmărire penală, înscrisurile contabile existente la dosar, în special cele listate din programul de contabilitate al martorei B____ S_______ cu referire la _______________________________ organelor fiscale care au efectuat controlul, declarațiile martorului P_____ care nu a efectuat nicio operațiune comercială și nu a efectuat înregistrări contabile, este evident că facturile în cauza nu au fost înregistrate în contabilitatea _____________________, nu doar nedeclarate cum susține inculpatul.

În legătură cu prejudiciul reținut prin rechizitoriu urmare a stocului scriptic de marfă în sumă de 1.181.296 lei, acesta a fost contestat, iar în faza de judecată, s-a dispus o expertiza contabilă care să lămurească existența prejudiciului în sumă de 224.446 lei reprezentând TVA de plată, pe lângă raportul de constatare întocmit în faza de urmărire penală.

Inculpații au susținut că prejudiciul nu poate fi stabilit doar în baza soldului scriptic, respectiv stocului de marfa 371, în lipsa documentelor contabile justificative. Din concluziile raportului de expertiză contabilă, astfel cum au fost detaliată mai sus această probă, a rezultat însă, în concordanță cu concluziile raportului de constatare efectuat în cauză, că prejudiciul în sumă de 224.446 lei a fost corect stabilit. Mai mult, s-a concluzionat că raportat la dispozițiile art. 6 alin.1,2 și art. 22 din legea contabilității, dar și a documentelor financiar contabile existente la dosarul cauzei( balanțe de verificare lunare aferente perioadei ianuarie 2009-noiembrie 2009, a situației stocurilor la data de 30.11.2009), rezultă că înregistrările din contabilitate s-au efectuat în baza unor documente justificative existente la data înregistrării lor în contabilitate, iar soldurile conturilor din balanța de verificare reflectă realitatea operațiunilor contabile chiar și în lipsa documentelor justificative la această dată și pentru a se stabili obligațiile de  plată în plus, reprezentând TVA aferentă stocului de mărfuri se au în vedere soldul contului 371( mărfuri) din balanța de verificare aferentă lunii noiembrie 2009, situația stocurilor la data de 30.11.2009.

Este adevărat că există la dosar opinia expertului recomandat de părți care a concluzionat că prejudiciul ar fi incert în lipsa documentelor justificative care au stat la baza evidenței contabile, însă instanța va reține opinia expertului contabil desemnat de instanță ale cărui concluzii privind existența prejudiciului se coroborează cu concluziile raportului de constatare care a stabilit același prejudiciu, dar și cu restul probelor de la dosar.

Astfel, în primul rând, instanța reține că lipsa din gestiunea _____________________ a mărfurilor ce apar în situația stocurilor la data de 30.11.2009 este o împrejurare certă, dovedită și prin declarațiile inculpaților, notele explicative date organelor de control fiscal, constatărilor acestora cu prilejul controlului, probe din care reiese că la sediul societății nu au existat stocuri de marfă, că noului administrator nu i-a predat vreun stoc de marfă, că societatea nu a avut alte depozite, nici marfă lăsată în custodie, nu a avut nici un angajat și doar a intermediat operațiunile de lucru.

Se mai observă faptul că diferența între stocul scriptic și faptic de mărfuri este în cuantum de 1.181.296  lei, deci o sumă importantă pentru _____________________, faptul că este vorba de mărfuri care ocupă un spațiu important, voluminoase , foarte diverse( cartofi, cuplaje, oțel beton, cărămidă, profil metallic, reductoare cicloidale, ciment), astfel că se poate presupune în mod rezonabil ca administratorii în drept și în fapt cunoșteau despre lipsa acestora din gestiune cu atât mai mult cu cât societatea nici nu avea un depozit, iar sediul era la domiciliul inculpatului C________.

T_________ reține că cei doi inculpați în calitatea lor de administrator de fapt, respectiv, de drept au comis actele materiale ce reprezintă elemental material al infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.1 lit. b  din Legea 241/2005, cei doi fiind persoanele care se ocupau( preponderant inculpatul P____ conform probatoriului) de operațiunile comerciale, dar și de furnizarea către persoanele însărcinate cu ținerea evidenței contabile a înscrisurilor justificative legale, ocazie cu care nu au prezentat toate dovezile legale ale activității desfășurate( comercializare marfă) în vederea înscrierii în evidență.

