Contestatie arestare preventtiva art 204 cpp

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 25763/215/2017

ÎNCHEIERE nr. 103

Şedinţa  din camera de consiliu  de la 15 septembrie 2017

Completul compus din:

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI -  LLU

Grefier - AMD

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj

a fost reprezentat prin procuror DP

Pe rol, judecarea contestației formulate de inculpaţii AID şi AAI împotriva încheierii cu nr. 93/12.09.2017, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi  din cadrul Judecătoriei Craiova în dosarul cu nr. 25763/215/2017, având ca obiect  propunerea de arestare preventivă.

La apelul nominal făcut în camera de consiliu au răspuns inculpaţii  AID şi AAI, personal şi asistaţi de apărătorii aleşi, avocat HP şi avocat ER.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. (8) din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi le aduce la cunoştinţă inculpaţilor AID şi AAI, drepturile şi obligațiile procesuale ale acestora, potrivit art. 83 Cpp, precum şi faptele reţinute în sarcina acestora, încadrarea juridică şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-le atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor.

Inculpaţii AID şi AAI învederează instanței faptul că sunt de acord să dea declaraţii în cauză.

Astfel, s-a procedat la audierea inculpaților,  potrivit 107 şi următoarele cod procedură penală, declarațiile acestora fiind consemnate şi atașate la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat şi excepții de invocat, s-a constaat cauza în stare de judecată.

Avocat RE pentru inculpații AD şi AAI,  având cuvântul, solicită admiterea contestațiilor formulate, desființarea încheierii atacate şi rejudecând, respingerea propunerii de arestare preventivă, iar în subsidiar, în cazul în care  se apreciază că se impune luarea unei măsuri preventive faţă de inculpați, solicită să se ia măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar, arătând că oricare dintre aceste măsuri ar fi suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, mai ales că nu există indicii  din care să rezulte că inculpații s-ar sustrage, că ar putea să influențeze administrarea probelor sau că s-ar pregăti să săvârșească alte fapte penale.

Arată că propunerea de arestare preventivă a fost formulată în baza art. 223 alin 2 Cpp,  fapta de "contrabandă" nefiind enumerată cu titlu exemplificativ  în cuprinsul acestui articol, ci este o faptă pentru care legiuitorul prevede pedeapsa  închisorii de 5 ani ori mai mare, trebuind să se aibă în vedere totodată gravitarea faptei,  modul şi circumstanțele de comitere a acesteia  antecedentele penale ale inculpatului, precum  şi alte circumstanțe referitoare la persoana inculpatului.

De altfel, apreciază că fapta de contrabandă aşa cum a fost reţinută în sarcina inculpatului, nu se circumscrie condițiilor prevăzute în Decizia nr. 32/2015 a ÎCCJ, publicată in Monitorul Oficial 62/27.01.2016, raportat la art 207 alin 3 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal, întrucât nu există indicii din care să rezulte că inculpatul a introdus mărfurile de contrabandă în țară, sustrăgându-se de la controlul vamal, şi producând astfel un prejudiciu bugetului de stat.

Arată că acesta nu poate influenta buna desfășurare a procesului penal,  şi apreciază că şi o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă de liberate, precum arestul la domiciliu sau măsura controlului judiciar ar fi suficiente pentru asigurarea scopului prev de art, 202 Cpp.

Arată că  inculpatul AID nu a săvârşit acte de contrabanda în mod deliberat, ci i s-a bucurat la suma de bani pe care persoana din târgul din Suceava i-o promisese pentru transportarea maşinii in care s-au găsit țigările, la Craiova.

 Cu privire la inculpatul AAI arată că deşi acesta mai este cercetat pentru o faptă similară, nu se poate reţine că a participat la fapta pentru care este cercetat in prezenta cauză.

Astfel, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii penale atacate şi rejudecând, respingerea propunerii de arestare preventivă, iar în subsidiar, în cazul în care apreciază că se impune, să se ia faţă de inculpați o altă măsură mai puţin restrictivă de libertate, precum măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar, apreciind că oricare dintre aceste măsuri ar fi suficiente pentru  buna desfășurare a procesului penale, e asemenea, ar fi proporțională, având in vedere şi circumstanțele personale ale inculpaților, respectivi,  au familii, au copii minori, sunt integrați in societate, nu pot influenta probe şi prin fapta săvârșită, nu s-a creat nici un prejudiciu.

Avocat HP pentru inculpații AD şi AAI,  având cuvântul, arată că  implicarea inculpaților este diferită, astfel, faptul că  inculpatul  AAI a mai avut de-a face  cu astfel de fapte, nu conduce în mod automat la concluzia că a participat şi la prezenta faptă sau că a avut cunoștință despre faptul că în acea mașină erau ascunse ţigări de contrabandă.

 De altfel, inculpatul, in continuare, se simte  sub puterea măsurii controlului judiciar, măsură luată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, şi nu conduce nici un autovehicul, (obligație impusă prin măsura controlului judiciar), deşi măsura nu mai este în vigoare de mult timp.

Precizează că aspectele învederate de  inculpatul AID cu privire la faptă, respectiv, faptul că nu a avut cunoștință despre existenta țigărilor de contrabandă ascunse în maşină, pot fi veridice şi apreciază că s-ar fi impus si audierea persoanei care trebuia să ridice maşina sau a martorului denunțător, pentru a se stabili dacă fapta de contrabandă îi viza pe cei  doi inculpaţi.

Menționează că persoana inculpaților nu se circumscrie profilului tipic, ei fiind doar nişte executaţi, precizând totodată că persoanelor care se ocupă cu  contrabanda de țigări nu le pasă de pierderea unui transport de ţigari sau de o mașină asupra căreia s-ar putea dispune confiscarea, întrucât, este mai important să nu îşi piardă libertatea şi să poate continua activitatea.

Solicită să se aibă în vedere că inculpaţii au o familie bine organizată şi au copii minori. Apărătorul solicită respingerea propunerii de arestare preventivă, iar, în subsidiar, dacă se impune luarea unei măsuri preventive solicită luarea unei alte măsuri preventive.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulate şi menținerea soluției judecătorului de drepturi şi libertăți din cadrul instanţei de fond, arătând că măsura este oportună şi proporțională,  având în vedere persoana fiecăruia dintre inculpaţi, dar şi modul în care au fost ascunse țigările şi care este  același cu cel în care au fost ascunse şi în cauza in care inculpatul AAI este cercetat la  Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi.

Inculpatul AID, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu apărătorul său, că este nevinovat şi, la data faptelor dorea doar să ajungă acasă.

Inculpatul AAI, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu apărătorul său, se consideră nevinovat şi menţionează că va respecta toate obligaţiile.

Dezbaterile fiind închise;

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

Constată că prin încheierea cu nr. 93/12.09.2017 pronunţată în dosarul cu nr. 25763/215/2017 de judecătorul de drepturi şi libertăţi  din cadrul Judecătoriei Craiova, în baza art. 202 alin. (1), alin. (3) şi alin. (4) lit. e) din Codul de procedură penală republicat; art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală republicat şi art. 226 din Codul de procedură penală republicat, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecatoria Craiova şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor AID şi AAI, fiecare pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 12.09.2017 până la data de 11.10.2017 inclusiv.

S-au respins cererile formulate de inculpaţi, prin apărători aleşi, de luare a unei alte măsuri preventive.

În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală republicat, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a se pronunța astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reținut următoarele:

Prin propunerea înregistrată la data de 12 septembrie 2017 la numărul 25763/215/2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a solicitat arestarea preventivă a inculpaţilor: AID şi AAI cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de transportul bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia,infracţiune prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 – Codul Vamal.

În motivarea propunerii de arestare preventivă s-a reţinut în fapt, că la data de 11.09.2017, în jurul orei 18:00, inculpaţii: AID şi AAI au fost depistaţi în trafic, respectiv pe raza comunei Leu, judeţul Dolj, deţinând în autoutilitara marca „Citroen Jumper”, înmatriculată în Bulgaria sub nr. ----------, respectiv într-un compartiment special amenajat între spaţiul de depozitare şi bancheta spate, cantitatea de 8990 pachete ţigări (179.800 ţigarete), după cum urmează:

- 4990 pachete (99.800 ţigarete) marca „Compliment” având aplicate timbre cu inscripţia "Duty Free";

- 3500 pachete (70.000 ţigarete) marca „Ashima”, fără timbru fiscal, inscripţionate MADE BY ARRANGEMENT WITH THE TRADE MARK OWNERS FOR HTS SWITZERLAND şi

- 500 pachete (10.000 ţigarete) marca „Marble”, având aplicate timbre cu inscripţia "Duty Free".

Prin adresa CRR DRV 12469/12.09.2017, ANAF– DGRF Craiova, judeţul Dolj a comunicat faptul că prejudicial cauzat bugetului de stat prin încălcarea legislaţiei vamale este în cuantum de 108.468 lei.