Administratorul poartă responsabilitatea pentru înscrierea în contabilitate a operațiunilor comerciale, acesta cunoștea prevederile referitoare la inventariere în scopul clarificării înregistrărilor contabile anuale, având obligația de a înregistra în evidența contabilă lipsa stocului de marfă până la data predării societății.

Se mai impune observația că, așa cum rezultă din declarațiile martorelor B____ S_______ și C_______(fostă G_____) A______, ambele contabile în cadrul societății care ținea evidența contabilă a _____________________, evidența contabilă era ținută strict pe baza actelor puse la dispoziție de către cei doi inculpați, declarații ce se coroborează cu evidențele contabile din care rezultă că nu au fost înregistrare operațiuni de comercializare a mărfii din stoc ce face obiectul cauzei, din contră, din evidențele lunare rezultă o creștere a stocurilor.

Deși se susține că ar putea exista și erori în descărcarea de gestiune, în lipsa fișelor de magazie, note de recepție, se poate observa că societatea nu a avut angajat vreun gestionar, nu a avut angajați deloc și administratorul avea obligația  potrivit dispozițiilor legale de a urmări dacă actele contabile întocmite reflectă activitatea reală a societății, cu atât mai mult cu cât a predat societatea în 30.11.2009 fără a preda stoc de marfă faptic, dar cu un sold scriptic foarte mare de marfă, iar descărcarea de gestiune se făcea doar în baza documentelor pe care doar cei doi inculpați le-au predat.

ÎN D____

Având în vedere că de la momentul săvârșirii infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit o succesiune de legi, instanța va analiza care este legea penală mai favorabilă în prezenta cauză, conform art. 5 C . pen.

Instanța reține că în ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina inculpaților , aceea de evaziune fiscală, incriminarea acesteia și tratamentul sancționator sunt prevăzute în Legea nr. 241/2005, lege care nu a suferit modificări din aceste punct de vedere de la momentul comiterii faptei (fiind reținută forma continuată, data comiterii faptei este reprezentată de data ultimului act material ce ________________________________, respectiv noiembrie 2009, data întocmirii ultimei facturi) și până la  judecarea cauzei.

Însă, la stabilirea legii penale mai favorabile, instanța va avea în vedere și dispozițiile Deciziei Curții Constituționale 265/2014 (publicată în Monitorul Oficial 372/20.05.2014) potrivit cărora analizarea legii penale mai favorabile se realizează având în vedere o ________ criterii care tind , fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei, deci prin aplicarea legii în mod global.

Astfel, la stabilirea legii penale mai favorabile instanța va avea în vedere și modalitatea de individualizare a executării pedepsei ce va fi aplicată celor doi inculpați și ținând seama de faptul că aceștia nu au antecedente penale, instanța apreciază că nu este necesară executarea pedepsei în regim de detenție.

În consecință, analizând modalitățile de executare fără detenție prevăzute de legislația anterioară, respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, comparativ cu cele prevăzute de noul cod penal: amânarea aplicării pedepsei, renunțarea la aplicarea pedepsei și suspendarea sub supraveghere, instanța constată că mai favorabilă pentru inculpați, raportat la fapta săvârșită și la persoana făptuitorului, este suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei prevăzută în codul penal anterior, aceasta deoarece munca neremunerată în folosul comunității este facultativă, spre deosebire de noul cod penal, iar în urma împlinirii termenului de încercare, dacă persoana condamnată nu a mai săvârșit alte infracțiuni, va fi reabilitată de drept.

1.Fapta inculpatului C________ L____ constând în aceea că, în calitate de administrator de drept al _____________________, începând cu data de 02.07.2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, nu a constituit, nu a declarat și nu a virat obligațiile către bugetul consolidat al statului constând în impozit pe profit în sumă de 3.201 lei și TVA în sumă de 286.058,54 lei TVA (61.612,54 lei + 224.446 lei), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, în modalitatea normativă privitoare la omisiunea evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 9 alin.1 lit. b din legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp.