Situaţia de fapt reţinută anterior a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: proces – verbal de depistare; planşă fotografică; proces – verbal de ridicare bunuri; adresă prejudiciu şi înscrisuri.

În ceea ce priveşte motivele luării măsurii arestării preventive, Ministerul Public a apreciat că există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă în sensul art. 5 pct. 1 lit. c) din C.E.D.O. că inculpaţii: AID şi AAI au săvârşit infracţiunea de contrabandă, astfel cum a fost anterior descrisă.

În cuprinsul referatului s-a arătat că există suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 7 ani, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, stare de pericol care rezultă din natura infracţiunii sesizate, frecvenţa infracţiunilor de acest gen, valoarea prejudiciului cauzat şi alte împrejurări privitoare la persoana inculpaţilor asupra cărora planează suspiciunea săvârşirii altor infracţiuni (de acelaşi gen pentru inculpatul AAI) şi fără surse de venituri licite (inculpatul AAI), aspecte de natură a conduce la concluzia că lăsaţi în libertate inculpaţii ar putea repeta acţiuni de felul celei deduse urmăririi penale.

A mai arătat procurorul că la înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, se are în vedere că acest gen de infracţionalitate provoacă urmări nu numai prin faptul că lipseşte bugetul  statului de venituri substanţiale, dar creează perturbaţii cu consecinţe dintre cele mai nefaste la nivelul activităţilor comerciale legale, prin practicarea unor preţuri care exclud principiile concurenţei legale, neexistând un control asupra produselor respective şi asupra locului de producere a ţigaretelor, acestea putând pune în pericol sănătatea consumatorilor, numeroşi agenţi economici şi persoane fizice reuşind să obţină sume de bani impresionante de pe urma comerţului cu ţigări provenite din contrabandă.

Procurorul a apreciat că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea stării de pericol creată prin săvârşirea infracţiunii de contrabandă şi asigurarea unui climat economic normal în concordanţă cu interesele financiare ale statului român şi ale Uniunii Europene.

Prin Ordonanţa de începere a urmăririi penale pentru faptă din data de 11 septembrie 2017 a organelor de cercetare penală din cadrul I.P.J. Dolj – S.I.C.E., a fost începută urmărirea penală in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. 3 din Legea numărul 86/2006.

Prin Ordonanţa nr. 7224/P/2017 din data de 11 septembrie 2017 a organelor de cercetare penală din cadrul I.P.J. Dolj – S.I.C.E., s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de AIDşi AAI pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, prevăzute de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006.

Prin Ordonanţa de continuare a urmăririi penale nr. 7224/P/2017 din data de 11 septembrie 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, s-a dispus confirmarea efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii AID şi AAI pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, prevăzute de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006.

Prin Ordonanţa de reţinere nr. 7224/P/2017 din data de 11 septembrie 2017, ora 23:30 a I.P.J. Dolj – S.I.C.E., s-a dispus reţinerea suspecţilor AID şi AAI, pe o perioadă de 24 ore, începând cu data de 11.09.2017, ora 23:30 şi până la data de 12.09.2017, ora 23:30.

Prin Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale nr. 7224/P/2017 din data de 12.09.2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii AID şi AAI pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006.

Analizând actele şi lucrările dosarului în conformitate cu dispoziţiile art. 226 alineatul (1) din Codul de procedură penală, cu dispoziţiile art. 202 şi art. 223 alin. 2 cod procedură penală judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul instanţei de fond a reţinut că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii AIDşi AAI au săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina lor şi măsura arestării preventive este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpaţilor de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

De asemenea, este îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală republicat, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea pentru care a fost formulată propunerea de arestare preventivă este de 7 ani, iar pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, precum şi a rezultatului produs, se constată că privarea inculpaţilor AID şi AAI de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică şi pentru buna desfăşurare a procesului penal.

Astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut că la data de 11.09.2017, în jurul orei 18:00, inculpatul AAI şi inculpatul AID au fost depistaţi în trafic, respectiv pe raza comunei Leu, judeţul Dolj, cu autoutilitara marca “Citroen Jumper”, înmatriculată în Bulgaria sub numărul -------, autovehicul în care se aflau depozitate într-un compartiment special amenajat între spaţiul de depozitare şi bancheta spate, cantitatea de 8990 pachete ţigări (179.800 ţigarete), după cum urmează:

- 4990 pachete (99.800 ţigarete) marca “Compliment”, având aplicate timbre cu inscripţia "Duty Free";

- 3500 pachete (70.000 ţigarete) marca “Ashima”, fără timbru fiscal, inscripţionate MADE BY ARRANGEMENT WITH THE TRADE MARK OWNERS FOR HTS SWITZERLAND şi

- 500 pachete (10.000 ţigarete) marca “Marble”, având aplicate timbre cu inscripţia "Duty Free", fiind încheiat de către lucrătorii de poliţie din cadrul I.P.J. Dolj – S.I.C.E., procesul – verbal din data de 11 septembrie 2017, în care a fost consemnată situaţia de fapt sus enunţată şi măsurile dispuse. Totodată, cu această ocazie, organele de cercetare penală au efectuat şi fotografii, imortalizând principalele aspecte fixate cu ocazia investigării tehnico – ştiinţifice a locului faptei şi au procedat la audierea inculpaţilor AID şi AAI. Fiind întrebaţi cu privire la provenienţa bunurilor găsite în autoutilitară constând în ţigările sus menţionate şi în suma de 64.150 lei, aceştia au declarat că nu ştiu nimic despre ţigaretele găsite şi au precizat că banii aparţin inculpatului AID, urmând fi folosiţi pentru achiziţionarea unui autoturism.

Prin adresa CRR DRV 12469/12.09.2017, ANAF– DGRF Craiova, judeţul Dolj a comunicat faptul că prejudicial cauzat bugetului de stat prin încălcarea legislaţiei vamale este în cuantum de 108.468 lei.

Faţă de întregul material probator, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că activitatea infracţională a inculpaţilor AID şi AAI rezultă din coroborarea dovezilor menţionate anterior.

Judecătorul a reţinut că modalitatea de săvârşire a faptei, respectiv deţinerea şi transportul unui număr foarte mare de ţigarete, în speţă cantitatea de 8990 pachete ţigări (179.800 ţigarete): marca “Compliment”, având aplicate timbre cu inscripţia "Duty Free"; marca “Ashima”, fără timbru fiscal, inscripţionate MADE BY ARRANGEMENT WITH THE TRADE MARK OWNERS FOR HTS SWITZERLAND şi marca “Marble”, având aplicate timbre cu inscripţia "Duty Free", care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, duce la concluzia că privarea de libertate a inculpaţilor AID şi AAI este necesară şi pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, avându-se în vedere valoarea ridicată a prejudiciului produs bugetului de stat prin săvârşirea faptei de care sunt bănuiţi inculpaţii, în cuantum de 108.468 lei reprezentând taxe vamale, accize şi T.V.A.

Prin perpetuarea unor astfel de activităţi ilicite, într-un context economic în care orice atingere adusă bugetului consolidat al statului prin comiterea unor fapte penale producătoare de prejudicii, se răsfrânge, cu grave consecinţe, asupra întregii societăţi, se creează unor persoane rău intenţionate posibilitatea de „a se îmbogăţi peste noapte” pe căi nelegale, în detrimentul celorlalţi contribuabili care au înţeles să adopte un stil de viaţă onest, câştigându-şi resursele financiare prin muncă cinstită.

S-a precizat faptul că inculpatul AAI nu este la primul conflict cu legea penală, împotriva acestuia fiind pusă în mişcare acţiunea penală în dosarul nr. 4416/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, astfel că o altă măsură preventivă în afara arestării preventive nu ar avea finalitatea urmărită, întrucât libertatea inculpatului, manifestată în limitele fixate, ar reprezenta un prilej de continuare a activităţii infracţionale, dată fiind modalitatea în care se comite contrabanda şi contrabanda asimilată. Acelaşi raţionament este valabil şi în cazul inculpatului AIDcu privire la care lăsarea în libertate ar reprezenta o sursă de pericol pentru societate, prin crearea unui sentiment de neîncredere în buna desfăşurare a  actului de justiţie şi a unui sentiment de  insecuritate, având în vedere că, unei persoane care a înţeles să adopte un mod de viaţă ilegal i se creează posibilitatea de a-l perpetua.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a mai avut în vedere şi atitudinea procesuală a inculpaților manifestată prin lipsa de colaborare a acestora cu organele judiciare.

Împotriva acestei încheieri au formulat  contestație  inculpaţii AID şi AAI.