Elementul material al infracțiunii de evaziune fiscală constă în omisiunea inculpatului C________ L____ a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Urmarea imediată constă în crearea unui prejudiciu bugetului consolidat al statului în constând în 3201 lei impozit pe profit și TVA în sumă de 286.058,54 lei TVA (61.612,54 lei + 224.446 lei).

Legătura de cauzalitate rezultă din materialul probator administrat în cauză.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă calificată prin scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Față de cele expuse mai sus și luând în considerare dispozițiile art. 53 C.p., instanța va proceda la stabilirea pedepsei pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare a pedepsei stabilite de art. 74 C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere al infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea prejudiciului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita acestuia după comiterea faptei și în cursul procesului, precum și starea de sănătate ,vârsta , situația familială sau nivelul de educație al inculpatului.

Astfel , instanța reține că inculpatul este cetățean român, în vârstă de 50 de ani, studii medii. Conform fișei de cazier judiciar, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

La stabilirea cuantumului pedepsei, instanța va ține seama și de atitudinea inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, de cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat prin comiterea faptei, de gradul de participare la comiterea faptei, dar și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil, componenta sa referitoare la dreptul la o durată r ezonabilă a procesului penal, prin raportare la data comiterii faptei( anul 2009), deci în urmă cu 9 ani.

Având în vedere toate aceste aspecte, instanța va stabili în sarcina inculpatului doar pedeapsa minimă prevăzută de lege, respectiv aceea  de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

Cu privire la modalitatea de executare, raportat la circumstanțele comiterii faptei, la perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, dar și la persoana inculpatului, precum și la posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei lui pe o perioadă determinată.

Astfel, instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe un termen de încercare de 4 ani ce se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pe parcursul termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune T____ la termenele stabilite de Serviciul de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de probațiune T____, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de probațiune T____ si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) să comunice Serviciului de probațiune T____ informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 indice 4 raportat la 83 C.pen. din 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 86 ind.3 alin. 2 C. pen. din 1969, datele prevăzute în art. 86 ind. 3 alin. 1 lit. b), c) și d) se comunică Serviciului de Probațiune T____.

Cu privire la pedepsele complementare și accesorii, pe linia principiului fundamental al individualizării sancțiunilor de drept penal și al principiului constituțional înscris în prevederile art. 53 alin.2 din Constituție-potrivit cu care restrângerea unor drepturi sau libertăți trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o se va ex a mina în raport de natura și gravitatea pedepsei principale, proporționalitatea restrângerii drepturilor în cadrul pedepselor complementare și accesorii care însoțesc pedeapsa principală.

Raportat la natura faptei comise, rezultatul produs, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului care conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală și a dreptului de a ocupa funcția de administrator, având în vedere că tocmai în exercitarea acesteia a comis infracțiunea de evaziune fiscală, instanța va priva inculpatul de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a , lit. b și lit. c C.p. pe durata executării pedepsei închisorii ca pedeapsă accesorie și pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei, cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza  art. 71 alin.5 Cod penal din 1969, cu aplicare art. 5 C.p., va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

2.Fapta inculpatului P____ R____ A_____ constând în aceea că, în calitate de administrator de fapt al _____________________, începând cu data de 02.07.2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, nu a constituit, nu a declarat și nu a virat obligațiile către bugetul consolidat al statului constând în impozit pe profit în sumă de 3.201 lei și TVA în sumă de 286.058,54 lei TVA (61.612,54 lei + 224.446 lei), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, în modalitatea normativă privitoare la omisiunea evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 9 alin.1 lit. b din legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp.

Elementul material al infracțiunii de evaziune fiscală constă în omisiunea inculpatului P____ R____ A_____ a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Urmarea imediată constă în crearea unui prejudiciu bugetului consolidat al statului în constând în 3201 lei impozit pe profit și TVA în sumă de 286.058,54 lei TVA (61.612,54 lei + 224.446 lei).

Legătura de cauzalitate rezultă din materialul probator administrat în cauză.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă calificată prin scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Față de cele expuse mai sus și luând în considerare dispozițiile art. 53 C.p., instanța va proceda la stabilirea pedepsei pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare a pedepsei stabilite de art. 74 C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere al infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea prejudiciului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita acestuia după comiterea faptei și în cursul procesului, precum și starea de sănătate ,vârsta, situația familială sau nivelul de educație al inculpatului.