Examinând  contestațiile formulate de inculpaţi, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, dar şi din oficiu conform dispoziţiilor legale, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj, constată că sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Conform dispoziţiilor art. 225 alin. 7 cod procedură penală, în derularea procedurii de soluţionare a propunerii de arestare preventivă formulată în cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi audiază inculpatul prezent despre fapta de care este acuzat şi despre motivele pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă formulată de procuror.

Audierea inculpatului reprezintă procedeul probatoriu prin care se obţine declaraţia ca mijloc de probă şi se desfăşoară potrivit dispoziţiilor art. 107 cod procedură penală. Acest mijloc de probă nu poate lipsi din ansamblul cauzei, întrucât componenta sa procesuală înglobează dreptul la apărare al persoanei acuzată de comiterea unei infracţiuni, iar din momentul în care declaraţiile suspectului sau inculpatului conţin apărări, organele de urmărire penală şi instanţa de judecată sunt obligate să le verifice şi să administreze probe pentru a verifica temeinicia lor. Audierea inculpatului prezintă importanţă şi din perspectiva stabilirii celor mai adecvate măsuri procesuale proporţionale cu situaţia care le-a determinat, dar şi cu comportamentul procesual al acestuia.

În speţă, în partea introductivă a încheierii contestate se menţionează doar împrejurarea că potrivit art. 225 alin. 8 cod procedură penală  s-a adus la cunoştinţa inculpaţilor infracţiunea de care sunt acuzaţi şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, neexistând nici o dovadă că în scopul soluţionării propunerii de arestare preventivă s-a procedat la audierea vreunuia dintre cei doi inculpaţi cu respectarea procedurii reglementată de art. 107 şi următoarele cod procedură penală.

În faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar, după ce fiecare dintre inculpaţi a răspuns întrebărilor referitoare la aspectele menţionate în dispoziţiile art. 107 cod procedură penală şi după ce le-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute în art. 108 cod procedură penală, inclusiv dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal atrăgându-li-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu vor suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă vor da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloc de probă împotriva lor,  inculpaţii au dat declaraţii complete şi amănunţite referitoare la faptele cercetate, la cele întâmplate în ziua în care au fost surprinşi de organele de poliţie.

Analizând propunerea  Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova privind arestarea preventivă a inculpaţilor şi cele reţinute de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul instanţei de fond în raport de actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, dar şi în raport de dispoziţiile legale care reglementează măsurile preventive, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 202 alin. (1) C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni", iar conform alin 3 al aceluiaşi text legal, “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia,,.

Potrivit art. 223 alin 2 C.p.p. „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”

Art. 227 alin. 1 C.p.p. prevede că judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru arestarea preventivă a inculpatului, respinge prin încheiere motivată propunerea procurorului, iar în alineatul  2 al aceluiaşi text de lege se prevede că dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, judecătorul de drepturi şi libertăţi poate dispune aplicarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin.(4) lit.b-d.

Pe de altă parte dispozitiile art. 211 C.p.p. prevăd conditiile generale de luare a măsurii preventive a controlului judiciar, iar art. 215 C.p.p. face referire la conţinutul controlului judiciar.

Astfel, potrivit art. 211 C.proc.pen., în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1). Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1). Potrivit art. 215 C.p.p. pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

 a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;

b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;

c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

d) să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;

e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;

f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;

g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;

h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;

j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;

k) să nu emită cecuri.

În cadrul măsurii prev. de art. 211 C.p.p. prin raportare la art. 215 C.p.p, legiuitorul prevede aşadar suficiente obligaţii în sarcina inculpaţilor de natură să garanteze buna desfasurare a procesului penal, precum şi sancţiunea neîndeplinirii acestor obligaţii cu rea-credinţă, care este posibilitatea înlocuirii cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În cauză, din actele şi lucrările dosarului de urmărire penală ataşat referatului cu propunere de arestare preventivă rezultă că:

Potrivit celor menţionate în procesul verbal încheiat la 11 septembrie 2017 ( filele 15-16 dosar de urmărire penală) în aceiaşi dată, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în baza informaţiilor deţinute conform cărora în zona comunei Leu, judeţul Dolj, se află o dubă în care sunt transportate pachete de ţigări provenite din contrabandă, lucrători din cadrul IPJ Dolj – SICE împreună cu un lucrător din cadrul Serviciului Rutier au efectuat o pândă în zona Gării din comuna Leu, ocazie cu care în jurul orelor 18,00 a fost observată autoutilitara marca Citroen Jumper, înmatriculată în Bulgaria, cu nr. ---- care a oprit şi din care au coborât două persoane de sex masculin ce aparent aşteptau alte persoane, iar după aproximativ 15 minute, pentru că au devenit agitaţi urcând în autoutilitară, s-a procedat la legitimarea acestora. AID a prezentat documentele maşinii şi a precizat că a condus-o din Suceava unde locuieşte cu familia după ce a luat-o de la o persoană pe care nu o cunoaşte foarte bine, urmând a se întâlni cu o altă persoană în comuna Leu pentru a-i preda această maşină. După ce a fost verificată maşina şi au fost descoperite bunurile, iar inculpaţii au fost conduşi la sediul IPJ, întrebaţi cu privire la ţigările descoperite, inculpaţii au arătat că nu ştiu nimic despre acestea.

Conform celor consemnate în procesul verbal de sesizare din oficiu ( fila 13 dosar de urmărire penală), la 11 septembrie 2017, lucrători din cadrul IPJ Dolj – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice având în vedere că fraţii AID şi AAI  deţineau în autoutilitara cu nr. ----- cantitatea totală de 8990 pachete de ţigări provenite din contrabandă, în temeiul art. 292 cod procedură penală s-au sesizat din oficiu despre faptul că persoanele menţionate săvârşesc infracţiunea de colectare, deţinere, producere, transport, preluare, depozitare, predare, desfacere şi vânzare de ţigarete cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia. S-a menţionat că fapta săvârşită de cei doi ar putea întruni elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006.

La aceiaşi dată, 11 septembrie 2017, bunurile găsite şi documentele autoutilitarei au fost predate lucrătorilor din cadrul DRV Craiova aşa după cum rezultă din procesul verbal aflat la fila 25 dosar de urmărire penală.

Urmare celor solicitate prin adresa nr. 569750 din 11.09.2017 a IPJ – SICE, Direcţia regională Vamală a comunicat că valoarea prejudiciului pentru deţinerea cantităţii de 8990 pachete ţigarete diverse mărci, fără marcaje fiscale româneşti este de 108.468 lei.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din cadrul IPJ Dolj SICE, la 11 septembrie 2017, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la fapta de colectare, deţinere, producere, transport, preluare, depozitare, predare, desfacere şi vânzare de ţigarete cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006.

Prin ordonanţa din 11 septembrie 2017, orele 22.30 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de AID şi AAI pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, măsură confirmată de procurorul din cadrul Tribunalului Dolj  prin ordonanţa din 11.09.2017 ( fila 9 dosar de urmărire penală).

În aceiaşi zi, la orele 23,00, aşa după cum rezultă din procesele verbale aflate la filele 41 şi 51 dosar de urmărire penală, suspecţilor AID şi AAI le-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile, în prezenţa avocaţilor ales, în cuprinsul proceselor verbale făcându-se menţiune despre împrejurarea că suspecţii nu sunt de acord să dea declaraţii.

Prin ordonanţa din 11 septembrie 2017 orele 23,30, organele de cercetare penală au dispus reţinerea suspecţilor pentru 24 ore.

Prin referatul din 12 septembrie 2017, organele de cercetare penală au propus punerea în mişcare a acţiunii penale şi arestarea preventivă a inculpaţilor AII şi AAI pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006.

Prin ordonanţa din 12.09.2017, în dosarul 7224/P/2017, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii AII şi AAI pentru comiterea infracţiunii de contrabandă, faptă prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 întrucât în urma analizei actelor de urmărire penală, respectiv: proces verbal de depistare în trafic, planşe foto, proces verbal de predare primire, adresă prejudiciu, s-a constatat că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunea de contrabandă.

Potrivit celor menţionate în procesele verbale din 12 septembrie 2017, orele 14,00 (filele 35, 37, 45,47 dosar de urmărire penală) inculpaţilor le-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile ce le incumbă. În prezenţa avocaţilor aleşi, cu ocazia audierii de către procuror ( filele 36, 46 dosar de urmărire penală) inculpaţii au declarat că înţeleg să se prevaleze de dreptul la tăcere.

În faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar ambii inculpaţi au dat declaraţii amănunţite despre cele întâmplate în ziua de 11 septembrie 2017, inculpatul AIDfăcând referire şi la anumite împrejurări de fapt petrecute în zilele premergătoare momentului în care au fost opriţi de organele de poliţie.