Astfel , instanța reține că inculpatul este cetățean român, în vârstă de 51 de ani, studii medii.Conform fișei de cazier judiciar, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

La stabilirea cuantumului pedepsei, instanța va ține seama și de atitudinea inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, de cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat prin comiterea faptei, de gradul de participare la comiterea faptei, dar și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil, componenta sa referitoare la dreptul la o durată rezonabilă a procesului penal , prin raportare la data comiterii faptei( anul 2009), deci în urmă cu 9 ani.

Având în vedere toate aceste aspecte, instanța va stabili în sarcina inculpatului doar pedeapsa minimă prevăzută de lege, respectiv aceea  de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

Cu privire la modalitatea de executare, raportat la circumstanțele comiterii faptei, la perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, dar și la persoana inculpatului, precum și la posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei lui pe o perioadă determinată.

Astfel, instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe un termen de încercare de 4 ani ce se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pe parcursul termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune T____ la termenele stabilite de Serviciul de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de probațiune T____, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de probațiune T____ si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) să comunice Serviciului de probațiune T____ informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 indice 4 raportat la 83 C.pen. din 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 86 ind.3 alin. 2 C. pen. din 1969, datele prevăzute în art. 86 ind. 3 alin. 1 lit. b), c) și d) se comunică Serviciului de Probațiune T____.

Cu privire la pedepsele complementare și accesorii, pe linia principiului fundamental al individualizării sancțiunilor de drept penal și al principiului constituțional înscris în prevederile art. 53 alin.2 din Constituție-potrivit cu care restrângerea unor drepturi sau libertăți trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o se va examina în raport de natura și gravitatea pedepsei principale, proporționalitatea restrângerii drepturilor în cadrul pedepselor complementare și accesorii care însoțesc pedeapsa principală.

Raportat la natura faptei comise, rezultatul produs, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului care conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală și a dreptului de a ocupa funcția de administrator, având în vedere că tocmai în exercitarea acesteia a comis infracțiunea de evaziune fiscală, instanța va priva inculpatul de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a , lit. b și lit. c C.p. pe durata executării pedepsei închisorii ca pedeapsă accesorie și pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei, cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza  art. 71 alin.5 Cod penal din 1969, cu aplicare art. 5 C.p., va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

LATURA CIVILĂ

Instanța constată că Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor P______ Timișoara , cu ocazia formulării sesizării penale, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală 542.538 lei la care se adaugă accesorii în sumă de 87.543 lei (fila 7, vol II dos UP).

Ulterior, în faza de judecată , partea civilă și-a precizat constituirea de parte civilă și a arătat că prejudiciul produs este în sumă totală de 286.058,54 lei plus accesorii aferente conform deciziei RIL 17/2015 care se vor calcula la data plății ( fila 79 dos inst).

Instanța constată că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpaților C________ L____ și P____ R____ A_____ . Astfel, există o faptă cauzatoare de prejudicii – de a nu a constitui, de a nu a declara și de a nu a vira obligațiile către bugetul consolidat al statului , conform celor expuse anterior, a fost creat un prejudiciu prin comiterea infracțiunii, în sumă de 3.201 lei -impozit pe profit și TVA în sumă de 286.058,54 lei TVA (61.612,54 lei + 224.446 lei) , reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, conform expertizelor contabile întocmite în cauză, vinovăția făptuitorilor a îmbrăcat forma intenției, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu a fost dovedită de materialul probator administrat în cauză.

Raportat, pe de o parte, la precizarea constituirii pe parte civilă a Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor P______ Timișoara prin care au arătat că prejudiciul la plata căruia solicită obligarea inculpaților este de 286.058,54 lei , iar pe de altă parte, dispozițiile art. 19 alin.5 C.p.p conform cărora repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile, dispoziții corob orate cu cele ale art.397 C.p.c. conform cărora instanța nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut , va dispune, obligarea inculpaților, în solidar, doar la plata sumei de 286.058,54 lei sumă solicitată de partea civilă.