Raportat la toate cele mai sus arătate, la cele susţinute de inculpaţi cu ocazia audierii de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj ( aspectele relatate de inculpaţi nefiind contrazise de niciun act de urmărire penală efectuat în cauză până la acest moment) şi având în vedere şi cnţinutul constitutiv al infracţiunii cercetate se constată că la dosar nu există suficiente probe care să poată convinge de o manieră rezonabilă că persoanele menţionate în referatul cu propunere de arestare preventivă sunt autorii infracţiunii cercetate.

Pe de altă parte potrivit art. 223 alin. 2 cod procedură penală, pe lângă existenţa unor probe din care rezultă suspiciunea săvârşirii unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, este necesar să fie îndeplinită şi condiţia necesităţii privării de libertate pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, cele două condiţii trebuind a fi îndeplinite cumulativ.

 Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza W c. Elveţiei, cauza Stasaitis c. Lituaniei), simpla presupunere rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele nu este suficientă, în lipsa şi a altor elemente care să demonstreze că există un interes public real mai puternic, care prevalează faţă de regula generală a cercetării în stare de libertate statuând (cauza Wemhoff c. Germaniei) cu titlu de principiu general în această materie, că detenţia preventivă trebuie să aibă un caracter excepţional, starea de libertate fiind regula.

Totodată,  măsura arestării preventive  poate fi justificată într-un caz concret, numai dacă există indicii precise în sensul unei necesităţi reale şi de interes public care, în pofida prezumţiei de nevinovăţie, prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală (a se vedea hotărârea W.v.Elvenţia din 26 ianuarie 1993). Tot jurisprudenţa CEDO a statuat că autorităţile trebuie să ia în considerare toate argumentele pentru şi împotriva existenţei unei necesităţi de ordin public care să justifice o îndepărtare de la regula respectării libertăţii individuale şi să dipună cercetarea unei persoane în stare de detenţie.

În cauză, judecătorul de drepturi şi libertăţi, în baza celor arătate mai sus, apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 211 C.p.p. pentru luarea măsurii controlului judiciar cu privire la inculpatul AID, inclusiv cerinţa caracterului suficient şi oportun al unei măsuri preventive mai uşoare, luând în considerare datele care rezultă în urma evaluării împrejurărilor cauzei ( inculpatul declară că el a condus autoutilitara de la Suceava la Craiova, la cererea unui bărbat şi contra unei sume de bani, dar fără a cunoaşte despre modificările aduse la maşină şi despre bunurile pe care implicit le-a transportat) datele referitoare la persoana  inculpatului – 37 ani, căsătorit, un copil minor, fără condamnări aplicate de instanţele din ţară -  cu domiciliul cunoscut şi, nu în ultimul rând, stadiul anchetei în derulare.

Tulburarea ordinii publice invocată ca şi temei al arestării este suficientă, în jurisprudenţa CEDO, doar în situaţia în care s-ar baza pe fapte de natură să demonstreze că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar tulbura realmente liniştea publică [Degeratu c. României, 35104/02, 6 iulie 2010; Scundeanu c. României, 10193/02, 2 februarie 2010; Yuriy c. Rusiei, 5453/08, 29 aprilie 2010; I.A. c. Franţei (1/1998/904/1116), 23 septembrie 1998].

Or, în aprecierea acestui criteriu, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu  trebuie să se limiteze numai la gravitatea faptelor în abstract, ci trebuie să arate în mod concret, cu referire la datele speţei, caracterul cert şi actual al atingerii aduse ordinii publice şi totodată să precizeze în ce măsură cercetarea penală sub control judiciar  ar avea un asemenea efect.

În ceea ce priveşte scopul instituirii măsurilor preventive se constată că dispoziţiile art. 202 C. proc. pen. au în vedere buna desfăşurare a procesului penal sau împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată.

În aceste condiţii, având în vedere şi criteriile menţionate în jurisprudenţa CEDO., se constată că nu există date că inculpatul intenţionează să se sustragă procedurilor penale sau că va influenta buna desfăşurare a procesului penal.

În acelaşi timp, prevederile art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului obligă instanţele naţionale să ia în considerare posibilitatea luării unor măsuri alternative privării de libertate (Tarău c. României, 3584/02, 24 februarie 2009; Matyush c. Rusiei, 14850/03, 9 decembrie 2008; Galuashvili c. Georgiei, 40008/04, 17 iulie 2008) care să asigure prezentarea inculpatului la procesul penal, măsură care în prezenta cauză va consta în controlul judiciar, al cărui conţinut este apt de a evita orice încercare de influenţare a procesului penal, în caz contrar inculpatului atrăgându-i-se atenţia asupra posibilităţii  înlocuirii acestei măsuri restrictive de libertate cu o altă măsură privativă de libertate, urmând să suporte consecinţele, în cazul în care se va ajunge şi la stabilirea răspunderii penale dincolo de orice îndoială, conform art. 396 alin. 2 C.p.p., şi la individualizarea răspunderii penale în funcţie de conduita procesuală.

Referitor la inculpatul AAI se constată că în cauză nu există raportat la întregul material de urmărire penală nici o probă sau informaţie că ar fi implicat în activitatea infracţională cercetată, doar împrejurarea că se afla în maşina condusă de fratele său în condiţiile în care a urcat în acea maşină în Craiova, nefiind suficientă pentru a justifica de o manieră rezonabilă că ar fi autorul infracţiunii pentru care este cercetat.

 Având în vedere cele arătate mai sus, judecătorul de drepturi şi libertăţi  apreciază că nu se justifică arestarea preventivă a inculpaţilor, pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal fiind suficientă măsura preventivă a controlului judiciar pentru inculpatul AID, măsură preventivă care prin instituirea obligaţiilor inerente acestei măsuri preventive  asigură desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

Nu în ultimul rând, judecătorul de drepturi şi libertăţi aminteşte că tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni are loc într-un cadru procesual bine definit, cu respectarea legii şi a dreptului la un proces echitabil.

Pentru toate aceste considerente, judecătorul de drepturi şi libertăţi, în baza art. 204 alin. 12 cod procedură penală, art. 202 alin. 1 şi 3 cod procedură penală şi art. 215 cod procedură penală va admite contestaţiile inculpaţilor.

În baza argumentelor precizate se va înlocui măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul AID prin încheierea nr. 93 din 12.09.2017 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Craiova cu măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile începând cu data de 15 septembrie 2017. În temeiul art. 215 alin. 1 şi alin. 2 cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţă ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la Poliţia municipiului Suceava, organ desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat; să nu depăşească limita teritorială a ţării decât cu încuviințarea prealabilă a instanței; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme; să nu comunice cu inculpatul AAI.

În temeiul art. 215 alin. 3 cod procedură penală, se va atrage atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. În vederea executării măsurii preventive a controlului judiciar, se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 87 din 12 septembrie 2017 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Craiova, dacă nu este arestat în altă cauză.

Pentru considerentele arătate, se va desființa încheierea cu privire la inculpatul AAI şi, rejudecând, se va revoca măsura arestării preventive dispusă faţă de acest inculpat prin încheierea nr. 93 din 12.09.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Craiova. Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 88 din 12.09.2017 emis de judecătorul de  drepturi  şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Craiova, dacă nu este arestat în altă cauză.

 Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

În baza art. 204 alin. 12 cod procedură penală, art. 202 alin. 1 şi 3 cod procedură penală şi art. 215 cod procedură penală

Admite contestaţia formulată de inculpatul AID.

Înlocuiește măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul AID prin încheierea nr. 93 din 12.09.2017 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Craiova cu măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile începând cu data de 15 septembrie 2017.

In temeiul art. 215 alin. 1 şi alin. 2 cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţă ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

- să se prezinte la Poliţia municipiului Suceava, organ desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat;

- să nu depăşească limita teritorială a ţării decât cu încuviințarea prealabilă a instanței;

- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;

- să nu comunice cu inculpatul AAI.

În temeiul art. 215 alin. 3 cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În vederea executării măsurii preventive a controlului judiciar, dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 87 din 12 septembrie 2017 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Craiova, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 204 cod procedură penală şi art. 242 cod procedură penală

Admite contestaţia formulată de inculpatul AAI,  împotriva încheierii nr. 93 din 12.09.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Craiova ;

Desfiinţează încheierea cu privire la inculpatul AAI şi rejudecând revocă măsura arestării preventive dispusă faţă de acest inculpat prin încheierea nr. 93 din 12.09.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Craiova.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 88 din 12.09.2017 emis de judecătorul de  drepturi  şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Craiova, dacă nu este arestat în altă cauză.

In baza art. 275 alin. 3 cod procedură penală Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu, azi 12 septembrie 2017, ora 14,50.

Judecător de drepturi şi libertăţi ,

LLU Grefier,

AMD

Redact L.L.U.

Tehnored A.D. 18 Septembrie 2017/2ex

Jud fond EDS

Domenii speta

Spete similare