În consecință și ținând totodată seama de considerentele Deciziei nr.17/2015 a ÎCCJ, pronunțate î n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.19 din C. proc. pen., potrivit cărora în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr.241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpaților condamnați pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală, instanța va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor P______ Timișoara și va dispune obligarea , în solidar , a inculpaților C________ L____ și P____ R____ A_____ la plata sumei de 286.058,54 lei  la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii, în condițiile Codului de procedură fiscală, către partea civilă, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 397 alin. 2 C.p.p. rap. la art. 11 din Lg. 241/2005 și art. 249 si urm C.p.p.,  va dispune luarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale incul paților până la concurența sumei acordate părții civile cu titlu de daune materiale .

Întrucât în cauză se va dispune o soluție de condamnare a inculpaților C________ L____ și P____ R____ A_____ , în temeiul art. 275 alin. 2 C . proc. pen., instanța va obliga pe fiecare din cei doi inculpați la plata  sumei de 20 00 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. 1 C . proc. pen., va dispune a sumei de 270 de lei , reprezentând onorariu parțial avocat din oficiu C_____ R_____, și a sumei de 130 lei, reprezentând onorariu parțial avocat din oficiu Barbacariu L_______ .

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

 

Constată că, în mod global, în raport de Decizia nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională, legea penală mai favorabilă este vechiul Cod penal, respectiv legislația specială de la momentul comiterii faptei, și schimbă încadrarea juridică dată faptei pentru care inculpatul C________ L____ a fost trimis în judecată, din infracțiunea continuată de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005, cu aplicare art. 35 C.p în infracțiunea continuată de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1  lit. b din Legea 241/2005, cu apl ic. art. 41 alin. 2 Cp. din 1969 , art. 5 C.p. .

Constată că, în mod global, în raport de Decizia nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională, legea penală mai favorabilă este vechiul Cod penal, respectiv legislația specială de la momentul comiterii faptei, și schimbă încadrarea juridică dată faptei pentru care inculpatul P____ R____ A_____ a fost trimis în judecată, din infracțiunea continuată de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005, cu aplicare art. 35 C.p în infracțiunea continuată de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1  lit. b din Legea 241/2005, cu apl ic. art. 41 alin. 2 Cp. din 1969 , art. 5 C.p. .

I. În baza art. 9 alin. 1  lit. b din Legea 241/2005, cu apl ic. art. 41 alin. 2 Cp. din 1969 , art. 5 C.p. condamnă pe inculpatul C________ L____ ( fiul lui N______ și E____, născut la data de 08.04.1968 în Dudeștii Noi, jud. T____, cu domiciliul stabil în loc. Dudeștii Noi, _________________________. 91, jud. T____, CNP - xxxxxxxxxxxxx, cetățean r____, fără antecedente penale , cu domiciliu procedural ales la Cabinet de avocat Todo_____ M____ C_____, cu sediul în Timișoara, ______________________, nr. 18, _________________ ) cercetat în stare de libertate, la o pedeapsă de:

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuni i de evaziune fiscală în formă continuată

În baza art. 65 alin. 2 C. pen. din 1969,cu aplicarea art. 5 C.p., interzice inculpatului, pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară, drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități p______ sau în funcții elective p______, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator  al unei societăți comerciale, pedeapsă a cărei executare începe în condițiile art. 66 Cod penal din 1969.

În baza art. 71 C. pen. din 1969,cu aplicarea art. 5 C.p., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități p______ sau în funcții elective p______, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator  al unei societăți comerciale.

În baza art. 12 din Legea nr.241/2005 constată decăzut inculpatul din dreptul de a fi fondator, administrator, director, sau reprezentant legal al unei societăți ce funcționează în condițiile Legii 31/1990, până la data reabilitării sale.

În temeiul art. 86 ind.1 și art. 86 ind. 2 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În temeiul art. 86 ind.3 alin. 1 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune T____ la termenele stabilite de Serviciul de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de probațiune T____, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de probațiune T____ si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) să comunice Serviciului de probațiune T____ informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 indice 4 raportat la 83 C.pen. din 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 86 ind.3 alin. 2 C. pen. din 1969, datele prevăzute în art. 86 ind. 3 alin. 1 lit. b), c) și d) se comunică Serviciului de Probațiune T____.

În baza  art. 71 alin.5 Cod penal din 1969, cu aplicare art. 5 C.p., suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

II. În baza art. 9 alin. 1  lit. b din Legea 241/2005, cu apl ic. art. 41 alin. 2 Cp. din 1969 , art. 5 C.p. condamnă pe inculpatul P____ R____ A_____ ( fiul lui R____ și I_____, născut la data de 26.03.1967 în Liebling, jud. T____, cu domiciliul în Timișoara, ______________________. 43, __________________ și reședința în Germania, Zell am Hamersbach, Gartenstrasse, nr. 10, cod poștal nr. xxxxx, CNP - xxxxxxxxxxxxx, fără antecedente penale ) cercetat în stare de libertate, la o pedeapsă de:

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuni i de evaziune fiscală în formă continuată

În baza art. 65 alin. 2 C. pen. din 1969, cu aplicare art. 5 C.p., interzice inculpatului, pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară, drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități p______ sau în funcții elective p______, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator  al unei societăți comerciale, pedeapsă a cărei executare începe în condițiile art. 66 Cod penal din 1969.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, cu aplicare art. 5 C.p., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități p______ sau în funcții elective p______, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator  al unei societăți comerciale.

În baza art. 12 din Legea nr.241/2005 constată decăzut inculpatul din dreptul de a fi fondator, administrator, director, sau reprezentant legal al unei societăți ce funcționează în condițiile Legii 31/1990, până la data reabilitării sale.

În temeiul art. 86 ind.1 și art. 86 ind. 2 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În temeiul art. 86 ind.3 alin. 1 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune T____ la termenele stabilite de Serviciul de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de probațiune T____, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de probațiune T____ si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) să comunice Serviciului de probațiune T____ informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 indice 4 raportat la 83 C.pen. din 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 86 ind.3 alin. 2 C. pen. din 1969, datele prevăzute în art. 86 ind. 3 alin. 1 lit. b), c) și d) se comunică Serviciului de Probațiune T____.

În baza  art. 71 alin.5 Cod penal din 1969, cu aplicare art. 5 C.p., suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen., rap. la art. 19 C. proc. pen., art. 998 și urm.  din vechiul C. civ., cu aplicarea Deciziei nr. 17/2015 a Î.C.C.J., admite acțiunea civilă precizată exercitată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor P______ Timișoara și dispune obligarea, în solidar, a inculpaților C________ L____ și P____ R____ A_____ la plata către partea civilă a prejudiciului în sumă de 286.058,54 lei, dar și  a obligațiilor fiscale accesorii, în condițiile Codului de procedură fiscală, aferente sumei de 286.058,54 lei, de la data nașterii obligațiilor fiscale accesorii și până la data achitării efective a debitului principal.

Constată că _____________________ a fost radiată.

În baza art. 397 alin. 2 C.p.p. rap. la art. 11 din Lg. 241/2005 și art. 249 si urm C.p.p.,  dispune luarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale incul paților până la concurența sumei acordate părții civile cu titlu de daune materiale.

În baza 13 din Legea nr. 241/2005 și art. 7 din Legea nr. 26/1990 un exemplar al prezentei hotărâri de condamnare se va comunica Oficiului N_______ al Registrului Comerțului în vederea înregistrării.

În baza art. 4 alin. 1 și 3 din O.G. 39/2015 cu aplicarea Anexei H.G. 1000/2015, infracțiunea săvârșită de inculpați se înscrie în cazierul fiscal al acestora.

În baza art. 274 alin. 1 ,2 C.p.p. obligă fiecare inculpat, la plata sumei de 20 00 lei cheltuieli judiciare față de stat.

În temeiul art. 272 alin.1 C.p.p., dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T____ a sumei de 270 de lei , reprezentând onorariu parțial avocat din oficiu C_____ R_____, și a sumei de 130 lei, reprezentând onorariu parțial avocat din oficiu Barbacariu L_______.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunțat ă în ședință publică, azi, 25.06 .2018.

Domenii speta